BusinessMagazin

Tag: salariu

  • Ai carte, dar n-ai parte: pentru salariile profesorilor era nevoie de 11 miliarde de lei

    Salariile profesorilor nu cresc de la 1 septembrie, pentru acest lucru fiind nevoie de 11 miliarde de lei, adică 1,06% din PIB, potrivit proiectului de rectificare bugetară. Aproximativ 400.000 de dascăli sperau să beneficieze de o creştere cu 14% a salariilor.

    Salariile profesorilor nu mai cresc de la 1 septembrie.

    Potrivit proiectului de rectificare bugetară, ar fi fost nevoie de 11 miliarde de lei, adică 1,06% din PIB.

    Creşterea cu 14% a salariilor este aşteptată de aproximativ 400.000 de oameni.

    „Contextul economic general e nefavorabil, e riscant, e posibil ca din cauza acestei veşti să fie şi mai puţin probabilă începerea anului universitar sau şcolar. Indiferent de cât de frumos ambalează guvernanţii noştri realitatea, ea este îngrijorătoare. În Europa sunt ritmuri negative de creştere economică. Cu două cifre, multe dintre ele. Deci, de la 10% în jos, ceea ce face să fie imposibilă creşterea unor cheltuieli, fie ele alocaţii sau salarii. Dar decât să ne amăgim în continuare, mai înţelept ar fi să se spună cinstit ce se poate şi ce nu se poate”, a spus analistul Dumitru Miron.

    În România, în prezent, creşterea acestor salarii nu ar avea acoperire bugetară, din cauza echilibrului bugetar deteriorat.

     

  • Guvernul plăteşte 45% din salariul de bază, timp de trei luni, pentru cei care revin la muncă, din şomaj tehnic. Cum poţi beneficia de ajutor de la stat

    Guvernul va lua în această seară mai multe măsuri de sprijinire a angajaţilor şi angajatorilor, în criza coronavirusului, măsuri ce se vor aplica de la 1 iunie.

    Dacă angajaţii tăi s-au aflat până acum în şomaj tehnic trebuie să ştii că şi de acum înainte, timp de trei luni, statul te poate ajuta. Mai exact de la reluarea activităţii angajaţii tăi pot primi, timp de 3 luni, 45% din salariul de bază. Practic tu îi vei mai plăti doar 55 % din salariu. Există şi condiţii puse de stat. Astfel, după terminarea celor trei luni în care Guvernul te ajută, vei fi obligat să îţi ţii angajaţii încă 6 luni, fără să poţi renunţa la ei.

    Ce trebuie să faci să beneficiezi de ajutor de la stat:Angajatorul depune prin mijloace electronice, la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene, precum şi a municipiului Bucureşti, în raza cărora îşi au sediul social, o cerere semnată şi datată de reprezentantul legal însoţită de o declaraţie pe propria răspundere şi de lista persoanelor care urmează să beneficieze de această sumăIată şi ordonanţa de urgenţă care va fi adoptată în şedinţa de guvern de astăzi de la ora 19.

    Citiţi continuare pe mediafax.ro

  • Guvernul plăteşte 45% din salariu, timp de trei luni, pentru cei care revin din şomajul tehnic

     Guvernul adoptă în şedinţa de joi în şedinţă mai multe măsuri de sprijin destinate angajaţilor şi angajatorilor. Potrivit ordonanţei de urgenţă, statul va plăti 45% din salariul de bază, timp de 3 luni, pentru cei care revin din şomaj tehnic.

    Guvernul va lua în această seară mai multe măsuri de sprijinire a angajaţilor şi angajatorilor, în criza coronavirusului care vor intra în vigoare începând cu 1 iunie.

    Dacă angajaţii tăi s-au aflat până acum în şomaj tehnic trebuie să ştii că şi de acum înainte, timp de trei luni, statul te poate ajuta. Mai exact de la reluarea activităţii angajaţii tăi pot primi, timp de 3 luni, 45% din salariul de bază. Practic tu îi vei mai plăti doar 55 % din salariu. Există şi condiţii puse de stat. Mai exact după terminarea celor trei luni în care guvernul te ajută, tu eşti obligat să îţi tii angajaţii încă 6 luni, nu o să poţi să îi dai afară.

    Cititi ma multe pe www.mediafax.ro

  • Cum poţi să fii plătit cu aproape 17.000 de euro pe lună fără să faci nimic şi să dai şi compania în judecată pentru a primi alte 2 milioane de euro salarii compensatorii

    Un director general care câştiga în jur de 18.000 de dolari pe lună ca angajat al producătorului de ciment LafargeHolcim Ltd – pentru a nu face nimic – după cum scriu jurnaliştii de la Bloomberg, a pierdut şi cel de-al treilea proces cu compania în Franţa.  

    Angajatorul său era în anul 2015 Lafarge SA, iar la momentul în care producătorul de ciment a anunţat fuziunea cu Holcim Ltd, acesta  anunţat şi un program de restructurări. În baza acestuia, cei concediaţi ar fi trebuit să primească salarii compensatorii. Angajatul Antoine Zenone spera că putea să primească o strângere de mână „de aur” – adică să primească 2,1 milioane de euro pentru plecarea sa din companie. Veniturile compensatorii erau însă acordate angajaţilor din Franţa, iar cu doar două zile înainte de anunţul restructurării, el acceptase un post de CEO în Singapore.  

    Până la decizia recentă a Curţii de la Paris, în faţa căreia a pierdut pentru a treia oară, el primea în continuare din companie un venit brut lunar care ajungea la 16.195 euro – în condiţiile în care nu trebuia să mai muncească pentru postul său.

    Cele două companii – cei mai mari producători de ciment ai lumii – au fuzionat în 2015 pentru a-şi reduce costurile şi a îmunătăţi valoarea companiilor după ce se erodase cererea pentru materiale de construcţie. 

    Când Zenone s-a întors de la postul său de CEO la subsidiara  Lafarge din Singapore, compania i-a oferit un post de project manager în Franţa, pe care nu l-a acceptat.

    LafargeHolcim a declarat că nu comentează chestiunile personale. Zenone nu a răspuns de asemenea pentru a oferi comentarii referitaore la proces jurnaliştilor de La Bloomberg.

    Ca parte a programului de restructurare, Lafarge anunţa în mai 2015 că va renunţa la aproximativ 380 de locuri de muncă. Cu doar două zile mai devreme, angajatul cu pricina scrisese un e-mail în care acceptase poziţia din Singapore. „De-abia aştept să încep” scria el. Dacă ar fi răspuns acelui contract cu două zile mai târziu, el ar fi putut să ceară bonusul compensatoriu. Zenone s-a plâns ulterior că a fost indus în eroare astfel încât să accepte postul din Singapore şi i s-a solicitat apoi să se întoarcă pe un contract în Franţa. 

    El a declarat celor de la Lafarge la mijlocul anului 2016 că a acceptat oferta doar pentru că îşi imagina că ar putea deveni CEO pentru ambii producători de ciment în Singapore. Nu a reuşit însă să îi convingă pe judecători cu acest argument. Curtea a adăugat că nu exista nicio dovadă a faptului că Lafarge era responsabilă de eşecul fuziunii în Singapore.

     

     

  • Adoptat de Senat: Salariului de bază minim brut pe ţară va creşte până la 60% din salariul mediu brut pe economic

    Senatul a adoptat la începutul acestei săptămâni, în data de 12 mai 2020, propunerea legislativă pentru completarea art.164 din Legea nr.53/2003 care prevede creşterea salariului de bază minim brut pe ţară. 

    Propunere legislativă pentru completarea art.164 din Legea nr.53/2003 – Codul muncii, care prevede anumite modificări ale 164 din capitolul II care reglementează salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată a fost depusă la Senat la sfârşitul lunii februarie. 

    Proiectul a fost adoptat de Senat în data 12 mai 2020 cu 91 de voturi pentru, 43 de voturi împotrivă şi zero abţineri. 

    În prezent, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, corespunzător programului normal de muncă, se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, după consultarea sindicatelor şi a patronatelor. În cazul în care programul normal de muncă este, potrivit legii, mai mic de 8 ore zilnic, salariul de bază minim brut orar se calculează prin raportarea salariului de bază minim brut pe ţară la numărul mediu de ore lunar potrivit programului legal de lucru aprobat.

    Propunerea legislativă numărul B75/2020, depusă la Senat marţi, 25 februarie 2020, prevede modificări ale Legii nr.53/2003 – Codul muncii.

    Proiectul propune modificarea Codului Muncii cu următorul articol: ”Raportul dintre salariul de bază minim brut pe ţară şi salariul mediu brut pe economie va creşte în tranşe anuale egale începând cu data de 01 ianuarie 2021, urmând ca la data de 31 decembrie 2024 salariul de bază minim brut pe ţară să reprezinte 60% din salariul mediu brut pe economie”.

    Propunerea legislativă prevede creşterea raportului dintre salariul de baza minim brut pe ţară şi salariul mediu brut pe economic în tranşe anuale egale începând cu data de 01 ianuarie 2021, urmând ca la data de 31 decembrie 2024 salariul de bază minim brut pe ţară să reprezinte 60% din salariul mediu brut pe economie.

    “Respectul faţă de concetăţenii noştri si recunoaşterea valorii muncii acestora, respectiv recunoaşterea dreptului la un nivel de trai decent pentru toţi cetăţenii europeni ne determină să fim, ca întotdeauna, alături de principiile şi acţiunile relevante în planul Uniunii Europene”, scrie în expunerea de motive aferentă proiectului.

    Conform expunerii de motive, scopul acestui demers normativ este complex şi include, într-o enumerare nelimitativă:

    -reducerea decalajelor între statele europene şi cetăţenii acestora;

    -garantarea asigurării standardelor şi condiţiilor minime de trai decent pentru populaţie;

    – diminuarea migraţiei forţei de muncă autohtone;

    -reducerea somajului voluntar generat de lipsa de atractivitate a salariului minim;

    – colectarea unor sume suplimentare la bugetul de stat necesare efectuării de noi investiţii;

    – distribuţia mai echitabilă a profiturilor în plan european etc.

    Pentru ca această propunre legislativă să intre în vigoare, trebuie adoptată de Camera Deputaţilor, promulgată de şeful statului şi apoi publicată în Monitorul Oficial.

     

     

  • Salariul mediu net din construcţii s-a triplat în ultimii zece ani, înainte de instalarea pandemiei

    ♦ Planurile de business ale companiilor se scriu acum de la o zi la alta, astfel că deciziile vor depinde de evoluţia lucrărilor pe şantiere şi de apetitul dezvoltatorilor imobiliari.

    Ultimii zece ani au adus o triplare a salariului mediu net din domeniul cons­truc­ţiilor, comparând doar lunile fe­brua­rie ale fiecărui an, astfel că în februarie 2020 acest indicator s-a situat la 3.036 de lei, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică. Spre comparaţie, în februarie 2010 salariul mediu net era de 1.116 lei în acelaşi sector.

    Avansul se explică prin prevederile Ordonanţei 114/2018, care a impus, printre altele, un salariu minim brut de 3.000 de lei pentru angajaţii din acest domeniu.

    În acest moment, în care salariile din construcţii se află la maxime istorice pentru industria de profil, se pune însă problema dacă pandemia de Covid-19 prin care trece România şi întreaga lume va afecta nivelul veniturilor, în condiţiile în care piaţa imobiliară dă semne de slăbiciune.

    „Forţa calificată de muncă este în continuare o problemă în domeniul construcţiilor, iar competiţia se menţine. Astfel, nu cred că patronii iau în calcul să umble la nivelul salarial, pentru că ei trebuie acum să încerce să-şi consolideze personalul”, spune Laurenţiu Plos­ceanu, preşedintele ARACO (Asociaţia Antreprenorilor în Construcţii).

    Planurile de business ale companiilor se scriu acum de la o zi la alta, astfel că deciziile vor depinde de evoluţia lucrărilor pe şantiere şi de apetitul dezvoltatorilor imobiliari.

    „Este foarte important de văzut care este capacitatea guvernului de a menţine proiectele pe care le-a demarat. S-ar putea să fie probleme privind finanţarea. Să sperăm însă că mixul de măsuri legislative care vor fi luate va permite continuarea activităţii şi în semestrul al doilea al anului”, mai spune Laurenţiu Plosceanu.

    Criza complet neaşteptată cauzată de epidemia de Covid-19 i-a adus înapoi acasă pe mulţi români plecaţi să muncească în străinătate, în special în Italia şi Spania. O pondere semnificativă a celor care plecaseră peste graniţe lucrau acolo în domeniul construcţiilor, iar acum companiile din această industrie se gândesc să profite de oportunitatea de a-i avea înapoi acasă pentru a-i recruta pe şantierele din România. Companiile spun însă că rămâne de văzut câţi dintre cei reveniţi acasă sunt profesionişti în meseriile lor.

    „În Germania, există multe proiecte de construcţii care nu pot fi realizate doar cu forţa de muncă existentă acolo, aşa că sunt solicitaţi muncitori din România. De aceea, patronii români trebuie să aibă grijă de angajaţii lor”, adaugă Laurenţiu Plosceanu.

    Recent, Victor Căpitanu, managing director al dezvoltatorului imobiliar One United Properties, spunea că, cel mai probabil, costurile de construcţii nu vor mai creşte anul acesta, aşa cum era de aşteptat, cu 5-10, cum se întâmplă de regulă în fiecare an. Ca urmare a pandemiei, costurile vor stagna, crede el.

  • Ce este şomajul tehnic şi ce salarii veţi avea în cazul aplicării acestuia

    Potrivit Codului Muncii şi explicaţiilor postate pe blogul platformei de resurse umane Smartree, şomajul tehnic reprezintă întreruperea activităţii angajatorului în baza articolului 53 din Codul Muncii, perioadă în care salariaţii beneficiază de o indemnizaţie plătită din fondul de salarii. Valoarea indemnizaţiei de şomaj tehnic nu poate fi mai mică de 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat.

    Iată ce prevede articolul 53 din Codul Muncii:

    „(1) – Pe durata reducerii şi/sau a întreruperii a întreruperii temporare a activităţii, salariaţii implicaţi în activitatea redusă sau întreruptă, care nu mai desfăşoară activitate, beneficiază de o indemnizaţie, plătită din fondul de salarii, ce nu poate fi mai mică de 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 52 alin. (3) .

    (2) Pe durata reducerii şi/sau a întreruperii temporare prevăzute la alin. (1), salariaţii se vor afla la dispoziţia angajatorului, acesta având oricând posibilitatea să dispună reînceperea activităţii.”

    Potrivit Smartree, calculul indemnizaţiei de şomaj tehnic diferă în funcţie de tipul muncii prestate. Salariaţii din birouri, de pildă, primesc o indemnizaţie calculată ca: salariul tarifar/numărul de zile lucrătoare din lună X 75% X numărul de zile de întrerupere a activităţii.
    Muncitorilor li se calculează indemnizaţia de şomaj tehnic astfel: salariul tarifar/ (numărul mediu anual de ore lucrătoare/normă) X 75% X numărul de zile de întrerupere a activităţii.

  • Cine sunt şefii de companii care rămân fără jumătate din salariu din cauza pandemiei

    Paul Marchant, directorul executiv al lanţului de retail vestimentar Primark, George Weston, directorul executiv al AB Foods, grupul care deţine Primark şi directorul financiar al grupului, John Bason, au solicitat ca salariul de bază să le fie redus temporar cu 50% în timpul crizei.

    Între timp, salariile de bază ale tuturor directorilor din consiliul de administraţie AB Foods care nu au funcţii executive, inclusiv preşedintele companiei, Michael McLintock, au fost reduse cu 25%. „Consiliul de administraţie, inclusiv echipa de conducere executivă, consideră că aceşti paşi sunt adecvaţi, având în vedere că acum câştigurile pe întregul an vor fi mult mai mici decât cele prevăzute la începutul exerciţiului financiar”, au declarat reprezentanţii AB Foods, citaţi de retailgazette.co.uk.

    „Consiliul de administraţie este conştient de faptul că traiul multor angajaţi Primark va fi afectat de COVID-19. Măsurile de reducere a costurilor operaţionale în Primark continuă să fie dezvoltate şi puse în aplicare”.
    În luna martie, AB Foods a avertizat despre impactul focarului, mai ales că Primark nu operează şi în online, iar magazinele sale au fost închise începând cu 21 martie.
    Retailerul de modă nu a plătit chiria trimestrială săptămâna trecută, în încercarea de a obliga proprietarii spaţiilor comerciale în care operează să ia în considerare revizuirea urgentă a condiţiilor, deoarece pandemia afectează tranzacţiile.

    Mişcarea se referea la 110 din spaţiile închiriate din Marea Britanie, iar chiria trimestrială trebuia să fie plătită pe 25 martie.
    În paralel, grupul de modă Arcadia a declarat că a trimis în concediu 14.500 din cei 16.000 de angajaţi, în timp ce liderilor seniori ai companiei li s-au redus salariile cu 50% ca urmare a crizei coronavirusului.
    Echipa şi consiliul de conducere al grupului vor avea reduceri salariale cuprinse între 25% şi 50%, în timp ce directorul executiv al grupului, Ian Grabiner, a ales să nu primească niciun salariu sau beneficii până la încheierea pandemiei.
     

  • Proiect: Personalul medical şi personalul auxiliar, implicat în combaterea COVID-19, va primi sporuri de până la 85% din salariul de bază

    Pe site-ul Ministerului Sănătăţii a fost în dezbatere, recent, un proiect de act normativ care prevede acordarea de sporuri până la 85% din salariul de bază pentru m edicii, asistenţii sau infirmierii din cadrul secţiilor şi compartimentelor de boli infecţioase care acordă servicii medicale persoanelor testate pozitiv la epidemia Covid-19.

    Sporul este acordat pentru cndiţii deosebit de periculoase şi are valori cuprinse între 55% şi 85% din salariul de bază.

    Mai exact, este vorba despre proiectul de  hotărâre pentru completarea Hotărârii Guvernului nr. 153/2018 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiţii de muncă prevăzut în anexa nr. II la Legeacadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a condiţiilor de acordare a acestuia, pentru familia ocupaţională de funcţii bugetare “Sănătate şi asistenţă socială”.

    Astfel, La Anexa nr. 2 la Regulamentul cadru ”Mărimea sporului pentru condiţii deosebit de periculoase acordat în baza prevederilor art. 7 alin. (1) lit. b) de la cap. II din anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările şi completările ulterioare”, Articolul unic, litera A, după punctul 1 se introduc noi puncte, pct. 1^1, pct. 1^2 şi pct. 1^3.

    Conform proiectului, pentru acordarea acestor sporuri sunt vizate următoarele categorii de salariaţi:

    1. personalul de specialitate medico-sanitar şi auxiliar sanitar din cadrul secţiilor şi compartimentelor de boli infecţioase care acordă servicii medicale persoanelor testate pozitiv la epidemia Covid-19.
    2. personalul de specialitate medico sanitar şi auxiliar sanitar din structurile paraclinice şi din centrele de testare în regim de urgenţă care recoltează probe şi testează persoanele simptomatice care întrunesc criteriile definite de caz stabilite conform metodologiei de supraveghere în vigoare pentru epidemia Covid-19
    3. personalul de specialitate medico-sanitar şi auxiliar-sanitar din cadrul altor structuri medicale şi/sau unităţi sanitare implicate în acordarea serviciilor medicale generate de epidemia Covid-19, care se stabilesc prin ordin al ministrului sănătăţii, în funcţie de evoluţia epidemiei.

    “În Anexa nr. 2 la Regulamentul cadru aprobat prin Hotărârea de Guvern este prevăzut faptul că personalul de specialitate medico-sanitar şi auxiliar sanitar din cadrul direcţiilor de sănătate publică, Institutului Naţional de Sănătate Publică şi din cadrul ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie care participă efectiv în aplicarea măsurilor de limitare a unor epidemii deosebit de grave şi altele asemenea, precum şi din unităţile sanitare implicate în acordarea serviciilor medicale generate de aceste epidemii, stabilite de Ministerul Sănătăţii şi declarate prin ordin, beneficiază de un spor de la 55% până la 85% din salariul de bază.”,  scrie în nota de fundamentare a actului normativ.

    „Luând în considerare prevederile OUG nr. 11/2020 privind stocurile de urgenţă medicală, precum şi unele măsuri aferente instituirii carantinei; Ţinând cont de contextul actual european privind evoluţia infectării cu COVID-19 şi de faptul că unităţilor sanitare publice le revine competenţa de a asigura serviciile medicale necesare în acest context pe lângă alte instituţii abilitate în acest sens (…) este necesar a se completa prevederile din Anexa nr. 2 la Regulamentul cadru aprobat prin HG nr. 153/2018 astfel încât personalul de specialitate medico-sanitar şi auxiliar sanitar din cadrul unităţilor sanitare publice implicat în acordarea asistenţei medicale generate de epidemia declarată în condiţiile legii, să beneficieze de sporul de la 55% până la 85% din salariul de bază pe perioada participării efective în aplicarea măsurilor de limitare a epidemiei COVID-19 declarată în condiţiile legii.”, se mai stipulează în nota de fundamentare.

    Pentru a intra în vigoare, proiectul de act normativ trebuie adoptat de Guvern şi apoi publicat înMonitorul Oficial.

     

     

  • Un chelner a ajuns să câştige mai mult decât un bancher

    1.000 de euro pe lună net (adică 4.800 de lei) înseamnă cât câştigă un bancher, pe medie. 2.000 de euro pe lună, adică aproape 9.600 de lei, înseamnă peste 30% faţă de salariul mediu al unui IT-ist.
    La mijlocul lunii februarie am fost la Cluj şi ce mi-a atras atenţia intrând în trei cafenele şi două restaurante a fost tinereţea chelnerilor, fete şi băieţi, mult mai tineri decât în Bucureşti.
    Aproape toţi erau studenţi şi unul era chiar absolvent de facultate. Nu cred că ei ar fi câştigat mai puţin de 1.000 – 1.100 de euro pe lună, adică salariul la minimum plus bacşişul.
    Clujul este cel mai scump oraş din România din punctul de vedere al chiriilor şi al preţului apartamentelor, situându-se cu 10-20% peste Bucureşti, la un salariu mediu de uşor sub cel din Bucureşti de 3.500 de lei pe lună, adică 730 de euro pe lună.
    Ca să-ţi poţi permite să stai în Cluj, trebuie să lucrezi mai degrabă într-un restaurant sau într-o cafenea decât să lucrezi într-o bancă, având în vedere că în bănci salariul de intrare se situează între 2.000 şi 2.500 de lei net pe lună.
    Un chelner, un ospătar îţi vinde o ciorbă, o friptură, o cafea, în timp ce un funcţionar bancar poate să-ţi vândă un credit ipotecar sau produse de economisire mai sofisticate, cum ar fi fondurile mutuale, ceea ce ar implica mai multe cunoştinţe.
    Nu critic salariile care sunt în industria HoReCa sau salariile din sectorul bancar, ci doar constat această anomalie.
    În Silicon Valley, San Francisco, IT-iştii, programatorii, cei care se ocupă cu marketingul digital câştigă mult mai mult decât profesorii lor de la facultate, care îi învaţă tot ce ştiu ei.
    În aceste condiţii, când IT-iştii au ajuns să câştige de patru, cinci ori mai mult decât profesorii lor, piaţa chiriilor şi a locuinţelor a luat-o razna. Facebook, Google au ajuns să investească sute de milioane sau chiar miliarde de euro pentru a construi locuinţe pentru cei care lucrează în învăţământ şi care nu îşi pot permite preţurile locative din San Francisco.
    Conform unor date prezentate în conferinţa „Joburi noi, meserii vechi”, organizată de Business MAGAZIN împreună cu OLX, trei din zece angajaţi din România vor ajunge să lucreze în industria colaborativă în următorii cinci ani. Noile joburi sunt livrator, şofer de ride-sharing, vlogger, freelancer, youtuber. Conform studiilor prezentate, un curier livrator, partener al Glovo, poate ajunge să câştige până la 3.000 de lei pe săptămână, în funcţie de cât lucrează: „Din calculele mele, faci circa 25 de lei pe oră, la care se mai adaugă şi tips de la clienţi”, a declarat Filip, un curier-livrator de la Glovo, în revista OLX Indexul locurilor de muncă – o nouă eră a muncii.
    Piaţa de HoReCa este în creştere, pentru că veniturile românilor, în special ale corporatiştilor, au crescut susţinut în ultimii ani.
    Dar acest lucru va provoca la un moment dat o criză, pentru că prima opţiune a studenţilor şi a absolvenţilor de facultate va fi de a lucra acolo unde câştigă mai bine, pentru a putea să-şi plătească chiria, dacă stau în Cluj sau în Bucureşti.
    La polul opus, companiile vor rămâne fără candidaţi, fără ofertă de muncă, ceea ce le va îngreuna mult situaţia.
    Să vedeţi ce va fi când se vor „albi” câştigurile chelnerilor din restaurante, respectiv dacă va intra în vigoare legea privind declararea şi impozitarea diferenţiată a bacşişului.