Tag: Statele Unite

  • Rusia ia în considerare toate opţiunile pentru a răspunde sancţiunilor impuse de Statele Unite

    Ministrul de Externe a declarat că Administraţia de la Moscova nu a identificat niciun semn conform căruia Statele Unite ar fi pregătite să normalizeze relaţiile.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Benjamin Netanyahu speră că Statele Unite vor recunoaşte anexarea Înălţimilor Golan

    Benjamin Netanyahu a declarat că nu a renunţat la speranţa că Statele Unite vor recunoaşte anexarea Înălţimilor Golan, ca răspuns la declaraţiile făcute de John Bolton, consilierul prezidenţial american pentru Securitatea Naţională.

    „Să renunţ la un lucru atât de important? În niciun caz”, a declarat prim-ministrul.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • SUA suplimentează cantitatea de petrol din piaţa internă cu 11 mil. de barili din rezervele proprii

    Decizia face parte dintr-un plan de atenuare a potenţialelor efecte ale reducerii producţiei globale de petrol, ca urmare a intrării în vigoare a sancţiunilor. Un potenţial efect negativ ar putea fi creşterea preţului la benzină în Statele Unite – o evoluţie ce are putea influenţa negativ rezultatul alegerilor de la mijlocul mandatului lui Donald Trump (aşa-numitele „mid-term elections”).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rusia a cumpărat în iulie peste 26 de tone de aur, ca protecţie faţă de sancţiunile impuse de SUA

    Rusia nu a mai cumpărat atât de mult aur într-o singură lună din noiembrie 2017. Astfel, Rusia a ajuns să deţină 2.170 de tone de aur, potrivit datelor Fondului Monetar Internaţional, agregate de Bloomberg. Cantitatea a fost evaluată la 77,4 miliarde de dolari, la sfârşitul lunii iulie, potrivit site-ului băncii centrale a Rusiei.

    În aprilie şi mai, Rusia şi-a redus de 4-5 ori orice deţinere în dolari, preferând să cumpere mai mult aur, ceea ce a dus la speculaţii că ruşii renunţă la activele americane pentru a se proteja de riscul tot mai mare de a i se impune sancţiuni mai dure. Aurul reprezintă „o garanţie de 100% în faţa riscurilor juridice şi politice”, a declarat, la acea dată, prim-viceguvernatorul băncii centrale a Rusiei, Dmitri Tulin.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rusia a cumpărat în iulie peste 26 de tone de aur, ca protecţie faţă de sancţiunile impuse de SUA

    Rusia nu a mai cumpărat atât de mult aur într-o singură lună din noiembrie 2017. Astfel, Rusia a ajuns să deţină 2.170 de tone de aur, potrivit datelor Fondului Monetar Internaţional, agregate de Bloomberg. Cantitatea a fost evaluată la 77,4 miliarde de dolari, la sfârşitul lunii iulie, potrivit site-ului băncii centrale a Rusiei.

    În aprilie şi mai, Rusia şi-a redus de 4-5 ori orice deţinere în dolari, preferând să cumpere mai mult aur, ceea ce a dus la speculaţii că ruşii renunţă la activele americane pentru a se proteja de riscul tot mai mare de a i se impune sancţiuni mai dure. Aurul reprezintă „o garanţie de 100% în faţa riscurilor juridice şi politice”, a declarat, la acea dată, prim-viceguvernatorul băncii centrale a Rusiei, Dmitri Tulin.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Statele Unite impune sancţiuni asupra unor companii din Federaţia Rusă

    Astfel, Departamentul Trezoreriei american a sancţionat companiile Primorye Maritime Logistics Co. şi Gudzon Shipping Co., două companii ruse din Vladivostok, pentru livrarea a 3.500 de tone de petrol către Coreea de Nord.

    Conform Rezoluţiilor 2397 şi 2375 ale Consiliului de Securitate al ONU, intrate în vigoare în 2017, importurile Coreei de Nord de petrol sunt restricţionate la 500.000 de barili de petrol rafinat pe an şi la 4.000.000 de barili de ţiţei/an. Ori, conform unei analize recent publicate de Asan Institute for Policy Studies, în intervalul 2015-2017, Coreea de Nord a importat de nouă ori mai mult petrol rafinat decât îi este permis, una dintre surse fiind Federaţia Rusă – cealaltă fiind China.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Au cheltuit 84 de milioane de dolari pentru a angaja un CEO. Opt luni mai târziu, acesta a murit

    CSX, una dintre cele mai mari companii de transporturi feroviare din Statele Unite, a cheltuit 84 de milioane de dolari pentru a-l angaja pe Hunter Harrison în funcţia de CEO în martie 2017.

    Membri boardului ştiau că starea de sănătate a acestuia era una precară; chiar dacă boala sa nu era cunoscută de public, Harrison folosea un tub de oxigen şi lucra mai mult de acasă. Cu toate acestea, reprezentanţii l-a considerat omul potrivit pentru o restructurare majoră a unei companii care-şi îndepărtase clienţii şi de la care plecau tot mai mulţi directori.

    Acţionarii au fost încântaţi de numire, iar acţiunile CSX au crescut cu 60%. Părea să fi fost decizia corectă, dar pe 16 decembrie, la vârsta de 73 de ani, Hunter Harrison s-a stins din viaţă.

    Ca urmare, boardul CSX a început să fie chestionat în legătură cu informaţiile pe care le deţinea despre boala lui Harrison şi dacă a fost totuşi înţelept să încredinţeze viitorul companiei unui om cu probleme atât de grave.

    La momentul angajării, Hunter Harrison nu a acceptat teste medicale, aducând în schimb o scrisoare de la un doctor care atesta că bărbatul este apt de muncă. Atunci când Wall Street Journal i-a adresat o întrebare legată de sănătatea sa, în luna mai, Harrison a răspuns: “Nu mă judecaţi după dosarul medical, judecaţi-mă după performanţe.”

  • Lira tucească îşi continuă aprecierea

    Cu toate acestea, în ciuda aprecierii lirei din ultimele trei zile, evoluţia per ansamblu de la începutul acestui an încoace a fost de devalorizare (cu aproximativ 40%), care a culminat luni, 13 august, pe fondul tensiunilor diplomatice şi economice tot mai mari cu Statele Unite.

    Acestea nu sunt legate doar de reţinerea preotului Andrew Brunson, ci şi de faptul că Turcia este interesată în achiziţionarea de armament rusesc – deşi este membru NATO. Mai sunt legate şi de evoluţia evenimentelor din Siria, până de curând Statele Unite susţinând cu armament miliţiile kurde YPG împotriva Statului Islamic.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Uniunea Europeană a suferit o scădere a investiţiilor străine directe de 42% în 2017

    Şi în Statele Unite a fost înregistrată o scădere a investiţiilor străine directe, similară cu cea din UE. Astfel, în 2017 Statele Unite au atras investiţii străine directe de aproximativ 275 de miliarde de dolari. Prin comparaţie, în 2016 SUA au avut investiţii de 457 de miliarde, iar în 2015 de 466 de miliarde. Procentual, scăderea din 2017 este de 40%.

    Potrivit UNCTAD, în Marea Britanie investiţiile străine directe au însumat doar 15 miliarde de dolari.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Qatar anunţă investiţii de 15 miliarde în Turcia

    Conform canalului media finanţat chiar de Qatar, banii ar urma să fie investiţi în bănci şi în piaţa financiară, în acest scop Emirul Qatarului, Sheikh Tamim bin Hamad Al Thani, ar fi aprobat deja o serie de proiecte de investiţie, precum şi o serie de depozite.

    Acordul a fost făcut în cadrul unei întâlniri dintre Emir şi preşedintele turc Tayyip Erdogan, ce a avut loc la Ankara. Şi, potrivit Reuters, efectul imediat al acestui anunţ a fost o apreciere a lirei turceşti, care de la începutul acestui an şi până acum şi-a pierdut aproximativ 40% din valoarea în raport cu dolarul.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro