BusinessMagazin

Tag: romania

  • În ce s-a transformat una dintre cele mai cunoscute companii româneşti, după ce a fost cumpărată de un gigant internaţional

    Operaţiunile din Europa ale Beko (fostul grup turc Arcelik) şi cele ale Whirlpool, companie originară din SUA, au fost aduse împreună sub umbrela firmei Beko Europe. Noua entitate adună fabrici cu o capacitate de producţie de 25 de milioane de unităţi. E vorba de 11 unităţi de producţie în total, în cinci ţări, dintre care două în România, ambele în judeţul Dâmboviţa. Acestea contribuie cu o şesime la capacitatea totală de fabricaţie a gigantului nou fondat. E vorba de fabricile Arctic SA, companie rebranduită recent în Beko România.

     de Cristina Roşca – Milano

    România deţine cea mai mare fabrică a grupului Beko Europe, nou înfiinţat, rezultat din alipirea operaţiunilor din Europa ale Arcelik (actualmente Beko) din Turcia şi Whirlpool din SUA. Compania nou fondată ca urmare a acestei tranzacţii internaţionale – Beko Europe – e deţinută în proporţie de 75% de Beko şi 25% de Whirlpool şi adună 11 fabrici în ţări precum Italia, Marea Britanie, Polonia, Slovacia şi România. Cea mai mare dintre ele se află în România, este vorba de fabrica de maşini de spălat de la Ulmi a companiei Beko România (fosta Arctic). Tot pe plan local, grupul deţine şi fabrica de frigidere de la Găeşti, din acelaşi judeţ, Dâmboviţa.

    „Această tranzacţie a însemnat că au fost aduse împreună 69 de entităţi juridice – Whirlpool a adus 39, iar Arcelik a venit cu 30 – şi 11 fabrici. Nouă unităţi de producţie au fost aduse de Whirlpool, iar două de către noi”, a spus Hakan Bulgurlu, CEO-ul grupului Beko (fostul Arcelik), un gigant cu afaceri de 11 mld. euro la nivel global, într-o întâlnire cu presa, organizată la Milano. În acest oraş din nordul Italiei se află sediul nou înfiinţatei Beko Europe. Cele două fabrici aduse în acest deal de către grupul turc Beko, cunoscut până recent drept Arcelik, sunt cele ale companiei româneşti Arctic – e vorba de fabrica de frigidere din Găeşti, o unitate de producţie cu o istorie de câteva zeci de ani, şi cea de maşini de spălat din Ulmi, un proiect greenfield ce datează de circa cinci ani şi care a necesitat o investiţie de peste 100 mil. euro.

    Compania din România, ce purta denumirea de Arctic SA – ca urmare a brandului cu acelaşi nume -, a fost şi ea rebranduită în Beko România SA, ca urmare a unui proces global de rebranding. Marca Arctic rămâne însă pe piaţă, alături de celelalte nume precum Beko sau Grunding, fiind unul dintre cele mai puternice branduri de pe plan autohton. „În România avem un business mare, scalabil, avem un sistem bine pus la punct pentru a alimenta cu electrocasnice întreaga lume. Fabricile locale produc pentru export.

    În România avem, la Ulmi, cea mai mare fabrică a Beko Europe. Şi nu e doar cea mai mare, ci este şi cea mai digitalizată şi eficientă dintre unităţile de producţie ale grupului”, a adăugat executivul Hakan Bulgurlu. El spune însă că e prea devreme pentru a vorbi despre planuri de investiţii sau despre viitor, pentru că fuziunea cu Whirlpool abia s-a încheiat şi acum începe practic integrarea operaţiunilor celor două grupuri. „Suntem foarte mulţumiţi de fabricile din România. Totuşi, nu putem vorbi despre planurile pentru că e nevoie de timp pentru a analiza ce avem deja în portofoliu şi ce mai avem nevoie. Nu excludem investiţii în fabricile deja existente (în cele cinci ţări), dar nu excludem nici relocări dintr-o unitate în alta sau chiar închideri. Unele fabrici, spre exemplu, nu funcţionează la capacitate maximă şi trebuie să le creştem activitatea”, a adăugat el.

    Hakan Bulgurlu, CEO-ul grupului Beko: „În România avem, la Ulmi, cea mai mare fabrică a Beko Europe. Şi nu e doar cea mai mare, ci este şi cea mai digitalizată şi eficientă dintre unităţile de producţie ale grupului.”

    Fabricile din România au împreună o capacitate de circa 4 milioane de electrocasnice, potrivit celor mai recente date ZF. Beko România este cel mai mare producător autohton de electrocasnice, iar frigiderele şi maşinile de spălat realizate local ajung în peste 80 de ţări. „Avem o amprentă incredibilă în România. Fabrica de la Găeşti, spre exemplu, care este o fabrică cu istorie, are tehnologie nouă şi modernă şi acum produce pentru a alimenta, printre altele, toată Europa cu frigidere built-in”, adaugă Ragıp Balcıoğlu, CEO al recent înfiinţatei companii Beko Europe, rezultate de pe urma tranzacţiei.

    Executivul adaugă că deşi e prea devreme să vorbească despre investiţiile viitoare, el vede în continuare loc de creştere pe Bătrânul Continent. „Vom investi în Europa. Am decis să facem această tranzacţie pentru că dimensiunea e importată în industria noastră şi ca să putem folosi economii de scală când vine vorba de costuri sau de investiţii în branduri. Împreună (Whirlpool şi Beko) avem şansa să creştem. Cele două companii se complimentează reciproc şi e nevoie de un jucător european puternic, care produce în Europa, pentru a se lupta cu companiile asiatice care inundă piaţa cu electrocasnice ieftine”, completează Hakan Bulgurlu. Pentru grupul Beko (fostul Arcelik), aceasta este cea mai recentă dintr-o serie lungă de tranzacţii ce au avut loc pe pieţe precum Bangladesh, Pakistan sau Africa de Sud. Fiind vorba însă de un acord foarte mare – compania rezultată are 20.000 de angajaţi şi afaceri de 5,5 mld. euro – a avut nevoie de mult timp pentru a fi realizată. Deal-ul a primit acordul Comisiei Europene şi al autorităţilor din Marea Britanie pentru a putea fi finalizat. „Această tranzacţie a avut loc într-un context de piaţă dificil. Majoritatea pieţelor de electrocasnice de la nivel global scad deja de mai mulţi ani, mai exact postpandemie, iar în 2024 ne aşteptăm ca industria să fie flat (zero creştere). Dar cum populaţia lumii creşte, asta înseamnă tot o scădere. Suntem o industrie care e pe declin de trei ani, iar asta e ceva neobişnuit. Ne aşteptăm ca pe final de 2024 piaţa să revină pe plus.”

    Piaţa de electrocasnice a scăzut de la 88 de milioane de unităţi vândute în Europa în 2021 la 75 de milioane de unităţi anul trecut, completează Ragıp Balcıoğlu.„Este o scădere abruptă, record. Europa, dar nu numai, traversează o perioadă de multiple crize – geopolitică, de mediu şi economică. În primul trimestru, declinul a continuat, dar Beko a reuşit să îşi crească în perioada asta cota de piaţă datorită unui bun mix de produse şi datorită unei evoluţii foarte bune pe segmentul de built-in.” Hakan Bulgurlu mai spune că deşi piaţa e dificilă, grupul nou format îşi concentrează atenţia pe creştere. Totuşi, abia în următorii şase ani, după ce vor fi analizate datele noului gigant recent format, va putea să ofere detalii. „Ne luptăm cu companii din Asia care au avantaje la nivel de costuri de finanţare, la nivel de costuri cu forţa de muncă, la nivel de costuri cu energia şi cu logistica. Noi, în Europa, avem costuri mari cu forţa de muncă, spre comparaţie. O să încercăm să păstrăm toţi angajaţii (cei 20.000 din compania Beko Europe, rezultată din alipirea operaţiunilor din Europa ale Beko şi Whirlpool – n.red.), dar în final trebuie să fim profitabili. Ca să creştem, trebuie să fim profitabili. Europa are nevoie de un campion propriu în producţia de electro-IT. Noi asta vrem să facem, dar e nevoie de timp.” Beko (fostul Arcelik) are, dincolo de fabricile din Europa, şi alte câteva zeci în toată lumea, din China (Shanghai) în Africa de Sud. Acum sunt în construcţie două noi unităţi în Egipt şi Bangladesh, ţări cu populaţie în creştere.„Beko este jucătorul numărul unu în Europa şi este al doilea actor mondial din industrie, după Haier (China). Avem afaceri de 11 mld. euro şi 45 de fabrici în toată lumea. Ţintim să fim numărul unu. Acum un deceniu eram jucătorul numărul 10 sau 11. Acum suntem numărul 2”, afirmă executivul care conduce aceste operaţiuni globale ale companiei recent rebranduite din Arcelik în Beko. Rebrandingul, ce a avut loc la nivel global, ducând la schimbarea numelui companiilor din toate ţările, inclusiv România, are în spate o explicaţie simplă. „Arcelik era un nume greu de pronunţat. Statistic, cu cât ai un nume mai scurt, cu atât sunt şanse mai mari să ai succes. Plus că Beko era deja numele brandului nostru”, explică Hakan Bulgurlu. Acest lucru nu afectează însă brandurile, care vor rămâne aceleaşi. În România, spre exemplu, grupul funcţiona cu trei mărci – Arctic, Beko şi Grunding. După fuziunea cu Whirlpool, celor trei li se vor alătura şi altele precum Whirlpool, Indesit sau Hotpoint. „Suntem un grup care acum are 16 mărci şi vom investi în cotinuare atât în branduri, cât şi în portofoliul de produse”, afirmă Ragıp Balcıoğlu, CEO al recent înfiinţatei companii Beko Europe, rezultate de pe urma tranzacţiei. Noua entitate adună laolaltă fabrici cu o capacitate de producţie de 25 de milioane de unităţi. Din total, mai bine de o şesime reprezintă capacitatea celor două fabrici din România.

    Executivul adaugă totodată că România este, după Marea Britanie, piaţa cu cea mai mare cotă de piaţă pentru grupul Beko Europe. Din estimările ZF, operaţiunile rezultate din alipirea Arctic şi Whirlpool adună circa 40% cotă de piaţă. Ca vânăzări, cele mai puternice pieţe sunt Marea Britanie, Italia şi Franţa, urmate de România. „Vrem să creştem în continuare pe piaţa din România, vrem să ne consolidăm poziţia în Europa şi să construim pe mai departe”, a adăugat Ragıp Balcıoğlu. Compania autohtonă Arctic (actualmente Beko România) a terminat anul 2022 (cel mai recent pentru care există date publice) cu o cifră de afaceri record, de 3,8 mld. lei, cu 8,5% mai mare decât în 2021. Cea mai mare parte din business vine din producţie, iar cea mai mare parte a vânzărilor fabricilor vine din export. Firma administrează atât businessul de producţie, cât şi pe cel de import şi distribuţie (produse electrocasnice aduse în România din alte fabrici ale grupului). Whirlpool România a obţinut în 2021 (ultimul an pentru care există date publice) afaceri de 356 mil. lei. E vorba doar de businessul de import şi distribuţie dat fiind că Whirlpool nu avea producţie în România.    ■

    Ragıp Balcıoğlu, CEO al Beko Europe: „Avem o amprentă incredibilă în România. Fabrica de la Găeşti, spre exemplu, care este o fabrică cu istorie, are tehnologie nouă şi modernă şi acum produce pentru a alimenta toată Europa cu frigidere built-in.”

  • Germania, Franţa şi SUA conduc în topul ţărilor care controlează grupuri de firme în România, iar 30% dintre salariaţi lucrează în multinaţionale. Doar 6% din grupurile de firme sunt rezidente

    România avea în anul 2022 un număr total de 96.705 grupuri de întreprinderi, dintre care 93% erau multinationale, majoritatea cu actionariat german, francez sau american, şi doar putin peste 6% erau rezidente, potrivit celor mai recente date publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

    Astfel, din cele 90.669 de grupuri de întreprinderi multinaţionale, 606 erau controlate din interior, iar 90.063 din străinătate.

    De asemenea, 14.553 sunt grupuri controlate de persoane juridice străine, iar 75.510 sunt grupuri controlate de persoane fizice străine.

    În acelaşi timp, în România activau 6.036 grupuri rezidente.

    În ceea ce priveşte domeniul de activitate, o treime dintre grupuri sunt din sectorul comerţului, urmate de cele din constructii (12%), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, precum şi industria prelucrătoare (câte 10% din totalul grupurilor). Alte 8% dintre grupuri apartin zonei de tranzacţii imobiliare.

    Ordinea se mentine şi în cazul grupurilor rezidente, unde comertul detine o pondere de 18%, constructiile 11%, iar industria prelucrătoare de 10%.

    Raportat la numărul total de salariati din România, 30% dintre ei lucrează în grupuri multinationale controate din străinătate, iar 22% apartin grupurilor controlate din primele 10 tări.

    În funcţie de ponderea numărului de salariaţi, pe primul loc se află subgrupurile de întreprinderi controlate de persoane juridice sau persoane fizice din Germania (18,1%), pe locul doi sunt cele controlate din Franṭa (11,2%), iar pe locul trei sunt cele controlate din Statele Unite ale Americii (9,3%).

    În cazul grupurilor cu actionatiat german, cei mai multi angajati sunt în industria prelucrătoare (9,3%), comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; Repararea autovehiculelor şi motocicletelor (3,3%) şi în activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (2,9%).

    La grupurile cu actionari francezi, 4,5% din salariaţi sunt în industria prelucrătoare, 2,3% în comerţ, iar 1,4% în Informaţii şi comunicaţii.

    Subgrupurile de întreprinderi controlate din Statele Unite ale Americii au cei mai mulţi salariaţi în Industria prelucrătoare (3,8%) şi Informaţii şi comunicaţii (2,8%).

    Potrivit INS, grupul multinational este format din cel puţin două unităţi legale localizate în ţări diferite, iar cel rezident este grupul de întreprinderi ale cărui unităţi legale (întreprinderi) sunt toate rezidente în aceeaşi ţară.

  • Atenţie, şoferi: Restricţii de circulaţie cu ocazia sărbătorilor pascale

    Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere anunţă că, în zilele de 30 Aprilie, 01 Mai, 2 Mai, 3 Mai, 04 Mai, 05 Mai şi 06 Mai,  se aplică restricţii de circulaţie pe mai multe sectoare de drum din România.

    Potrivit prevederilor Ordinului MT – MAI nr. 1249-132/2018, circulaţia vehiculelor rutiere cu masa totală maximă autorizată mai mare de 7,5 tone, altele decât cele destinate exclusiv transportului de persoane, este interzisă în zilele de marţi 30 Aprilie (ziua premergătoare zilei de sărbătoare legală), miercuri 01 Mai (ziua Muncii), 2 Mai (zi liberă conform HG nr. 1307/2023), 3 Mai (Vinerea Mare), 04 Mai (ziua premergătoare zilei de sărbătoare legală), 05 Mai şi 06 Mai (prima şi a doua zi de Paşte), conform Anexei nr. 1 la Ordin, informează CNAIR după cum urmează:

    Încălcarea prevederilor Ordinului MT – MAI nr. 1249-132/2018 constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă.

     

  • Circa 373 de euro investesc, în medie, românii în fonduri mutuale pe an. Vestea bună: i-am depăşit pe bulgari. Vestea proastă: suntem pe penultimul loc din 23 de ţări

    ♦ Decalajul încă este mare dacă ne uităm la alte ţări din centrul şi estul Europei ♦ Ţările din vestul şi nordul continentului joacă în altă ligă ♦ „Toţi cei implicaţi în această industrie avem de lucru în continuare, în principal la popularizarea conceputului de economisire“.

    Un român avea, în medie, 373 de euro investiţi în fonduri mutuale deschise la finele anului trecut, ţinând cont aici de o populaţie de circa 19 milioane de oameni şi de active totale de 3,4 miliarde de euro pe 31 de­cembrie 2023, conform calculelor realizate de ZF pe baza datelor de la Fondul Monetar Internaţional şi Asociaţia Europeană a Fondurilor şi Administratorilor de Active (EFAMA).

    Aşadar, România se clasează pe penultimul loc într-un top de 23 de ţări europene, cu active per capita de două ori sub cele din Croaţia, de cinci ori sub Grecia şi de zece ori sub Ungaria. Deşi am redus din decalaj cu Croaţia, întrucât un clasament similar realizat anul trecut de ZF arăta că activele/capita din ţara cu ieşire la Mediterană erau de trei ori mai mari decât cele din România, ungurii rămân pe poziţii, fiind tot de zece ori peste noi, în contextul în care 2023 a adus creşteri pe majoritatea pieţelor de capital din Europa. Activele/capita din Grecia erau în 2022 de patru ori mai mari decât cele din România.

    Totuşi, o veste bună este că i-am depăşit, într-un final, pe bulgari, care investesc, în medie, 220 de euro în fonduri mutuale pe an. În 2022, activele/capita din Bulgaria ajungeau la 169 de euro versus 158 de euro în ţara noastră.

    „Avem o oportunitate de creştere de care se pare că începem să profităm. Astfel, începând cu aprilie 2023 am început să vedem intrări nete pozitive din punctul de vedere al activelor în administrarea fondu­rilor, în condiţiile în care numărul de inves­titori este în continuă creştere“, spune Horia Gustă, preşedintele Asociaţiei Administra­torilor de Fonduri (AAF), pentru ZF.

    Se observă o dublare a activelor investite, în medie, din România într-o perioadă de un an. Pentru context, în 2022 activele tuturor administratorilor de fonduri mutuale de pe piaţa locală au scăzut puternic pe fondul valului de retrageri provocat de inflaţie, criza energetică şi războiul din Ucraina. În Europa Centrală şi de Est, România a fost singura ţară care a înregistrat atunci patru trimestre conse­cutive de vânzări nete, adică volumul răscumpărărilor l-a depăşit pe cel al subscrierilor.

    Însă, în 2023 activele primelor zece companii din industria de asset mana­gement din România (peste 90% din piaţă) au crescut cu 17%, la 20,3 miliarde de lei, în vreme ce indicele BET al Bursei de Valori Bucureşti s-a apreciat cu 31,8%. Totodată, activele nete ale celor 249 de fonduri mutuale disponibile în România, deschise şi închise, locale şi străine, au scăzut cu 13,5% în 2023, în mare parte ca urmare a reducerii activului net al Fondului Proprietatea, după ce compania şi-a vândut integral participaţia la Hidroelectrica.

    Pe de altă parte, piaţa locală de asset management a depăşit la începutul acestui an pragul de 600.000 de investitori, un nou maxim istoric pentru industrie care confirmă evoluţia ascendentă din ultimii ani.

    „Toţi cei implicaţi în această industrie avem de lucru în continuare, în principal la popularizarea conceputului de economisire şi la mediatizarea conceptului de fond de investiţii. Mă bucur că încep să se vadă rezultatele şi asta înseamnă că reuşim să transferăm încredere investitorilor care apelează la administratorii de fonduri de investiţii pentru economisirea inteligentă a propriilor resurse”, adaugă Horia Gustă.

    România are însă mult până a ajunge din urmă ţări precum Slovacia (cu active per capita de 1.784 de euro), Polonia (1.963 de euro), Cehia (2.411 euro). Diferenţa devine însă mult mai abruptă pe măsură ce mergem spre vestul sau nordul continentului: Spania investeşte, în medie, 7.586 de euro în fonduri deschise, Regatul Unit 27.916 euro, iar Suedia 53.629 de euro. Irlanda şi Luxemburg – paradisuri fiscale – înregistrează valori de 764.556 de euro, respectiv 8,8 milioane de euro.

    Mediana – un indicator mai relevant decât media, deoarece exclude extremele – celor 23 de ţări incluse în clasament este de 6.974 de euro per capita, de aproape 19 ori peste România.

     

     

  • Schimbare de leadership la Camera de Comerţ Elveţia-România: Adriana Cioca, Managing Director al dezvoltatorului imobiliar Artemis România, este noul preşedinte

    Antreprenorii şi investitorii români şi elveţieni, membri ai Camerei de Comerţ Elveţia-România (CCE-R), au ales un nou Consiliu Director format din opt membri şi condus de Adriana Cioca, Managing Director al dezvoltatorului imobiliar Artemis România, parte din Artemis Holding Elveţia.

    ”Vom promova colaborarea între membri şi vom dezvolta proiecte inovatoare care să susţină interesele membrilor noştri, atât din România, cât şi din Elveţia. Vom continua să identificăm şi să creăm oportunităţi de afaceri profitabile şi să sprijinim creşterea companiilor în cadrul acestei comunităţi dinamice”, soune Adriana Cioca, noul preşedinte al Camerei de Comerţ Elveţia-România şi managing director al Artemis România.

    Noul Consiliu de Administraţie al CCE-R este format din Frank Loeffler, Director General, Roche România, Adriana Cioca, Director General, Artemis, Daniel Hauri, Preşedinte, Elbcon Holding, Laurenţiu Ştefănescu, CEO, Sika România & Adeplast, Lucia Stoicescu, CEO, mindit.io, Teodora Koletsis, Avocat Partener, Gruia Dufaut Law Office, Ovidiu Dîmbean-Creţa, Rector, ASEBUSS Business School şi Miruna Enache, Partener Fiscal, EY România & Moldova.

    Adriana Cioca are o experienţă vastă în domeniul afacerilor de familie şi a coordonat proiecte naţionale şi internaţionale în domeniile FMCG, imobiliare, aviaţie şi agricultură. Absolventă a unui program de MBA la şcoala de afaceri WU Executive Academy din Viena şi a unui program de specializare la Harvard, Adriana Cioca a urmat studiile doctorale în cadrul Şcolii Doctorale, specializarea Management, la Universitatea Valahia din Târgovişte.

    În paralel cu rolul său managerial, lucrează la subiecte de cercetare cu accent pe procesul de luare a deciziilor în cadrul afacerilor de familie. Sfera sa de interes s-a extins către domeniile: investiţii durabile, timpul de reacţie în procesul de luare a deciziilor, principalele motoare ale inovaţiei, riscul afacerilor de familie în toate formele sale şi succesiunea familială.

    Cu o experienţă profesională de 18 ani, Adriana Cioca lucrează în cadrul Grupului Artemis din 2015, iar în prezent este Director General pentru România şi Manager Corporativ pentru proiecte internaţionale ale Grupului. Anterior a avut diferite roluri manageriale pentru Grupul Immofinanz şi Tiriac Holding.

    Camera de Comerţ Elveţia – România (Camera de Comerţ Elveţia – România) numără 117 membri din diferite sectoare, care împreună generează venituri de 19,8 miliarde de euro  la nivel global şi care au peste 18.000 de angajaţi.

    Elveţia se clasează pe locul 8 în rândul celor mai mari investitori din România, cu investiţii cumulate de 4 miliarde de euro la sfârşitul anului 2023, reprezentând 3,7% din stocul total de investiţii străine directe din România, conform datelor Băncii Naţionale a României.

     

  • Samsung, Jacobs şi Lavazza, primele pozitii în topul celor mai puternice 30 de branduri în România

    Topul celor mai puternice 30 de branduri din România, potrivit percepţiilor consumatorilor, este condus de Samsung, care are un capital de brand de 3 ori mai  mare decât media categoriei produselor electronice, urmat de două branduri de cafea, Jacobs şi Lavazza, conform clasamentului realizat de Kantar România, care a analizat cele mai valoroase 100 de branduri.

    “Hyper-fragmentarea canalelor media, a punctelor de contact cu consumatorii şi multiplele anxietăţi prin care trec aceştia în ultimii ani, face să fie critic pentru branduri să aibă cât mai multă claritate, să găsească şi să urmărească un fir roşu, în tot ceea ce fac.”, a declarat Carmen Pătraşcu, Managing Director Kantar România.

    Ea a punctat faptul că pentru branduri este un context extrem de provocator. Ele trebuie să ţină cont de faptul că turbulenţele sunt permanente: fie că sunt sanitare, macro-economice şi geo-politice sau militare.

    Analiza a evidenţiat rolul esenţial al capitalului de marcă în susţinerea unor preţuri mai mari, a unei poziţionări Premium. 40% dintre brandurile analizate de Kantar România au dificultăţi, în sensul că fie sunt văzute drept un simplu produs (commodity), fie că prezintă risc de erodare a marjei de profit sau pur şi simplu sunt văzute ca fiind prea scumpe pentru cât oferă.

    Experţii Kantar au arătat că brandurile care se bazează excesiv pe promoţii şi pe reducerea preţurilor, vor avea dificultăţi să revină la un nivel de preţ anterior, odată ce puterea de cumpărare va reveni. Astfel, este critic ca ele să investească în percepţiile despre brand pentru a putea să justifice alegerea de a nu reduce preţul sau de a cere un preţ mai mare.

    Dintre brandurile analizate, cele care reuşesc să justifice cel mai bine poziţionarea de preţ pe care o au sunt: Samsung, Jack Daniel’s, Revolut, Ferrero Rocher, Angelli, Lavazza, Apple, Raffaelo, eMAG şi Milka.

     

    “Capitalul de brand este un factor crucial în succesul unei companii, deoarece acesta contribuie la creşterea vânzărilor şi oferă protecţie  împotriva presiunii reduceri de preţ în perioade complicate.”, a continuat Mădălin Vladu, Senior Director, Brand Lead la Kantar România. “În plus, analiza noastră a arătat că mărcile care au o poziţionare mai clară în mintea consumatorilor, ajută atât la obţinerea unul nivel superior al capitalului de brand dar şi în piaţă, având o bază mai mare de consumatori care le-au cumpărat recent şi o capacitate de retenţie mai bună”.

    Consultanţii Kantar au scos în evidenţă rolul pe care îl au reclamele în obţinerea clarităţii poziţionării brandurilor sau pentru a obţine maxim de la o campanie de comunicare.

     

     

     

     

  • Adrian Sârbu: Creşterea PIB înseamnă creşterea bogăţiei tale. În România există oportunităţi. Fii vesel, pentru că economia creşte şi bazată pe nivelul tău de bună dispoziţie şi de gândire pozitivă

    Nemo: Îţi repet întrebarea, de la care aşteptăm răspunsul tău. Eşti de acord să votezi doar acele partide/guverne care îşi asumă răspunderea pentru o creştere economică de 5% pe an ceea ce ar duce la dublarea PIB-ului României în termeni reali în 15 ani? Hai să vedem ce aţi votat. Ia uitaţi-vă,

    Hofi: 81% vor.

    Adrian Sârbu: Ia uite aici, vor.

    Nemo: Vor să dubleze PIB-ul României în 15 ani.

    Adrian Sârbu: Iară dau dureri de cap dlui Ciolacu. Şi dlui Ciucă. Noi nu putem rata ca să nu numai să creştem PIB-ul, Hofi, şi să ajungem această Elveţie. Ca să nu ratăm, trebuie, aşa cum ne spune spectatorul, cum ne spui tu, trebuie nişte cetăţeni care sunt la conducerea ţării, temporar în Qatar sau pe drumuri cu Cătălin Cârstoiu, ca să îl facă primar, dacă nu-l retrag din cursă, şi după aia cu alţi candidaţi. Nimeni la butoanele economiei, nimeni la butoanele ţării, nimeni, absolut. Ar trebui să-şi asume această răspundere pe care spectatorii noştri … şi dacă nu sunt ei, eu cred că sunt destul de mulţi români care gândesc la fel şi cărora noi le dăm, ţie-ţi dăm această această supapă. Nu-i mai înjura pe ăştia atât de mult că-i înjuri degeaba, că nu le pasă. Ei sunt la blat, la democrativă, la putere, la bani, la PNRR, la Qatar, la unde vrei tu, la Cotroceni. Pentru ei business-ul e business. Al lor. Economia României nu-i interesează.

    Nemo: Şi atunci eu să mă aştept că toate schimbările astea despre care vorbiţi ei stau şi să analizeze domnule care va fi impactul tehnologiilor noi şi noilor oportunităţi

    Adrian Sârbu: Nemo, nu interesează pe nimeni din Parlament, Guvern, Preşedinţie ş.a.m.d. ce discutăm noi aici. Pe nimeni.

    Îţi place sau nu-ţi place, noi vorbim nu în pernă, vorbim pentru mii, zeci de mii, sute de mii şi mâine-poimâine, ideile astea se vor întâlni cu milioane de oameni care le aşteaptă. Treaba e ultra simplă. Vrei să ai un cuvânt de spus în România şi tot ce vorbim noi aici să nu fie cenaclu? Ok, dar du-te frumos şi înscrie-te consilier, consilier independent.

    Gândeşte-te că, dacă ai ratat-o pe asta, o să-ţi pară rău, dar mai pot să prinzi parlamentar. Mai ai mult timp, mai ai ceva timp până în noiembrie. Dacă n-aduc ăştia alegerile parlamentare de Sfântă Mărie să treacă repede într-o horă nesfârşită şi cu nişte moaşte a lui Sfânta Parascheva, care, sigur, nu-i de Sfânta Mărie, dar le putem comasa şi pe astea.

    Hofi: Chiar merg astea.

    Adrian Sârbu: Hai să vedem puţin, Nemo. Ar trebui să te întreb un lucru simplu. Tu dacă ai fi şeful PIB-ului din România, cum l-ai face tu mare? Cum l-ai mări pe PIB-ul ăsta?

    Nemo: Aşa mări şoc, ce în trend, m-aş uita ce aşteptări au oamenii, ce aşteptări are piaţa.

    Adrian Sârbu: Eu spun că fiecare din noi e şeful PIB-ului şi fiecare care are o afacere trebuie să se gândească la creşterea ei, la added value. Cine n-are afacere, să se gândească: n-aş putea să-mi fac şi eu o afacere?

    Dincolo de ceea ce am încercat să-ţi descriu simplu, natural, ce înseamnă creştere de PIB, care înseamnă creşterea bogăţiei tale, Nemo. Ia uite ce scrie aici. Simplu. Atragerea de investiţii. Noi am vorbit. Noi avem o medie de 3-4 miliarde /ani investiţii străine. România ar trebui să înghită 10 miliarde /an. Absorbţie eficientă a fondurilor europene. Hai, mă, iar aţi început, mă, să vorbiţi de fonduri europene? Domnul Hofi, ia te rog să mă admonestezi. Iar vorbiţi de fonduri europene, domnule, nu vă ruşine? Lăsaţi, mă, banii ăia să se odihnească la Banca Naţională. Ia uite mai departe. Creşterea productivităţii muncii. Ce poate să fie mai frumos decât să munceşti mai puţin, să câştigi mai mult. Dezvoltarea sectoarelor cu valoare adăugată. Servicii. Şi fii atent, politici fiscale şi monetare. Şeful liberalilor din Ministerul Finanţelor, nu ştiu ce treabă o avea el şi cu finanţele, şi cu economia, domnul Boloş, alt Marcel. Zice, domnule, la anul creştem taxele? Bine, mă, Marcele, hai că ai venit şi tu cu asta. Politici fiscale, da.

    Pe de altă parte, un străin când vorbeşte despre România, atenţie, când vorbeşte despre România, zice aşa, domnule, puncte tare în România. Resurse naturale semnificative. Da, nu le explorăm. Nu, le iau străinii. Nu, nu le explorăm. Am lăsat gazul din Marea Neagră zeci de ani. Avem acum hărţi care arată că avem metale rare. Au venit americanii, ăsta lucra la Obama. Poţi să-ţi dai seama, unul care a lucrat pentru Obama a venit să facă fabrica asta, să investească. N-o face el. Din tehnologii. Bravo lui, mulţumim. Să-l facem cetăţean de onoare la Oradea şi în tot judeţul Bihor sau în ce zonă metropolitană ar fi.

    Independenţă energetică. Noi avem exces de curent, avem potenţial de energie verde gârlă.

    Resurse semnificative de producţie agricolă şi alimentare. Băi, aşa vorbesc consultanţii străini despre România.

    Stabilitate politică. Până şi pe asta o avem. Stabilitate monetară, foarte bună. Costuri mai reduse. E adevărat că românaşii sunt mai ieftin decât puturoşii ăia din vest.

    Tendinţă spre industria terţiară, adică spre servicii. Da, adică să mergem la servici, să nu facem nimic. Infrastructură IT bună, bună, iarăşi bună. Alfabetizare IT. Vedem cel mai mare număr de IT-işti. Forţă de muncă educată. Cu asta s-a cam terminat. Forţa educată a plecat.

    Prietenoasă, angajată faţă de UE. Românii sunt cu UE, dar nu vrea UE să fie cu ei, mai ales Austria.

    Hofi: Asta e analiza SWOT

    Adrian Sârbu: Nu, străinii cred că există în România oportunităţi. Evident că ai şi provocări, ai şi challenge-uri, pe care tu te uiţi în fiecare zi că viaţa ta e plină de challenge-uri, dar dacă tu te trezeşti dimineaţă şi spui domnule, de ce nu creşte PIB-ul ăla, că eu sunt supărat? Nu mai fi supărat, frate, fii vesel, te-ai născut dimineaţa încă o dată, nu te-ai născut mort. Zi mersi, fii vesel, pentru că economia creşte şi bazată pe nivelul tău de bună dispoziţie şi de gândire pozitivă. Nu fii trist, obosit, născut obosit, că n-ai ce face. Uite, îţi dăm noi ce face acum.

     

    Rezultatele sondajului Mediafax-ZF-Aleph News:

    Eşti de acord să votezi doar acele partide/ guverne care îşi asumă răspunderea pentru o creştere economică de 5% pe an, ceea ce ar duce la dublarea PIB-ului României în termeni reali în 15 ani?

    DA-81%

    NU – 19%

     

    Ai fost de acord:

    – cu implementarea votului electronic la toate alegerile din România, care să îţi dea posibilitatea să îţi exprimi punctul de vedere rapid, în orice decizie politică majoră;

    – cu o creştere economică de peste 5% prin alocarea resurselor financiare rezultate din tăierea cu 20% a numărului bugetarilor şi alocarea fondurilor europene către antreprenori, operatori privaţi şi către proiecte româneşti;

    – să îi alegi direct pe cei care ocupă principalele funcţii în stat şi în administraţie;

    – ca pentru accederea în orice funcţie publică, fiecare candidat să se înscrie cu un proiect-contract, în baza căruia să fie evaluat anual, de către cei care l-au votat;

    – că administraţia publică trebuie digitalizată, eficientizată, în aşa fel încât să îţi servească rapid nevoile legitime la costurile cele mai mici;

    – ca în administraţie să fie propuşi şi votaţi manageri cu performanţă din companiile private şi din corporaţii, şi nu din activul partidelor;

    – ca personalul bugetar să fie limitat la 500.000 din 1.300.000 câţi sunt în prezent;

     

     

     

     

     

     

     

  • Unul dintre cei mai mari economişti maghiari: „Uitaţi de Austria. Trebuie să ajungem din urmă România! Avantajul semnificativ al Ungariei faţă de România la dezvoltare calitativă nu mai există“

    De la căderea comunismului, maghiarii au avut puţine certitudini. Una a fost că Ungaria este mai dez­vol­tată decât România. Dar acum, nu mai este sigură nici această afir­maţie. România a întrecut Ungaria la PIB per capita, iar românii sunt cu mult înaintea maghiarilor la consum, scrie într-o analiză pentru Portfolio.hu Ákos Péter Bod, pro­fesor de econo­mie la Universitatea Corvinus din Budapesta şi fost guver­nator al Băncii Naţionale a Ungariei. Portfolio.hu este cel mai apreciat portal de ştiri şi analize economice din această ţară şi, mai important, este echilibrat într-un stat cu presa puternic polarizată.

    Că România ne întrece nu este surprinzător, continuă Ákos Péter Bod. Maghiarii au fost întrecuţi de ro­mâni la PIB per capita în 2023. De asemenea, potrivit indicatorilor tra­di­ţionali ai performanţei, economia ungară este întrecută nu doar de ma­joritatea vechilor membri ai UE, ci şi de cei noi, care au intrat în Uniune în urmă cu 20 de ani, odată cu Ungaria: Cehia, Slovenia şi Estonia.

    Se ştie şi că economia poloneză s-a ridicat de la nivelul ei foarte scă­zut şi a ajuns Ungaria din urmă. To­tuşi, ca­zul României este cu siguranţă di­ferit. Dacă a existat vreo certitu­di­ne în mintea maghiarilor legată de schim­­bările rapide şi confuze din lu­me, aceea este dezvoltarea Ungariei în raport cu vecinii din est şi sud.

    Mai mult, România şi Bulgaria au intrat în UE mai târziu. Bulgaria este mai îndepărtată, dar România este un punct de referinţă. Cei care ci­tesc ştirile nu ar trebui să fie sur­prinşi că România ne întrece deoa­rece deja de anul trecut cursa era strânsă, deşi în Ungaria consumul din gospodării şi investiţiile au primit un imbold sem­ni­ficativ mulţumită alege­ri­lor. Dar tot atunci a venit şi recesiunea. PIB-ul ungar a scăzut cu 1%, în timp ce economia României a crescut cu peste 2%.

    Însă ceea ce ungurii aud despre situaţia din România şi ceea ce citesc pe internet despre Ţinutul Secuiesc nu se împacă cu datele despre PIB. În astfel de cazuri, cifrele pot fi puse la îndoială. Nu este uşor de comparat performanţa economică a diferitelor state deoarece sunt multe variabile.

    Însă dacă este comparat consumul din gospodării în România şi Ungaria, diferenţa este atât de mare încât aceasta nu mai poate fi atribuită erorilor. Pot fi comparate şi salariile şi productivitatea, dar imaginea nu se schimbă. Avantajul semnificativ al Ungariei faţă de România la dezvoltare calitativă nu mai există, remarcă economistul ungur.

    Ungaria este în continuare campioana regională la contribuţia companiilor străine la PIB, cu o pondere de 50%. În Slovacia, cota este de 48%, în România de 44%, în Cehia de 43% şi în Polonia de 37%. Dar Ungaria a pornit de mai de sus, iar între timp economia României a cunoscut o internaţionalizare rapidă şi importuri de tehnologie şi capital.

    Astfel, creşterea dinamică a producţiei per angajat, adică a productivităţii, din România, nu ar trebui să fie surprinzătoare. Mai mult, ar trebui subliniată şi structura economiei româneşti, care este mai diversificată. Mediul de afaceri nu este atât de dependent de un sector sau două cum este cel din Ungaria sau din Slovacia.

    Industria auto este importantă, dar are o pondere mai mică. În acelaşi timp, în România companiile de servicii pentru afaceri au crescut rapid în ceea ce poriveşte locurile de muncă. În comparaţie cu încetinirea sau chiar stagnarea dezvoltării regionale din Ungaria, în România se remarcă greutatea economică din ce în ce mai mare a unor oraşe depărtate de capitală precum Cluj, Timişoara, Iaşi, Constanţa, Oradea.

    Toate acestea sunt centre de afaceri dinamice, autonome şi care stăpânesc pieţe mari. Statul român centralizează 33% din PIB. În Ungaria, pe partea de venituri a bugetului, cota este cu 10 puncte procentuale mai mare. Cheltuielile de stat sunt în aceeaşi măsură supradimensionate, ceea ce aduce riscurile ineficienţei şi corupţiei. Intervenţia microeconomică a statului a devenit mult mai extinsă în ultimii zece ani decât în oricare altă ţară din UE.

     

  • Bursă. OMV Petrom anunţă că va testa timp de patru luni la Petrobrazi o instalaţie inovatoare pentru captarea şi utilizarea carbonului

    OMV Petrom (simbol bursier SNP), cel mai mare producător integrat de energie din sud-estul Europei şi unicul producător local de petrol şi gaze, va testa la rafinăria Petrobrazi o nouă tehnologie de captare şi utilizare a carbonului, începând cu luna iunie. Testele sunt parte dintr-o campanie demonstrativă derulată în trei ţări – Danemarca, România şi Grecia – în cadrul unui proiect de inovare finanţat cu fonduri europene, ConsenCUS, conform unui raport de la BVB.

    „Ne dorim să contribuim activ la decarbonarea transportului în România şi avem două direcţii clare: reducerea emisiilor rafinăriei Petrobrazi şi realizarea de produse cu un conţinut redus şi zero de carbon pentru clienţii noştri. Testam acum o tehnologie inovatoare, care deschide noi perspective in Romania pentru captarea emisiilor de carbon şi transformarea lor în produse superioare”, spune Radu Căprău, membru al directoratului OMV Petrom, responsabil pentru activitatea de rafinare şi marketing.

    Instalaţia este formată din trei unităţi. Prima captează dioxid de carbon printr-o tehnologie mai eficientă decât metodele tradiţionale. În a doua unitate se obţine CO2 de înaltă puritate, iar la final, a treia unitate transformă dioxidul într-un produs chimic, formiat de potasiu, cu multiple utilizări, precum producţia de combustibili sintetici.

    Acţiunile SNP se apreciau cu 0,74% la ora publicării ştirii, pe un rulaj de 450.000 de lei, la 0,685 lei pe unitate. Cotaţia a crescut cu 19,2% anul acesta şi cu 38,7% în ultimele 12 luni, la o capitalizare de 42,7 miliarde de lei. Grupul a raportat pentru anul trecut venituri de 38,8 miliarde de lei, în scădere cu 37% faţă de 2022, şi un profit net de 4 miliarde, minus 61%.

    Instalaţia a fost testată cu succes în Danemarca, la o fabrică de ciment. Din România, instalaţia se va îndrepta spre Grecia, către o fabrică de producţie de magneziu. ConsenCUS, care a fost initiat în anul 2021, este un proiect destinat inovării pe durata a 4 ani, finanţat de Comisia Europeană prin programul Orizont 2020. Proiectul îşi propune să demonstreze viabilitatea unei noi tehnologii aplicabile sectoarelor in care reducerea emisiilor de carbon este dificilă.

    Proiectul este derulat de un consorţiu format din 19 instituţii de cercetare de top şi companii inovatoare: Universitatea din Groningen, New Energy Coalition (NL), Wetsus (NL), Coval Energy (NL), Universitatea Tehnică din Danemarca (DK), Studiul geologic al Danemarcei şi Groenlandei (DK), Danish Gas Technology Centre (DK), Aalborg Portland (DK), Universitatea Heriot-Watt (UK), Universitatea Robert Gordon (UK), Net Zero Technology Center Ltd (UK), British Geological Survey (Marea Britanie), Centrul pentru Cercetare şi Tehnologie Hellas, Grecian Magnezite (GR), OMV Petrom, Energy Policy Group (RO), Universitatea Zhejiang, Universitatea Jiao Tong din Shanghai (CN) şi Universitatea din Calgary (CA).

     

  • România a pierdut la Washington un proces pe investiţii în regenerabil şi are de plătit daune de 43 mil. dolari către 10 investitori

    România a pierdut un proces deschis de mai multe companii din industria regenerabilelor, în frunte cu austriecii de la LSG Building Solutions GmbH, conform datelor tribunalului arbitral de la Washington – International Centre for Settlement of Investment Disputes (ICSID), care face parte din grupul Băncii Mondiale.

    România are de achitat prejudicii totale de 43 mil. dolari, la care se adaugă penalităţi şi costuri cu arbitrajul.

    Reclamanţii au fost: Core Value Capital GmbH (Austria), SC LJG Green Source Energy Beta SRL (România), Pressburg UK GmbH (Germania), Giust Ltd (Cipru), Solluce Romania 1 B.V. (Olanda), Green Source Consulting GmbH (Austria), Risen Energy Solar Project GmbH (Germania), LSG Building Solutions GmbH (Austria), Core Value Investments GmbH & Co KG Gamma (Austria), Anina Pro Invest Ltd (Cipru).

    Reclamanţii au fost reprezentaţi de casa de avocatură King & Spalding de la New York.

    România, prin Ministerul de Finanţe, a fost reprezentată de Curtis, Mallet-Prevost, Colt & Mosle, tot de la New York şi de casa de avocatură de la Bucureşti Maravela şi Asociaţii.

    Arbitrajul s-a încheiat pe 20 februarie şi arbitrul nominalizat de investitori a fost americanul Thomas Johnson, în vreme ce Ministerul de Finanţe l-a nominalizat pe francezul Pierre-Marie Dupuy. Curtea l-a nominalizat pe spaniolul Juan Fernandez Armesto drept arbitru, acesta din urmă şi înclinând balanţa în favoarea investitorilor.

    Procesul a fost deschis în vara lui 2018 şi reclamanţii au susţinut că statul român a modificat legislaţia privind investiţiile în energie regenerabilă, după ce investitorii au finalizat mai multe parcuri fotovoltaice în România.

    O lege promulgată recent în Parlamentul României spune că demnitarii români trebuie să participe activ la procesele de arbitraj internaţional, cum este şi  Tribunalul arbitral al Băncii Mondiale de la Washington (ICSID). Amenda pentru neprezentare ar urma să fie de până la 500.000 de euro.