Dan Price, directorul general al companiei Gravity, a luat decizia radicală de a majora salariul minim al tuturor angajaţilor săi la 70.000 de dolari, în următorii trei ani. În scurt timp, însă, şi-a dat seama că a făcut cea mai mare greşeală.
Tag: salariu minim
-
A renunţat la aproape un milion de dolari din salariul său anual pentru a-şi face angajaţii fericiţi. Iar acum angajaţii demisionează
Dan Price este fondatorul şi CEO-ul Gravity Payments, o companie de procesare plăţi în care lucrează 120 de angajaţi, cu sediul central în Seattle. Ideea creşterii salariilor angajaţilor săi cu preţul scăderii propriului salariu a venit după o discuţie cu un prieten care i-a povestit cât de mult se luptă din cauza creşterii chiriei. A decis să crească valoarea salariului minim de la 48.000, la 70.000 de dolari pe an. Această decizie a avut drept efect majorarea salariilor a 70 de angajaţi, iar pentru 30 dintre ei, a avut ca efect dublarea salariului.
“Există o inegalitate mai mare astăzi decât în perioada Marii Recesiuni. M-am gândit mult la acest aspect şi mi-am spus: Este momentul să fac ceva. “, a declarat Price publicaţiei Huffington Post. Potrivit unui studiu realizat de universitatea Princeton, un salariu anual de 75.000 de dolari este ideal pentru atingerea fericirii, iar 28% dintre americani au declarat că ar simţi că au succes dacă ar câştiga 70.000 de dolari anual, potrivit unui alt studiu, realizat de CareerBuilder.
Gestul lui Price a câştigate multe laude din partea presei, iar această majorare a fost privită foarte pozitiv. Dar nu toată lumea a fost de accord.
Peste câteva luni cei mai buni angajaţi au demisionat. Ei au considerat că nu toată lumea merita să beneficieze de creşterea salarială. “A mărit salariile oamenilor care sunt mai puţin pricepuţi”, a spus Maisey McMaster, fost angajat Gravity Payments.”Cei care munceau cel mai mult nu au beneficiat de o creştere prea mare”, a adăugat McMaster
“Acum aceeaşi oameni care munceau mai puţin ca mine câştigau la fel de mult”, a spus Grant Moran, fost angajat Gravity Payments. “Leagă oamenii care fac performanţă de cei mai puţin motivaţi oameni din companie”, a adăugat el.
-
3000 de locuri de muncă în Israel, salariul minim brut 1540 de dolari – unde şi în ce condiţii
Dulgherii, fierarii-betonişti, zidari – faianţari şi zidri tencuitori sunt meseriile căutate în Israel, în baza “Protocolului privind recrutarea muncitorilor români pentru lucrări temporare în domeniul construcţiilor în statul Israel”, încheiat la 24 iunie 2014 între Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice din România şi Ministerul Afacerilor Interne din Israel. Protocolul este pus în aplicare de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă din România şi Autoritatea pentru Populaţie, Emigrare şi Frontieră din Israel.
În baza acestui protocol sunt oferite 3.000 locuri de muncă pentru persoanele care au calificare/experienţă în meseriile: dulgheri pentru cofraje de construcţie industrializată (cunoaşterea citirii planurilor de construcţii este obligatorie); fierari – betonişti, îndoirea fierului (cunoaşterea citirii planurilor de construcţii este obligatorie); zidari – faianţari, acoperirea podelelor şi pereţilor cu faianţă (cunoaşterea citirii planurilor de construcţii este obligatorie); zidari – tencuitori pentru lucrări de tencuit.
Persoanele care doresc să ocupe un loc de muncă în Israel trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: să nu fi lucrat anterior în Israel; să nu aibă rude de gradul I care lucrează deja în această ţară, cu excepţia fraţilor; să nu aibă cazier judiciar; să fie apţi psihic şi fizic de muncă intensă în condiţiile climatice specifice statului de destinaţie, inclusiv muncă la înălţime şi manipulare de greutăţi; să nu sufere de anumite boli cronice.
Persoanele interesate se pot înscrie la agenţia judeţeană pentru ocuparea forţei de muncă sau a municipiului Bucureşti, din raza de domiciliu, cu următoarele documente: cerere tip; declaraţie – tip bilingvă; copie Carte de Identitate; copie Paşaport, dacă există; copii ale actelor de studii şi de calificare (toate paginile scrise), dacă există; copii ale documentelor care atestă experienţa, vechimea în muncă, dacă există.
Contractele de muncă se încheie pentru o perioadă de un an, cu posibilitatea de prelungire până la o durată maximă de 63 luni. Salariul lunar minim brut estimat este de 1.540 dolari americani.Informaţii legate de cazare, asigurare medicală, transport, viză, modalitatea de recrutare, cheltuieli ocazionate de procesul de recrutare, condiţii de muncă şi de viaţă etc. se găsesc pe pagina web a Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă – www.anofm.ro. De asemenea, pentru orice alte informaţii, pot fi contactaţi consilierii EURES din cadrul agenţiilor judeţene pentru ocuparea forţei de muncă, datele de contact ale acestora fiind disponibile la adresa: http://www.eures.anofm.ro/contact.php
-
Ţara din Europa unde salariul MINIM este de 1.500 de euro pe lună. Cele mai bune ţări din Europa unde să munceşti. Pe ce loc se află România
Salariul minim a crescut, în euro, de mai bine de trei ori în ultimii 15 ani, beneficiind de cea mai accelerată creştere din rândul statelor europene în perioada menţionată, însă în continuare este la nivelul de 40% din valoarea salariului mediu la nivel naţional.
Salariul minim a crescut, în euro, de mai bine de trei ori în ultimii 15 ani, beneficiind de cea mai accelerată creştere din rândul statelor europene în perioada menţionată, însă în continuare este la nivelul de 40% din valoarea salariului mediu la nivel naţional.
În Germania, ţară care a introdus salariul minim de anul acesta, salariul minim este de circa 68% din salariul mediu la nivel naţional.
-
Salariul minim brut pe ţară creşte de la 975 de lei la 1.050 de lei din 1 iulie
Aceasta este a doua majorare din 2015, după cea din ianuarie, când salariul minim brut garantant în plată a fost majorat de la 900 la 975 de lei, modificările fiind prevăzute în hotărârea de Guvern din decembrie 2014.
Astfel, din 1 iulie, salariul minim brut pe ţară va fi de 1.050 de lei, adică 6,225 lei pe oră, pentru un program complet de lucru de 168,667 ore în medie pe lună.
De majorarea din luna iulie a salariului minim brut pe ţară vor beneficia aproape 1,5 milioane de salariaţi, dintre care aproximativ 490.000 din sectorul bugetar şi peste 980.000 din sectorul concurenţial.
Pentru personalul din sectorul bugetar, nivelul salariului de bază, potrivit încadrării, nu poate fi inferior nivelului salariului minim brut pe ţară.
Încheierea unui contract individual de muncă cu stabilirea unui salariu de bază mai mic decât cel prevăzut constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 1.000 lei la 2.000 lei, fiind distinctă de cea prevăzută de Codul muncii. Constatarea contravenţiilor şi aplicarea amenzilor se realizează de către inspectorii de muncă.
Nivelul salariului minim brut pe ţară se stabileşte prin Hotărâre de Guvern, la sfârşitul anului, pentru anul următor.
În 2014, prin hotărâre de Guvern aprobată în noiembrie 2013, salariul de bază minim brut pe ţară a fost majorat tot în două etape, cu câte 50 de lei. Astfel, de la 1 ianuarie, salariul de bază minim brut a crescut de la 800 la 850 de lei, iar din iulie, acesta a fost de 900 de lei.
Şi în 2013, salariul de bază minim brut a crescut în două etape, la 750 de lei din 1 februarie şi la 800 de lei de la 1 iulie.
Guvernul a stabilit ca, în 2012, salariul de bază minim brut să fie de 700 de lei lunar.
În 2011, salariul de bază minim brut a fost stabilit, prin HG, la 670 de lei lunar.
-
Un politician atacă: cel mai scump oraş din lume este “o schemă Ponzi”
Deşi Singapore este cel mai scump oraş din lume, spune Chee Soon Juan, aici nu există un salariu minim stabilit prin lege. Nu este de mirare, în acest caz, că statul-insulă prezintă mari inegalităţi sociale. Singapore are cel mai mare raport dintre milionari şi numărul total de locuitori, dar aproape 5% din populaţie câştigă sub 5.000 de dolari pe an.
Aproape jumătate din populaţia activă, susţine Chee Soon Juan, trăieşte de la un salariu la altul. 14% din populaţie nu are bani puşi deoparte, iar condiţiile de muncă sunt din ce în ce mai grele.
“Singapore este ca o schemă Ponzi care are nevoie de noi imigranţi pentru a ţine economia în viaţă”, mai scrie Chee Soon Juan. “Acest lucru afectează însă calitatea veiţii pentru cetăţeni”. Acesta critică şi prim-ministrul Lee Hsien Loong, argumentând că acesta nu înţelege necesitatea unei reforme.
Politicianul aseamănă situaţia din Singapore cu cea din Hong Kong, unde diferenţele sociale între bogaţi şi săraci sunt uşor de observat, notează CNN.
-
România, ţara unde toate partidele vor să fie de dreapta
Programul “Economia liberală”, lansat de PNL în mai 2014, propunea direct o cotă de 16% pentru CAS la angajator, CAS la angajat, TVA, impozit pe profit, venit şi dividende, corelată cu o creştere anuală a salariului minim. Evident, ca partide de opoziţie, nici PNL, nici PDL nu şi-au pus problema surselor de compensare la buget a măsurilor de relaxare fiscală propuse de ele, ba încă au cerut guvernului Ponta, sub ameninţarea moţiunii de cenzură, să taie CAS de la 1 mai sau de la 1 iulie, nu de la 1 octombrie.
PSD, la rândul său guvernat de o mentalitate de partid aflat veşnic în opoziţie faţă de “regimul Băsescu”, şi-a asumat reducerea CAS ca pe o acţiune de frondă faţă de preşedintele Traian Băsescu, care avusese grijă încă din iarnă să dezaprobe preventiv măsura, pe motiv că finanţele ţării sunt la pământ.
Dorinţa PSD de a părea mai de dreapta prin promovarea reducerii CAS, punct din programul de guvernare al defunctei USL, s-a izbit însă de solidarizarea bruscă a PNL, PDL şi PMP în jurul ideii enunţate de preşedinte, cum că parlamentarii lor, mai naivi din fire, au fost păcăliţi de PSD atunci când au votat la unison reducerea CAS la începutul lui iulie. Mai exact, toate cele trei partide au dat acum de înţeles că abia la întâlnirea Băsescu-Ponta-Ioana Petrescu de la Cotroceni s-au luminat brusc că reducerea CAS ar dezechilibra bugetul ţării, pentru că PSD nu ştie să guverneze.
Iar cel ce a găsit în această iluminare colectivă un temei de a se afirma pe sine ca posibil lider măcar de moment al Dreptei a fost Mihai-Răzvan Ungureanu, şeful FC, care în numele oripilării sale faţă de filmuleşul întâlnirii de la Cotroceni, a cerut solemn PNL, PDL şi PMP să semneze un Pact Naţional pentru o Guvernare Decentă, însoţit de un apel comun la demisia Ioanei Petrescu de la Finanţe.
-
Plumb: Nouă clase de salarizare suprapuse după creşterea salariului minim; remediem până în octombrie
Ministrul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Rovana Plumb, a precizat că problemele apărute în sistemul de salarizare a bugetarilor, după ce salariul minim pe economie a fost majorat, vor fi remediate până la începutul lunii octombrie, “astfel încât să se poată asigura o normalitate în sistemul de salarizare”, transmite corespondentul MEDIAFAX.
Ministrul Muncii a precizat, într-o conferinţă de presă, că în cursul zilei de joi s-a format un grup de lucru cu experţi din Ministerul Muncii, Ministerul Finanţelor şi Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice care să soluţioneze problemele apărute în sistemul de salarizare al bugetarilor ca urmare a creşterii salariului minim pe economie, respectiv să modifice coeficientul de ierarhizare.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Elveţia supune la vot instituirea celui mai mare salariu minim din lume – ACTUALIZAT cu rezultatul votului
ACTUALIZARE ORA 21: Electoratul a respins propunerea de introducere a salariului minim, cu o majoritate de 76,3% dintre alegători, conform rezultatelor finale ale referendumului, citate de Bloomberg. De asemenea, alegătorii elveţieni au respins şi cealaltă propunere supusă la vot, cea de cumpărare a unor avioane de luptă Gripen de la Saab AB în valoare de 3,1 mld. franci elveţieni. Prezenţa la vot a fost destul de ridicată, respectiv 55,5% care şi-au exprimat opţiunea despre propunerea de salariu minim şi 55,3% despre achiziţia avioanelor de luptă.
La ora actuală, Elveţia nu există un salariu minim reglementat, deşi circa 90% dintre angajaţi câştigă mai mult de 4.000 de franci pe lună, conform Bloomberg. Sondaje citate de Reuters arătau că 64% dintre electori sunt contra introducerii salariului minim, propus de marile sindicate din ţară şi susţinută de politicienii socialişti şi de ecologişti, care justifică măsura prin faptul că preţurile în Elveţia sunt printre cele mai mari din lume.
Măsura de instituire a salariului minim a fost contestată puternic de patronate, care afirmă că un salariu minim atât de mare ar lovi industria manufacturieră, care realizează peste 20% din PIB, precum şi companiile mici şi mijlocii, unde lucrează două treimi din angajaţii elveţieni.
Ajustat la paritatea puterii de cumpărare, salariul minim propus ar însemna 2.500 de euro pe lună, peste nivelul din ţările UE cu cel mai mare salariu – Luxemburg (1.921 euro) şi Belgia (1.502 euro), conform Eurostat. La nivelul UE, numai şapte ţări din 28 nu au salariul minim reglementat prin lege.
Chestiunea salariului minim se află şi în atenţia altor guverne, având în vedere consecinţele negative ale crizei asupra nivelului de trai şi asupra disponibilităţii companiilor de a oferi salarii decente în contextul unei oferte excedentare de forţă de muncă. Cancelarul german Angela Merkel susţine introducerea unui salariu minim de 8,50 euro, propunere care va fi dezbătută în Bundestag luna viitoare. În SUA, preşedintele Barack Obama susţine majorarea salariului minim de la 7,25 dolari pe oră la 10,10 dolari. În Marea Britanie, guvernul condus de David Cameron a aprobat majorarea salariului minim din octombrie cu 3%, la 6,5 lire (10,88 dolari).