Expertii bursei considera ca daca marile monopoluri de stat, cum ar fi NIS, Telekom, producatorul de energie EPS sau Nikola Tesla Airport, nu vor fi listate, investitorii locali vor duce lipsa de titluri de calitate si este posibil sa-si orienteze banii spre alte burse. In plus, acestea sunt titlurile in jurul carora se construieste piata de capital, ele fiind primele care intra in atentia investitorilor institutionali. Desi Delic crede ca Telekom Serbia ar putea fi compania care va sparge gheata si se va lista prima pe bursa, criticii spun ca firma s-ar putea impotrivi listarii din dorinta de a evita aducerea la cunostinta publicului a rapoartelor sale financiare.
Tag: Serbia
-
Companiile romanesti, la vanatoare in Serbia
La inceput de an, grupul petrolier Rompetrol, controlat de omul de afaceri Dinu Patriciu, a depus o scrisoare de interes pentru achizitia pachetul de control la NIS, cea mai mare companie de profil din Serbia. NIS (Nafta Industrija Srbije) reprezinta unul dintre ultimele active petroliere de stat din Europa de Sud-Est, cu un portofoliu puternic in downstream, printre care se numara rafinarii la Belgrad, Pancevo si Novi Sad. Tranzactia va viza vanzarea unui pachet de control de circa 37%, restul actiunilor fiind impartite intre guvernul Serbiei (35%), fonduri de pensii si alti investitori. Compania se afla deja in vizorul unor jucatori de talie regionala, ca OMV (Austria), MOL (Ungaria), PKN Orlen (Polonia) si Rompetrol.Grupul magnatului Patriciu, cu afaceri anuale de 6 miliarde de dolari (5 miliarde de euro), desfasoara activitati in 13 tari europene, iar prin aceasta achizitie urmareste sa construiasca un pod de operatiuni intre zona Balcanilor si coasta franco-spaniola a Atlanticului, considerate cele doua motoare de dezvoltare ale business-ului sau petrolier. O alta companie romaneasca, Cuprom, a fost desemnata la sfarsitul lui 2006 castigatoarea licitatiei de privatizare a companiei miniere RTB Bor din Serbia. Cu o oferta de 400 de milioane de dolari (peste 330 de milioane de euro), Cuprom i-a devansat pe principalii jucatori inscrisi in cursa: un consortiu condus de compania cipriota East Point Holdings a omului de afaceri sarb Zoran Drakulic, care a oferit pretul de 340 de milioane de dolari, si compania Amalco, inregistrata tot in Cipru, cu un pret inaintat de 288 de milioane de dolari. Agentia de Privatizare din Serbia va incepe discutiile cu reprezentantii Cuprom pentru finalizarea contractului de vanzare-cumparare.