În raportul intitulat “Reţele sociale pot afecta structura creierului uman”, cercetătorii BUPA evidenţiază o conexiune între numărul de prieteni de pe reţelele sociale şi mărimea anumitor părţi din creier, rezultată în urma studierii RMN-urilor a 125 de studenţi. Pentru a confirma rezultatele, oamenii de ştiinţă au analizat situaţiile a alte 40 de persoane. Un subgrup de 80 de oameni care au luat parte la studiu au fost intervievaţi pentru a afla câţi prieteni au în viaţa reală. În urma acestei cercetări, s-a aflat că persoanele care au mai mulţi prieteni pe Facebook au mai multă materie cenuşie în trei dintre regiunile creierului, responsabile pentru memorie, echilibru şi simţul vizual.
Dr. Prerna Sharma – senior physician pentru BUPA Health and Wellbeing din Marea Britanie a declarat: “Reţelele de socializare devin din ce în ce mai populare şi influente. Cu toate acestea, ştim foarte puţine despre impactul pe care îl au asupra creierului nostru sau asupra sănătăţii în general. Deşi poate fi o cercetare interesantă, nu ne ajută neapărat să înţelegem interacţiunea utilizării reţelelor sociale sau impactul pe care îl au acestea asupra creierului. Ar fi interesant să comparăm RMN-urile oamenilor care utilizează reţele sociale în mod regulat cu cele ale oamenilor care nu fac acest lucru şi să observăm diferenţele.”
Zahal Levy – preşedinte al MediHelp International comentează despre acest studiu: “Rezultatele acestui studiu ne oferă informaţii interesante nu doar despre această situaţie, ci despre viaţa modernă în general. Ne confruntăm cu stress şi efort în fiecare zi şi trăim noi experienţe în fiecare moment. Toate acestea au un anumit efect asupra noastră, fie el fizic sau mental. în acest tip de societate, cuvintele cheie sunt prevenţie şi protecţie. Prin poliţele de asigurări medicale private pe care le oferim împreună cu partenerul nostru BUPA International, noi dăm clienţilor oportunitatea de a duce o viaţă normală, fără griji, asigurându-i că sănătatea şi bunăstarea lor sunt protejate în orice moment”.
În cadrul acestui studiu, cercetătorii au realizat patru experimente. Mai întâi, au studiat 125 de oameni, pentru a afla dacă există o legătură între numărul de prieteni pe care îl au pe Facebook şi schimbările din creierul lor. în al doilea rând, ei au căutat să reproducă aceste rezultate pentru un subgrup de 40 de persoane. Apoi, a fost studiată conexiunea între prietenii de pe Facebook şi cei din viaţa reală a 80 de persoane. La final, legătura între prietenii din viaţa reală şi schimbările petrecute la nivel cerebral a fost cercetată la 65 de oameni. Factori precum stilul de viaţă, vârsta, starea generală de sănătate, precum şi alţi factori care puteau influenţa rezultatele finale nu au fost luaţi în considerare.
El a afirmat totodata ca Google va coopera in totalitate cu
autoritatile americane pentru concurenta, dar nu va permite
investigatiei lansate luna trecuta sa reprezinte un obstacol pentru
implementarea strategiei companiei. Schmidt a cedat in aprilie
scaunul de director general in favoarea cofondatorului Google Larry
Page si se ocupa acum de afacerile companiei cu statul. Schmidt a
aratat, intr-o conferinta sustinuta joi seara in SUA, ca este prea
devreme sa aprecieze performantele noii retele sociale Google Plus,
insa un indicator important al succesului acesteia este numarul
urias de utilizatori care s-au inghesuit sa ia parte la testarea
produsului. Google Plus s-a lansat saptamana trecuta insa este
inchisa pentru moment publicului larg, fiind disponibila in regim
de testare numai utilizatorilor care reusesc sa obtina o
invitatie.
Desi nu arata deloc rau, Justine spune ca mai putin imaginea si
mai mult creativitatea au ajutat-o sa reuseasca sa-si faca o
afacere pe internet. Justine este o impatimita a noilor tehnologii,
punandu-si intreaga viata pe internet prin camera web fara fir si
microfonul care o insotesc mereu. Canalul ei, iJustine, s-a extins
de curand dintr-un spectacol singular intr-o reala platforma de
televiziune. Un mare succes cat timp doua milioane de vizitatori
unici i-au accesat pagina.
Poti sa fii dat afara doar pentru ca ai cont pe Facebook? Da,
dar nu chiar doar pentru asta. Daca insa faci comentarii mai putin
placute la adresa companiei sau la adresa sefilor, sau daca postezi
fotografii de la o petrecere unde, sa zicem, te-ai “simtit mai
bine”, toate acestea pot fi un motiv destul de intemeiat pentru un
sef care nu are simtul umorului.
Cititi mai multe pe www.incont.ro
Publicatia arata ca aceasta problema a afectat zeci de milioane
de utilizatori ai aplicatiilor Facebook, chiar si cei care si-au
setat nivelul maxim de intimitate.
“Astfel de practici incalca regulile Facebook si readuce in prim
plan problemele legate de capacitatea site-ului de a pastra in
siguranta informatiile legate de activitatile utilizatorilor”,
arata WSJ.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
Evan Williams, co-fondatorul si fostul director executiv al
Twitter, a declarat ca va initia noi contracte de publicitate dupa
colaborarile profitabile cu Starbucks, Coca-Cola si ESPN.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
Twitter se zbate deja de mai multa vreme sa gaseasca o sursa de
venituri. Serviciul gratuit de microblogging, care permite oricarui
utilizator sa publice mesaje scurte, de cel mult 140 de caractere,
pare sa se rezume insa doar la publicitatea online, eliminand din
discutie varianta unor conturi platite.
De aici a pornit si ideea antreprenorului roman Dan Boabes
pentru NN.bb, o platforma de monetizare a continutului digital,
indiferent ca este vorba despre stiri sau informatii publicate de
consumatori pe bloguri si pe retele de tipul Facebook sau Twitter
ori despre fotografii, melodii, aplicatii software si orice alt tip
de fisiere. “Un astrolog care are cont pe Twitter si publica
informatii acolo, spre exemplu, poate cere bani pentru acele
informatii”, sustine Boabes, fondatorul si directorul executiv al
companiei de servicii interactive bazate pe mesaje text Simplus
Invest.
Primul pas a fost inregistrarea unui nume de domeniu simplu,
idee generata de un alt proiect la care lucreaza (un portal pentru
copii), alegand astfel domeniul din Barbados, unde legislatia este
insa destul de restrictiva si presupune ca persoana sau compania
care inregistreaza un domeniu sa fie rezidenta in Barbados.
Din acest motiv, a fost nevoie de cateva luni pentru achizitia
NN.bb, in conditiile in care toate procedurile au fost intermediate
de o casa de avocatura. Jumatate de an si 50.000 de euro mai
tarziu, investitie la care se vor mai adauga in urmatorul an
cheltuieli operationale de peste 200.000 de euro, actualul NN.bb nu
mai seamana foarte mult cu ideea originala si nici nu se mai leaga
in mod neaparat de Twitter, desi utilizatorii serviciului de
microblogging sunt printre potentialii clienti.
In sine, sistemul lui Boabes permite scurtarea unui link, asa
incat sa fie mai accesibil pe Twitter unde un link foarte lung nu
incape, dupa modelul mai cunoscutelor TinyURL, Bit.ly, Tr.im sau
Sp2.ro. “Cele mai multe servicii de scurtare a link-urilor nu au
insa un model de business in spate”, spune antreprenorul, in timp
ce pentru NN.bb a fost conceputa de la bun inceput o forma concreta
de monetizare.
Desi este gratuit si nu presupune niciun fel de cost din partea
utilizatorilor in afara de timpul necesar crearii unui cont,
sistemul NN.bb permite practic vanzarea de continut pe internet,
incasari care nu intra doar in buzunarul furnizorului de continut,
ci si in conturile companiei.
Procesul este simplu: un utilizator care vrea sa vanda un anumit
tip de continut foloseste sistemul pentru a asocia acelui fisier un
pret si un link scurt care va directiona ulterior potentialii
cumparatori spre pagina de internet potrivita. Iar plata se face
printr-un SMS cu tarif special, care porneste de la un euro si
poate ajunge la cel mult 20 de euro in retelele mobile din Romania,
prag dincolo de care plata se face prin card bancar.
Din incasarile generate de un anumit fisier sunt retinute mai
intai comisioanele operatorilor de telefonie mobila care proceseaza
SMS-ul, care variaza in functie de companie, dar si de tara (in
Italia, spre exemplu, operatorii retin 30% din valoarea platii),
iar diferenta este impartita intre NN.bb si furnizorul de continut,
acestuia din urma revenindu-i 80% din total.
In plus, exista si un sistem de afiliere care poate genera
venituri suplimentare; un furnizor de continut va incasa 4% din
vanzarile efectuate de un alt utilizator al sistemului, care si-a
creat cont in urma achizitionarii continutului initial, si alte 2
procente din vanzarile afiliatilor acestui utilizator din urma,
potrivit lui Boabes.