BusinessMagazin

Tag: servicii financiare

  • Regimul de slabit al Bursei

    Pentru multi dintre investitorii la Bursa ultimele doua luni au fost cu siguranta cele mai negre pe care le-au trait vreodata. Sedinta de vineri a adus din nou panica pe Bursa, care a inregistrat din nou pierderi mari, determinand suspendarea tranzactiilor, pentru a doua oara in aceasta luna. Bursele europene inregistrau si ele scaderi de 7-8%, in conditiile in care raportarile financiare ale companiilor arata scaderi de profituri.

    Indicele BET, al celor mai importante zece companii romanesti listate, a pierdut aproape 50% din valoarea afisata pe 2 septembrie si doar absenta din piata a actiunilor Bancii Transilvania a facut ca pierderile sa nu fie mai mari, iar indicele SIF-urilor, BET-FI, s-a prabusit cu 68%. Niciodata in istoria Bursei de la Bucuresti nu s-au mai vazut pierderi atat de mari intr-un interval atat de scurt. Scaderile inregistrate de la inceputul lunii septembrie, de la izbucnirea violenta a crizei financiare pe piata americana, pana vinerea trecuta sunt mai mari decat cele suferite de indicii bursieri de la maximele atinse pe 24 iulie 2007 pana in acel moment (adica mai bine de 13 luni).

    In intervalul 24 iulie 2007 – 2 septembrie 2008, BET-ul pierduse 48,5%, iar BET-FI a scazut cu 62%. Partea mai rea este ca, daca la inceputul lui septembrie mai existau sperante ca situatia s-ar putea schimba, acum optimismul a disparut complet din piata. Brokerii si investitorii s-au resemnat cu gandul ca scaderile au prins radacini puternice pe Bursa si nimic nu mai pare sa poata schimba acum situatia. “Trebuie sa recunoastem ca deocamdata n-avem niciun semnal bun. E evident ca trendul e de scadere si nu se vad perspective ca s-ar putea schimba ceva”, spune Iulian Panait, presedintele firmei de consultanta in domeniul investitiilor pe piata de capital KTD Invest.

    Si cine ar mai putea spera acum la ceva bun, cand bursele se prabusesc pretutindeni: in SUA, in Europa, in Asia, cand toata lumea vorbeste despre intrarea in recesiune a economiei mondiale, iar masurile concertate ale marilor puteri economice ale lumii de a injecta sute de miliarde de euro in sistemul financiar parca nici nu ar fi existat. Resemnarea se vede pe Bursa in fiecare zi, actiunile celor mai importante companii romanesti arata ca, oricat ar fi scazut pana acum, mai este loc de scadere, iar SIF-urile pierd aproape zilnic cate 10%. Petrom, cea mai mare companie romaneasca, a ajuns sa valoreze 2,5 miliarde de euro, mai putin decat la privatizare, SIF-urile au cazut sub 100 de milioane de euro, valoare care nu mai acopera nici o treime din activele lor.

    “Un lucru e clar: vanzatorii sunt mult mai multi si mai puternici decat cumparatorii. Vineri am inregistrat a opta zi consecutiva de scadere mare”, constata Panait. Cine vinde insa in aceste conditii, cand multe actiuni au ajuns la nivelul de la inceputul lui 2004? Brokerii sustin ca cea mai mare presiune vine din partea fondurilor straine de investitii, care incearca sa faca rost de lichiditati, in conditiile in care se confrunta la randul lor cu retrageri importante din partea investitorilor. Vanzarile fondurilor straine s-au vazut in ultimele doua luni la nivelul tuturor pietelor din regiune, care au inregistrat la randul lor scaderi puternice. Iesirile de capital strain au facut ca bursele din Europa Centrala si de Est sa nu poata profita de revenirile de pe pietele vestice si sa inregistreze pierderi mult mai mari.

    “Trebuie sa remarcam ca doar bursele din regiune au scazut foarte puternic, in conditiile in care pietele occidentale au mai avut si reveniri semnificative. Bursa de la Bucuresti nu este un caz special. Si piata din Polonia a inregistrat scaderi puternice”, explica Panait. Indicele WIG20 al Bursei din Varsovia a scazut de la inceputul lunii septembrie cu aproape 43%, la fel ca si indicele BUX al Bursei de la Budapesta. Pierderi mai mari s-au inregistrat pe pietele din Cehia si Austria, unde indicii au scazut cu 48%, respectiv 51%. Brokerii spun ca vanzarile fondurilor de investitii sunt determinate de factori externi acestora, ceea ce face ca pretul sa nu mai conteze.

    “Pe de o parte aceste fonduri se confrunta cu retrageri foarte mari din partea clientilor si este posibil ca unele sa fi intrat in lichidare, deci nu mai conteaza pretul la care sunt valorificate activele. Pe de alta parte, multi strategi ai pietei recomanda cash-ul, iar unii investitori par sa prefere cash-ul cu orice pret”, explica Adrian Manaila, presedintele societatii de brokeraj Eldainvest din Galati. El mai spune ca vanzarile fondurilor de investitii imping si alti investitori sa vanda din cauza perspectivei unor noi scaderi. “Ceilalti investitori nu pot sa gandeasca pe termen lung in aceasta conjunctura. Daca tu nu vinzi, vand altii si-ti distrug portofoliul”, arata Manaila.

    Printre fondurile care au inceput sa-si reduca detinerile de pe Bursa se numara si cele administrate de americanii de la Artio Global (fosta Julius Baer Investment Management). Artio International Equity Fund, cel mai mare investitor strain de pe Bursa, si-a redus detinerea la producatorul de medicamente Biofarm sub 5%, iar unii brokeri sustin ca fondul a vandut si alte actiuni din portofoliu. Fondul detine pachete importante de actiuni la Petrom, BRD, Rompetrol Rafinare si la SIF-uri. Un alt investitor important de pe Bursa, fondul olandez MEI Roemenie en Bulgarije, a suspendat rascumpararile din partea propriilor investitori, motivand ca nu-si mai poate valorifica participatiile fara pierderi uriase.

    “Am decis sa inchidem fondurile pentru a proteja investitorii care nu intentioneaza sa vanda in viitorul apropiat. Sa vinzi acum este cel mai prost lucru pe care il poti face. Trebuie sa stai, sa astepti si sa acumulezi”, spune Peter Mars, reprezentantul MEI. Brokerii spun insa ca printre vanzatori se regasesc si investitori locali, care fie au de returnat credite luate pentru investitii, fie au intrat in piata in ultimele luni si acum incearca sa-si limiteze pierderile. “E greu de inteles cine vinde. Acum vinde doar cine are nevoie urgenta de cash sau e foarte speriat, cum sunt majoritatea micilor investitori. De obicei, micii investitori pierd cel mai mult in perioade de astea”, sustine Iulian Panait.

    “Vanzarile sunt realizate de cei care au intrat si au iesit din piata de mai multe ori in ultimele luni. Pentru cine a cumparat anul trecut in august, scaderea de 10% nu mai inseamna mare lucru, insa cine a cumparat acum o luna si i-a scazut portofoliul la jumatate e normal sa intre in panica”, explica Panait. Desi sustin ca preturile actiunilor au devenit foarte atractive, majoritatea brokerilor recomanda micilor investitori sa nu parieze impotriva trendului in aceasta perioada, deoarece nimeni nu poate spune cat vor mai dura scaderile.

    “Avand in vedere ca nu stim cand se vor opri scaderile, exista riscul ca investitorii care ies acum sa piarda revenirea si sa nu-si mai poata recupera pierderile, de aceea, daca au actiuni, acum nu ar fi momentul sa le vanda. Pentru cei care au bani, insa, ar fi mai recomandat sa nu-si sporeasca riscul. Pentru psihicul lor ar fi mai bine sa intre abia dupa ce se va contura un trend de crestere”, spune Panait.

  • Criza trece, clientul ramane captiv ratelor umflate

    In Romania, la banca te duci resemnat. Tu, clientul, esti pus in fata faptului implinit de fiecare data. Vrei sa-ti iei un credit, angajatul pompos denumit consultant financiar iti pune in brate un maldar de pliante si ridica din umeri, invocand o sumedenie de decizii interne secrete care-l impiedica sa-ti prezinte contractul de credit caci tu cu banca nu semnezi un pliant, ci un contract.

     

    Mai multe amanunte pe www.gandul.info

     

  • Justitia fugareste investitorii

     

    Curtea de Apel Brasov a hotarat saptamana trecuta anularea hotararii din aprilie 2007, prin care s-a majorat capitalul social al SIF Transilvania (SIF3), la cererea lui Daniel Stoica, administratorul companiei Cocor. Hotararea instantei, care ar putea conduce la injumatatirea numarului de actiuni ale SIF Transilvania, reprezinta un nou factor de incertitudine pe Bursa, in contextul in care criza financiara internationala a alungat deja un numar mare de investitori de pe piata locala de capital.

    Care este povestea acestui proces, poate cel mai scump si cel mai complicat din istoria Bursei de la Bucuresti?

    Pe 24 aprilie 2007, SIF Transilvania trimitea un comunicat Bursei de Valori prin care informa investitorii ca actionarii au aprobat dublarea capitalului social si distribuirea de actiuni gratuite in contul dividendelor din profitul pe 2006. Anuntul a luat prin surprindere aproape pe toata lumea, in conditiile in care era pentru prima data cand o societate de investitii financiare (SIF) reusea un astfel de demers.

    Cu un an inainte, SIF Transilvania avusese o initiativa similara, la fel ca si SIF Banat-Crisana (SIF1), insa ambele esuasera din cauza ca nu intrunisera numarul de actionari necesari pentru a dezbate majorarea capitalului. Pana la acea data fusese practic imposibil pentru SIF-uri sa deruleze Adunari Generale Extraordinare ale Actionarilor (AGEA) pentru a lua decizii precum majorari de capital sau modificari ale statutului din cauza unor prevederi din statutele acestor societati care prevedeau ca astfel de adunari se pot derula doar in prezenta unor actionari care detin 75% din actiunile cu drept de vot, la prima convocare, sau 50% din capitalul social, la a doua convocare.

    Reunirea unui astfel de cvorum era practic imposibila din cauza numarului mare de actionari ai SIF (societati infiintate in urma programului de privatizare in masa), dar si a prevederii conform careia niciun actionar nu poate detine mai mult de 1% din capitalul unei SIF, care a facut destul de dificila concentrarea actionariatului. Modificarea Legii 31 a societatilor comerciale, la inceputul lui 2007, prin reducerea cvorumului necesar derularii AGEA la 25%, a dat sperante investitorilor care doreau derularea unor AGEA la SIF-uri.

    Legea nu schimba insa nimic in cazul SIF-urilor, prinse intr-un cerc vicios, deoarece aveau cvorumul fixat prin statut, iar statutul nu putea fi modificat decat prin AGEA. De aici surpriza pentru cei mai multi investitori cand au vazut ca totusi SIF Transilvania a reusit sa deruleze o AGEA si sa hotarasca majorarea capitalului social. Acest lucru a fost posibil deoarece sefii SIF Transilvania aveau un as in maneca, o modificare a statutului societatii prin care se eliminase inclusiv regula cu privire la cvorumul necesar in cazul AGEA.

    Modificarea fusese realizata in instanta, in urma unor procese ale SIF Transilvania din anul 2000, insa putine persoane stiau despre acest amanunt. Reprezentantii SIF3 nu facusera de altfel nicio precizare in acest sens in momentul in care au convocat AGEA in vederea majorarii capitalului social si nici ulterior, acest lucru devenind cunoscut abia dupa AGEA. La AGEA de la SIF Transilvania au participat circa 450 de actionari, iar alti 58.000 au votat prin corespondenta, societatea reusind sa reuneasca la prima convocare 35,46% din capitalul social.

    Cu acest cvorum, adunarea era legal constituita, conform Legii 31, iar hotararea de majorare a capitalului social a putut fi luata. Actionarii SIF3 au hotarat majorarea capitalului social cu 54,6 milioane de lei prin incorporarea profitului net din 2006 si dublarea numarului de actiuni, fiecarui actionar revenindu-i o actiune gratuita pentru fiecare actiune detinuta. Stirea a fost primita cu entuziasm pe Bursa, unde actiunile SIF3 au sarit cu 14% in doar cateva zile, in conditiile in care piata era marcata de un val de optimism, ca urmare a aderarii la Uniunea Europeana, iar majorarile de capital erau extrem de bine primite de investitori.

    Cei care au cumparat atunci actiuni SIF3 pentru a participa la majorarea de capital aveau sa inregistreze insa pierderi semnificative. La trecerea datei de inregistrare pentru majorarea de capital (18 mai 2007), pretul actiunilor SIF3 s-a corectat matematic pe Bursa cu 50%. Astfel incat cine cumparase cu o zi inainte o actiune cu 4,3 lei obtinea acum doar 2,17 lei din vanzarea acesteia si spera ca va mai primi o actiune gratuita pe care sa o vanda ulterior mai scump.

    Pe 1 iunie a aparut insa bomba: compania Cocor SA, unul dintre milioanele de actionari ai SIF Transilvania, raporta ca a atacat in justitie majorarea de capital, cerand anularea acesteia. Procesul intrase deja pe rolul Tribunalului Brasov. Reprezentantii Cocor sustineau ca hotararea AGEA nu este legala din doua motive: neintrunirea cvorumului legal si obligativitatea SIF-ului de a realiza o oferta publica de actiuni.

    Anuntul a avut un efect semnificativ in piata, actiunile SIF3 crescand de la 2,3 lei la peste 3 lei, in conditiile in care speculatorii sperau ca anularea majorarii de capital ar fi trebuit sa conduca la o dublare a pretului acestora, la valoarea anterioara datei de inregistrare. Miza procesului era extrem de mare pentru investitorii de la SIF Transilvania. Pe de o parte, cei care participasera la majorarea de capital si si-au vandut ulterior actiunile in speranta ca vor primi gratuite riscau sa inregistreze pierderi semnificative. De cealalta parte, speculatorii care cumparasera sperau sa obtina castiguri insemnate. Pe 3 iulie, Tribunalul Brasov respinge insa cererea Cocor, iar pe 21 iulie majorarea de capital este avizata de CNVM si inregistrata la Depozitarul Central.

    Ulterior, CNVM a blocat pachetul de 540 de milioane de actiuni pana la finalizarea procesului, intrucat Cocor a atacat decizia Tribunalului Brasov cu recurs la Curtea de Apel Brasov si un alt actionar al SIF3, Daniel Stoica, administrator al Cocor, a atacat la randul sau hotararea AGEA de la SIF Transilvania. A urmat aproape un an in care instantele au amanat de mai multe ori judecarea cauzelor si fiecare decizie, favorabila uneia sau alteia dintre parti, a determinat oscilatii semnificative pentru actiunile SIF3.

    Scandalul a reizbucnit la sfarsitul lunii mai, cand Curtea de Apel Brasov a hotarat ca Adunarea Generala Ordinara a Actionarilor (AGOA) de la SIF Transilvania, derulata tot pe 24 aprilie 2007, a fost nestatutara din cauza ca nu a fost intrunit cvorumul. Instanta a hotarat atunci nulitatea absoluta a AGOA, dand castig de cauza Cocor, care atacase hotararile respectivei AGOA intr-un dosar separat.

    Aceasta decizie insemna, practic, ca instanta ar fi putut da o sentinta similara si in procesul dintre Daniel Stoica si SIF Transilvania privind anularea AGEA, aflat pe rol tot la Curtea de Apel Brasov. Actiunile SIF Transilvania au crescut din nou puternic pe fondul speculatiilor privind o decizie favorabila pentru grupul Cocor in procesul privind anularea majorarii de capital, insa la sfarsitul lunii iunie Inalta Curte de Casatie si Justitie a respins ultimul recurs al Cocor, care pierduse atat la Tribunalul Brasov cat si la Curtea de Apel Brasov procesul privind anularea AGEA.

    In plus, CNVM a hotarat deblocarea actiunilor din majorarea de capital, iar intrarea acestora la tranzactionare a determinat o scadere puternica a cotatiei SIF3 pe Bursa. Parea ca totul s-a terminat, iar scaderea generalizata a Bursei, determinata de criza financiara internationala, a luat prim-planul. Vineri, insa, actiunile SIF Transilvania au fost suspendate de la tranzactionare, iar pe Bursa a aparut un comunicat potrivit caruia Curtea de Apel Brasov i-a dat castig de cauza lui Daniel Stoica in procesul privind anularea hotararilor AGEA de la SIF3.

    Hotararea ar insemna ca actiunile emise in cadrul majorarii de capital ar urma sa fie anulate. Decizia poate fi atacata, iar conducerea SIF a anuntat deja ca va face recurs. “Prin absurd, daca decizia ar ramane finala, s-ar reduce numarul de actiuni la toti actionarii de la o anumita data, iar pretul actiunilor, teoretic ar trebui sa se dubleze. Nimeni nu pierde, nimeni nu castiga”, sustine Mihai Fercala, presedintele SIF Transilvania. Apare insa o intrebare: ce rost are un proces in care nimeni nu pierde si nimeni nu castiga?

     

  • Foamea de lei a strainilor a impins dobanzile spre cote record de 30%

    Lipsa acuta de lei pe piata interbancara a impins dobanzile pe termen scurt spre 30% ieri, dar exista potential pentru cresteri importante in continuare, in conditiile in care la sfarsitul lunii bancile vor avea de facut plati importante catre bugetul de stat.

     

    Mai multe amanunte, pe www.zf.ro
     

  • Denigrarea unei banci ar putea fi sanctionata penal

    Ghetea a precizat ca si procurorul general, Laura Codruta Kovesi, a avut o atitudine pozitiva fata de propunerea de introducere a noilor masuri in Codul Penal si ca va contacta Ministerul Internelor si Reformei Administrative, urmand sa se intalneasca cu reprezentantii acestei institutii saptamana viitoare.

     

    Mai multe amanunte, pe www.mediafax.ro
     

  • Bancile maresc in lant dobanzile

    Noile reglementari ale BNR privind imprumuturile acordate de banci incep sa isi arate coltii. Primul pas facut este ca majoritatea bancilor au renuntat la dobanzile promotionale, printre ele numarandu-se Bancpost si ABN Amro (recent intrata sub tutela Royal Bank of Scotland).

     

    Click aici pentru mai multe detalii.
     

  • De la 1 ianuarie 2009, adio dobanzi si comisioane modificate peste noapte!

    Initiativa a fost luata de Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor, dupa ce s-au primit tot mai multe plangeri de la clienti.

     

    Click aici pentru mai multe amanunte.
     

  • Isarescu: „Avem banci extrem de solide”

    Suntem feriti de efectele directe ale crizei financiare care face ravagii la nivel mondial, dar resimtim indirect turbulentele. Aceasta este esenta mesajului – unul linistitor – pe care Mugur Isarescu, guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei (BNR), a dorit sa-l transmita, in cadrul unei conferinte de presa. Isarescu a subliniat faptul ca bancile de pe piata romaneasca nu se vor confrunta cu problemele pe care le au bancile-mama.

     

    Cititi mai multe pe www.gandul.info
     

  • Panica cea mare la BVB

    Pietele de capital din intreaga lume s-au prabusit saptamana trecuta, pe fondul unui val de panica nemaiintalnit in ultimele zeci de ani. Ziua de vineri a fost cea mai dramatica si a adus prabusiri de circa 10% pe indicii unor piete importante, precum Japonia, Germania sau Franta.

    Bursa de la Bucuresti a fost si ea prinsa in vartej, inregistrand cele mai puternice scaderi de la redeschiderea ei, in 1995. In sedinta de vineri, majoritatea companiilor listate au atins pierderea maxima posibila pe parcursul unei sedinte, de 15%. Capitalizarea bursiera s-a prabusit cu 6,75 miliarde de euro, ajungand la 16,3 miliarde de euro, incluzand si Erste Bank.

    Valoarea companiilor romanesti listate a scazut la 8 miliarde de euro, nivel similar celui de la sfarsitul lui 2004. SIF-urile, cele mai tranzactionate actiuni de la Bursa, au pierdut 45% intr-o saptamana, ajungand la cel mai scazut nivel din ultimii patru ani. Petrom si BRD, cele mai mari companii de la Bursa, au scazut si ele cu peste 33%, coborand sub nivelul de la sfarsitul lui 2004.

    Panica manifestata la vanzare si lipsa cumparatorilor din piata a determinat inchiderea sedintei de miercuri dupa doar o ora de tranzactionare, o premiera pe piata de capital romaneasca, iar vineri scenariul a fost unul similar, efectuandu-se tranzactii doar la sfarsitul sedintei. Brokerii spun ca nu s-au mai confruntat cu evenimente de o asemenea intensitate si ca neincrederea in pietele financiare a atins cote maxime. Cea mai buna strategie in acest moment, spun ei, este sa stai pe lichiditati si sa astepti.

    “In aceste momente ne confruntam cu o capitulare a investitorilor pe toate pietele. Acestea sunt dominate de o neincredere care a atins cote nemaiintalnite. Avem de a face cu o crunta lipsa de lichiditate, piata creditului e practic blocata, iar indicele de volatilitate este la maxime istorice”, descrie situatia Daniel Pocorea, directorul BRD Securities.

    Declansata de criza de lichiditati existenta la nivel mondial in sectorul financiar bancar, caderea burselor a avut efectul unui bulgare de zapada, care a cuprins toate companiile listate, indiferent de domeniul de activitate sau de rezultatele financiare. Bancile au fost totusi cele mai lovite, pe toate pietele, inregistrand scaderi uriase ale valorii de piata.

    Pe piata americana, Citigroup si Bank of America au pierdut peste 43% de la 1 octombrie, la Londra Barclays a scazut cu 43%, iar Royal Bank of Scotland a pierdut 57% saptamana trecuta. La Bursa din Viena, Raiffeisen International si Erste Bank au cazut cu 52%, respectiv 46% tot in ultima saptamana.

    Nimic nu a putut opri tavalugul care a cuprins sistemul financiar in ciuda eforturilor statelor din Europa si America de a linisti investitorii prin garantarea depozitelor bancare si prin reducerea dobanzilor de referinta de catre bancile centrale. “Cred ca principalul motiv de panica este faptul ca nu stim nimic despre ce este in spatele acestor scaderi. Declaratiile oficialilor confirma ca aceasta este o criza fara precedent”, spunea saptamana trecuta un administrator de fonduri.

    Si pe Bursa de la Bucuresti, cel mai puternic afectate au fost companiile din sectorul financiar, respectiv SIF-urile, care au pierdut 45%, atingand o scadere de 85% fata de maximul istoric din iulie 2007. Actiunile BRD, cea mai mare banca listata, au scazut si ele cu 35%, ajungand la un pret similar celui din decembrie 2004. De altfel, majoritatea titlurilor listate au ajuns la niveluri similare celor din 2004, in conditiile in care si cursul de schimb al euro s-a apropiat de pragul de 4 lei, care, de asemenea, nu mai fusese atins din 2004.

    Practic, criza internationala a dat piata de capital de la Bucuresti cu patru ani inapoi, ducand actiunile la preturi la care nimeni nu-si mai imagina ca le va vedea vreodata. Actiunile Petrom, cea mai mare companie romaneasca, au scazut cu 33%, pana la 0,216 lei, pret apropiat de cel platit in 2004 de catre grupul austriac OMV pentru preluarea pachetului majoritar de actiuni.

    Capitalizarea companiei, de 3,24 miliarde de euro, reprezinta mai putin de o treime din valoarea de 10 miliarde de euro atinsa anul trecut, in conditiile in care multi analisti mizau in urma cu 2-3 luni ca profitul Petrom ar putea atinge in acest an un miliard de euro. Valoarea de piata a tuturor celor cinci SIF-uri a scazut la 540 de milioane de euro, adica mai putin decat capitalizarea oricaruia dintre ele la sfarsitul anului trecut. SIF-urile raportasera in primele opt luni ale anului profituri cumulate de 105 milioane de euro, ceea ce ar insemna ca au ajuns sa se tranzactioneze la un PER de 5.

    “Este incredibil. Ma uit si nu-mi vine sa cred. Nivelurile la care au ajuns acum unele actiuni sunt irationale”, spunea seful unei societati de brokeraj. Cu toate acestea, majoritatea brokerilor sunt de acord ca nu ratiunea primeaza in aceste momente, ci panica, efectul multimii. Desi multe actiuni par atractive de cumparat, chiar prin prisma dividendelor pe care investitorii le-ar putea primi anul viitor, tendinta este in continuare de vanzare.

    Presiunea vine, in principal, din partea fondurilor straine de investitii, care isi lichideaza pozitiile, indiferent de pret, pentru a face rost de lichiditati cu care sa sustina cererile tot mai mari de rascumparare din partea propriilor investitori. De exemplu, fondurile administratorului olandez Middle Europe Investments (MEI), unul dintre cei mai importanti investitori straini pe Bursa de la Bucuresti, si-au suspendat saptamana trecuta retragerile dupa scaderile puternice de pe pietele de capital, care au facut lichidarea de pozitii “imposibila fara a accepta pierderi uriase”, potrivit reprezentantilor fondului.

     “Pana in urma cu cateva saptamani a fost posibil sa finantam rascumpararile prin lichidarea de active (vanzarea de actiuni din portofoliu). Evolutiile dramatice de pe pietele financiare au facut acest lucru practic imposibil”, spun reprezentantii MEI. In aceeasi situatie se afla multe dintre fondurile de investitii care au plasamente nu doar pe Bursa de la Bucuresti, ci si pe alte piete din regiune, cum ar fi Rusia, unde scaderile au fost si mai puternice.

    Din acest motiv este imposibil de spus cand ar putea sa se diminueze presiunea la vanzare. Intr-un fel, panica exacerbata care se manifesta pe Bursa in aceasta perioada poate fi comparata cu entuziasmul exagerat din vara anului trecut, cand investitorii, inclusiv fondurile straine, cumparau actiuni fara sa mai tina cont de fundamente, iar indicii bursieri atingeau maxime in fiecare zi. Brokerii se feresc insa sa prognozeze cand va fi atins fundul gropii si investitorii, cu ochii din nou pe fundamente, vor intra puternic la cumparare.

    Unii analisti sunt de parere ca in momentul acesta investitorii trebuie sa-si refaca calculele si sa tina cont de schimbarile care ar putea avea loc in economie in urma crizei. La o analiza sumara, principalul efect al ieftinirii actiunilor este ca acestea au ajuns sa se tranzactioneze la multipli de pret (PER, pret raportat la active), mult mai scazute decat la inceputul anului.

    De asemenea, randamentul dividendului, la preturile actuale, ar creste considerabil. In cazul Petrom, care a distribuit anul acesta un dividend de 0,0314 lei/actiune, randamentul dividendului a fost de circa 3,9%, in conditiile in care pretul actiunilor se apropia la inceputul anului de 0,5 lei/actiune. La pretul de vineri, de 0,216 lei/actiune, un dividend similar ar aduce un castig de 14%.

    Analistii spun insa ca rezultatele companiilor vor fi afectate daca actuala criza de lichiditati se mentine, iar dobanzile cresc. In plus, companiile ar putea diminua nivelul dividendelor, pentru a tine mai multe lichiditat i, in conditiile in care finantarile externe vor fi mai dificile. Dar probabil ca inca nu a venit momentul pentru astfel de calcule. Mai intai sa treaca panica cea mare.  

  • KIWI Finance: Pana in 2010 vom deschide 30 unitati de franciza

    Taxa de franciza perceputa variaza intre 3.000 si 5.000 de euro si este calculata in functie de tipul de oras, a spus Anca Bidian, CEO-ul companiei. Contractul de franciza se incheie pe o perioada de trei ani insa poate fi prelungit cu acordul partilor.

    Pana la sfarsitul acestui an, KIWI Finance va deschide cinci unitati de franciza. In 2009 vor fi inaugurate inca 15 sucursale in regim de franciza iar in urmatorul an inca zece. In acest moment Kiwi Finance detine noua sucursale in Romania la Bucuresti, Timisoara, Constanta, Ploiesti, Brasov, Cluj-Napoca, Iasi, Campina si Slatina si o sucursala la Madrid.

    Din 2003, de cand a fost infiintata si pana acum, KIWI Finance a intermediat credite in valoare de 420 de milioane de euro. Pana in august 2008, compania a intermediat in total 11.000 de credite.

    KIWI Finance a inregistrat in 2007 o cifra de afaceri de 3,7 milioane de euro, in crestere cu 370% fata de 2006.