Bob refuză să accepte lumea aşa cum este, ci încearcă în permanenţă să o reinventeze. Astfel, înarmat cu tuburi de vopsea şi multă imaginaţie, el a dat viaţă unor elemente stradale obişnuite, iar rezultatele sunt mai mult decât spectaculoase.
Tag: rezultate
-
Două treimi dintre europeni suferă de stres cibernetic. Ce este şi cum se manifestă afecţiunea
În urma studiului, realizat în Europa, s-a constatat că 70% din respondenţi se simt stresaţi când vine vorba de protejarea dispozitivelor şi 62% sunt copleşiţi de cantitatea de informaţii sensibile pe care le deţin.
„Acest nivel de stres este justificat, având în vedere că 59% dintre utilizatori se aşteaptă să se confrunte cu o problemă de securitate cibernetică în următoarele 12 luni, iar 54% recunosc că au fost victimele unui incident în ultimii cinci ani”, precizează autorii raportului.
Potrivit Kaspersky Lab, pe fondul nivelului ridicat de stres se înregistrează scăderea încrederii în organizaţii şi tehnologie pentru a proteja datele.
„În studiu, participanţii au fost întrebaţi în ce aplicaţii au avut încredere cel mai puţin că le protejează datele împotriva breşelor sau a atacurilor, iar rezultatele au arătat că încrederea în reţelele de socializare şi aplicaţiile de mesagerie este cea mai scăzută (32%, respectiv, 25%). Aplicaţiile pentru schimbul de fotografii, cele de ride-sharing şi aplicaţiile muzicale au fost mai de încredere, mai puţin de 10% dintre oameni spunând că nu s-ar baza pe ele să le gestioneze datele, în ciuda faptului că organizaţii din aceste industrii au înregistrat breşe de date de amploare”, arată studiul.
-
Ţara ”vecină” care a reuşit să ajungă de la 800 de km de autostradă în 2004, la 3.200 de kilometri în 2016. Ce face România în acest timp?
De la 800 de kilometri, cât număra reţeaua de drumuri expres şi autostrăzi din Polonia în 2004, totalul a ajuns la 3.200 de kilometri în 2016, iar în prezent reţeaua completă cumulează peste 3.500 de kilometri de infrastructură rutieră de transport rapid, modernizată în special cu fonduri europene.„Am înregistrat însă şi întârzieri, din cauza anulării unor contracte sau din cauza unora dintre contractori. Alteori, unii dintre ei nu au livrat ceea ce trebuia. Investiţiile majore de acest tip presupun implicarea unor companii mari, cu multă experienţă“, spune Michal Perlinski, directorul departamentului de Programe Rutiere din cadrul Ministerului Infrastructurii din Polonia.Reţeaua de peste 3.500 de kilometri nu este însă completă, deoarece nordul ţării nu este legat de sud. De aceea, guvernul polonez a anunţat că are în plan investiţii de 142 de miliarde de euro în infrastructura de transport până în 2030. Autorităţile intenţionează să extindă reţeaua de drumuri până în 2025 cu peste 3.262 de kilometri, pentru care ar fi necesari 31,6 miliarde de euro, potrivit autorităţii naţionale pentru drumuri.Planul include construirea a 252 de kilometri de autostradă, 2.640 de kilometri de drum rapid şi 370 de kilometri de drum de centură. În 2017, Polonia a deschis circulaţiei peste 340 de kilometri de drum naţional. „Avem o strategie naţională, cu un orizont de timp până în 2030. Pentru că suntem membri ai Uniunii Europene, trebuie să respectăm anumite standarde în ceea ce priveşte calitatea construcţiilor“, mai spune Michal Perlinski. -
Adrian Enache, chief executive officer OmniPERFORM (RO) şi Angels Den Funding Limited (UK): „Sfaturi pentru tinerii care îşi încep acum cariera, adaptabilitate şi curaj”
„Una dintre cele mai complicate provocări a fost să construiesc o tehnologie, în timp ce exista o agenţie de comunicare şi să le reuşesc să le combin în acelaşi timp.”
„Am reuşit să ajut clienţii să înţeleagă, că în momentul în care foloseşti tehnologia alături de o echipă senioară şi cu multă experienţă, de abia atunci apar rezultate. De obicei au fost mereu separate, partea tehnologică de partea de comunicare. Planuri pe termen mediu să devină un grup foarte important pe piaţă. Pe termen lung, să reuşesc să combin serviciile financiare, în care activez paralel cu partea de comunicare şi să funcţioneze foarte bine. Sfaturi pentru tinerii care îşi încep acum cariera, adaptabilitate şi curaj.”
-
Adrian Enache, chief executive officer OmniPERFORM (RO) şi Angels Den Funding Limited (UK): „Sfaturi pentru tinerii care îşi încep acum cariera, adaptabilitate şi curaj”
„Una dintre cele mai complicate provocări a fost să construiesc o tehnologie, în timp ce exista o agenţie de comunicare şi să le reuşesc să le combin în acelaşi timp.”
„Am reuşit să ajut clienţii să înţeleagă, că în momentul în care foloseşti tehnologia alături de o echipă senioară şi cu multă experienţă, de abia atunci apar rezultate. De obicei au fost mereu separate, partea tehnologică de partea de comunicare. Planuri pe termen mediu să devină un grup foarte important pe piaţă. Pe termen lung, să reuşesc să combin serviciile financiare, în care activez paralel cu partea de comunicare şi să funcţioneze foarte bine. Sfaturi pentru tinerii care îşi încep acum cariera, adaptabilitate şi curaj.”
-
Summit-ul NATO Bruxelles 2018 – rezultate concrete, dincolo de spectacol
Aceasta din cauză că a constituit un eveniment extrem de tensionat, marcat de nervozitate şi confruntări politice inedite pentru principalii aliaţi europeni occidentali, pe fondul abordării unilaterale tranşante şi intransigente de către preşedintele SUA a problematicii finanţării insuficiente a apărării de către aliaţii din Europa. Dincolo de orice speculaţii, Alianţa a fost probabil la o mică distanţă de punctul unei degradări fără precedent a relaţiei trans-atlantice şi a încrederii reciproce dintre aliaţii occidentali europeni şi SUA.
Aşa cum era de aşteptat, preşedintele Trump a sosit la Bruxelles cu un singur obiectiv: determinarea necondiţionată şi imediată a aliaţilor europeni să crească alocările financiare pentru apărare, pentru o ”distribuire echitabilă” a sarcinilor financiare pentru susţinerea apărării de către statele europene membre NATO. Preocuparea preşedintelui american pentru această problematică era deja cunoscută europenilor.
Evident că aliaţii europeni au reafirmat faptul că va fi respectat angajamentul de creştere la 2% din PIB a cheltuielilor pentru apărare în conformitate cu angajamentele din 2014 de la Newport, Ţara Galilor (”The Defence Investment Pledge”). Preşedintele american nu a putut fi convins de argumentele europenilor, considerând că mărirea cheltuielilor pentru apărare este o problemă prioritară pentru SUA şi, ca atare, trebuie rezolvată mai devreme de 2024 (termen stabilit la summit-ul menţionat). În consecinţă, agenda summit-ului a fost modificată pentru a face posibilă o dezbatere confidenţială într-un format aliat restrâns a acestui subiect.
Nu au apărut clarificări publice privind nivelul de ambiţie impus de preşedintele american în acest cadru, însă, cel puţin din declaraţiile sale ulterioare, a rezultat că a obţinut ceea ce dorea de la aliaţi. Ulterior, acesta a avansat ideea că, după atingerea nivelului de 2% din PIB, ar trebui ca aliaţii să se gândească la o nouă ţintă de 4%, nivel considerat optim de liderul american, dar neluat în calcul până acum de aliaţii europeni. Momentul periculos fusese însă depăşit, preşedintele Trump subliniind în final că NATO reprezintă ”o maşinărie de înaltă precizie” în a cărei putere crede.
Şi mai important este faptul că documentul cu rezultatele summit-ului – Declaraţia finală a Summit-ului 2018 de la Bruxelles (1), care include deciziile adoptate şi direcţiile politice şi militare pentru dezvoltarea şi activitatea viitoare a NATO, este un document solid care degajă continuitate certă în abordările Alianţei cu cele de la Varşovia, 2016. Documentul nu este cu nimic mai prejos decât documente similare adoptate la summit-urile anterioare. Să realizăm deci o primă interpretare a principalelor rezultate ale cestui summit.
Citiţi mai multe pe Monitorul Apărării
-
Summit-ul NATO Bruxelles 2018 – rezultate concrete, dincolo de spectacol
Aceasta din cauză că a constituit un eveniment extrem de tensionat, marcat de nervozitate şi confruntări politice inedite pentru principalii aliaţi europeni occidentali, pe fondul abordării unilaterale tranşante şi intransigente de către preşedintele SUA a problematicii finanţării insuficiente a apărării de către aliaţii din Europa. Dincolo de orice speculaţii, Alianţa a fost probabil la o mică distanţă de punctul unei degradări fără precedent a relaţiei trans-atlantice şi a încrederii reciproce dintre aliaţii occidentali europeni şi SUA.
Aşa cum era de aşteptat, preşedintele Trump a sosit la Bruxelles cu un singur obiectiv: determinarea necondiţionată şi imediată a aliaţilor europeni să crească alocările financiare pentru apărare, pentru o ”distribuire echitabilă” a sarcinilor financiare pentru susţinerea apărării de către statele europene membre NATO. Preocuparea preşedintelui american pentru această problematică era deja cunoscută europenilor.
Evident că aliaţii europeni au reafirmat faptul că va fi respectat angajamentul de creştere la 2% din PIB a cheltuielilor pentru apărare în conformitate cu angajamentele din 2014 de la Newport, Ţara Galilor (”The Defence Investment Pledge”). Preşedintele american nu a putut fi convins de argumentele europenilor, considerând că mărirea cheltuielilor pentru apărare este o problemă prioritară pentru SUA şi, ca atare, trebuie rezolvată mai devreme de 2024 (termen stabilit la summit-ul menţionat). În consecinţă, agenda summit-ului a fost modificată pentru a face posibilă o dezbatere confidenţială într-un format aliat restrâns a acestui subiect.
Nu au apărut clarificări publice privind nivelul de ambiţie impus de preşedintele american în acest cadru, însă, cel puţin din declaraţiile sale ulterioare, a rezultat că a obţinut ceea ce dorea de la aliaţi. Ulterior, acesta a avansat ideea că, după atingerea nivelului de 2% din PIB, ar trebui ca aliaţii să se gândească la o nouă ţintă de 4%, nivel considerat optim de liderul american, dar neluat în calcul până acum de aliaţii europeni. Momentul periculos fusese însă depăşit, preşedintele Trump subliniind în final că NATO reprezintă ”o maşinărie de înaltă precizie” în a cărei putere crede.
Şi mai important este faptul că documentul cu rezultatele summit-ului – Declaraţia finală a Summit-ului 2018 de la Bruxelles (1), care include deciziile adoptate şi direcţiile politice şi militare pentru dezvoltarea şi activitatea viitoare a NATO, este un document solid care degajă continuitate certă în abordările Alianţei cu cele de la Varşovia, 2016. Documentul nu este cu nimic mai prejos decât documente similare adoptate la summit-urile anterioare. Să realizăm deci o primă interpretare a principalelor rezultate ale cestui summit.
Citiţi mai multe pe Monitorul Apărării
-
Conducerea ASE renunţă la pretenţii: studenţii pot să treacă anul şi dacă au note mai mici de 5 la examene
După ce a scos examenul de admitere de câţiva ani, conducerea ASE a mai luat o decizie surprinzătoare: studenţii care iau nota 4 la examen pot promova totuşi, dacă au rezultate bune la activitatea de la seminar.
Studenţii din cadrul Academiei de Studii Economice Bucureşti, universitatea de business care şcolarizează 20.500 de studenţi, pot lua note mai mici de 5 la examenul final şi să promoveze examenul dacă au o notă destul de mare la seminar (astfel încât media celor două note să fie de cel puţin cinci), a spus Dragoş Stoica, preşedintele senatului studenţesc al ASE, în cadrul emisiunii ZF Live.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Studiu: Creşterea economică va dinamiza activitatea fondurilor mutuale de investiţii din Europa
Potrivit Deloitte, două treimi dintre respondenţi estimează că volumul tranzacţiilor va rămâne la un nivel similar, cel mai mare din ultimii trei ani. Aproape o treime (31%) estimează ca activitatea fondurilor de private equity să crească şi mai mult şi doar 2% estimează o încetinire – cel mai mic procent din ultimii cinci ani. De asemenea, două trimi dintre respondenţi (69%) estimează că se vor concentra mai mult pe tranzacţii în următoarele luni, similar cu rezultatele sondajului în ultimii doi ani.
Estimările sunt susţinute de gradul mare de lichiditate al pieţelor, trei sferturi dintre respondenţi (72%) estimând că disponibilitatea accesului la finanţare va rămâne la acelaşi nivel în lunile ce vin. Procentul este în creştere de la două treimi (67%) în ultimul sondaj, când o cincime (21%) dintre participanţi estima o creştere a lichiditaţii.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Medicina a intrat într-o nouă eră odată cu crearea unui vaccin anti-HIV sigur şi eficient
Bazată pe rezultatele din această fază 1/2a a testelor clinice care au inclus aproape 400 de adulţi sănătoşi, faza 2b a testelor clinice a fost iniţiată în sudul Africii pentru a determina siguranţa şi eficacitatea vaccinului HIV-1 la 2.600 de femei expuse riscului infectării cu acest virus. Acesta este unul din cinci concepte experimentale ale unui vaccin anti-HIV care au progresat până în faza testelor clinice pe oameni în cei 35 de ani de la răspândirea virusului, scrie Medical Xpress.Spre deosebire de testele precedente, care s-au limitat la anumite regiuni de pe glob, noul studiu are la bază vaccinuri „mozaic” care iau părţi din diferite virusuri şi le combină pentru a declanşa răspunsuri imunitare împotriva mai multor tipuri de HIV.„Aceste rezultate reprezintă un pas important. Studiul demonstrează că vaccinul a indus răspunsuri imunitare robuste la oameni şi la maimuţe cu magnitudini, cinetică, fenotic şi durabilitate apropiate şi, de asemenea, a furnizat protecţie 67% împotriva infecţiei cu virusuri la maimuţe”, a precizat Dan Barouch, conducătorul studiului de la Center for Virology and Vaccine Research din Israel şi de la Universitatea Harvard din SUA.