BusinessMagazin

Tag: reţele

  • ONU: Retelele internationale de crima organizata detin tot mai multa putere economica

    Intr-o analiza privind activitatea infractionala la nivel
    transnational, biroul ONU pentru Droguri si Criminalitate a estimat
    traficul ilegal cu droguri, persoane, arme, produse falsificate si
    resurse naturale furate la o valoare anuala de aproximativ 130 de
    miliarde de dolari.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ies marile lanturi de farmacii la cumparaturi?

    50%, 70% sau 90%. Sunt procentele vehiculate in presa in ultima
    vreme si se refera la numarul farmaciilor aflate in faliment
    contabil sau in pragul falimentului. Nimeni nu poate spune cu
    exactitate cate sunt, dar toata lumea cade de acord ca exista mari
    probleme. Termenele de plata pentru medicamentele gratuite si
    compensate s-au prelungit in toamna anului trecut pana la sase
    luni, consumul de medicamente s-a redus, iar lipsa de lichiditati a
    devenit coplesitoare.

    Cum piata produselor farmaceutice pe baza de reteta este una
    puternic reglementata, preturile medicamentelor si adaosurile fiind
    fixate de Ministerul Sanatatii, farmaciile nu au solutii
    alternative de a face bani decat prin cresterea vanzarilor de
    medicamente fara prescriptie sau comercializarea altor produse
    decat cele specifice profilului lor. Problema este ca si
    eficacitatea acestor solutii scade pe timp de criza din cauza
    scaderii puterii de cumparare. In astfel de conditii, farmaciile
    independente, indeosebi cele din orasele mici si din localitatile
    rurale, nu au mai putut sa-si acopere cheltuielile de functionare
    si au fost obligate fie sa apeleze la credite, daca au avut succes
    la banci, fie sa-si lichideze afacerile.

  • Facebook ingrijoreaza forurile care se ocupa de protectia copilului

    Jim Gamble, care conduce Centrul de Protectie Online a Copiilor
    (CEOP) a declarat ca este cu adevarat ingrijorat din cauza
    masurilor luate de reteaua Facebook pentru a proteja copiii. El a
    cerut conducerii platformei de socializare sa prezinte dovezi
    legate de demersurile companiei de a-i demasca pe potentialii
    pedofili sau pe cei care ii intimideaza pe ceilalti sub protectia
    anonimatului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Managerii romani de pe Facebook

    “Folosesc Facebook pentru a da o fata umana initiativelor
    personale si de business”, suna comentariul lui Tudor Galos,
    Windows Business Group Lead la Microsoft Romania, care precizeaza
    apoi ca “fata umana” inseamna ca, dincolo de profesie si de
    functie, comunitatea virtuala are sansa sa il cunoasca mai bine
    prin intermediul pozelor si al postarilor de pe blog – unele
    personale, unele de business. E mult mai usor sa comunici cu cineva
    cand stii cum arata, cum gandeste si ce preferinte are, iar
    Facebook este un auxiliar in acest sens, spune el. Galos si-a facut
    cont pe Facebook fiindca avea deja multi prieteni care socializau
    prin intermediul platformei. “Si mi-a placut ca Facebook avea deja
    o organizare a continutului, diferita de alte retele sociale, unde
    iti pui muzica sau un fundal colorat.” Desi are contul de cativa
    ani, il foloseste cu regularitate de doi ani.

    Angajatul Microsoft e departe de a fi singurul care si-a facut
    cont pe Facebook indemnat de prieteni. Ileana Stroe, directorul de
    marketing al Fujitsu Romania, a intrat pentru prima data pe retea
    la sfatul unui prieten: “Un amic care folosea Facebook de mai mult
    timp mi-a facut si mie un cont, in urma cu sase luni. Mi-a placut
    ideea si am inceput sa-l folosesc si sa postez din cand in cand. Mi
    s-a parut o modalitate amuzanta de a pastra legatura cu prietenii,
    mai ales ca ne vedem din ce in ce mai rar cu unii. Pe cei plecati
    din tara ii vad o data la cinci ani, iar la telefon vorbim de doua,
    trei ori pe an”, spune ea, adaugand ca i se pare extraordinar sa ai
    posibilitatea de a afla, printr-un clic, la ce concert merge un
    amic sau unde a fost un altul in vacanta.

    “Majoritatea managerilor din Romania care si-au facut cont pe
    Facebook il folosesc pentru a impartasi experiente cu prietenii si
    nu utilizeaza platforma cu scopul de a-si promova imaginea”,
    apreciaza Cristian Manafu, autorul blogului Manafu.ro si senior
    consultant in cadrul agentiei Prodigy. In plus, se poate spune ca
    este o platforma inchisa, avand in vedere faptul ca utilizatorii nu
    au acces la conturile tuturor celorlalti din retea, ci doar la cele
    ale prietenilor sau ale persoanelor care permit aceasta. Numarul
    maxim de prieteni pe care il poate avea un membru este 5.000.

    Desi unii manageri de la noi, precum Shachar Shaine, directorul
    general al Tuborg Romania, sau Ileana Stroe de la Fujitsu isi
    folosesc contul doar in scopuri personale, pentru comunicare cu
    prietenii, altii considera insa ca reteaua sociala joaca un rol
    important in cariera lor. Spre exemplu, Calin Fusu, directorul
    general al Neogen, si-a facut cont pe Facebook, ca si pe alte
    retele sociale populare, deoarece activeaza in businessul retelelor
    sociale.

  • Ce fac romanii pe internet

    Concluziile raportului MCDC (Marketers & Consumers, Digital
    & Connected) se bazeaza pe un sondaj realizat pe un esantion
    format din 32.000 de utilizatori de internet din 16 tari, afiliate
    retelei IAB Europe.
    Cercetarea a avut ca obiectiv studierea comportamentului online,
    pentru a furniza advertiserilor informatii relevante despre
    internauti.

    Desi rata de penetrare a internetului in Europa de Est este sub
    cea din tarile din Europa Centrala, cercetarea a aratat ca
    utilizatorii de internet est-europeni sunt mai activi pe retelele
    de socializare. Astfel, potrivit MCDC, 59% dintre internautii
    chestionati din Europa de Est si-au actualizat profilul pe retelele
    de socializare in ultima luna, comparativ cu media continentala de
    52%. Ungaria are cea mai ridicata rata de implicare, cu 65%, urmata
    de Romania, cu 61%, si Polonia, cu 56%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Nemtii detin 60% din comertul romanesc modern

    Dupa integrarea celor 96 de magazine preluate, grupul detinut de
    familia Schwarz, care mai opereaza o retea de 45 de hipermarketuri
    Kaufland, va ajunge la afaceri estimate de ZF la 1,3 mld. euro in
    Romania, fata de 1,13 mld. euro cat a raportat Carrefour pe 2009 cu
    23 de hipermarketuri si 25 de supermarketuri operationale.

    Mai multe amanunte pe
    www.zf.ro

  • Top BM: Cele mai mari investitii in comert (GALERIE FOTO)

    Motorul cresterii economice din anii anteriori, consumul, a intrat la relanti, iar cifrele de vanzari inregistrate in comert in primele luni ale anului indica o atitudine mai rezervata a clientilor. Mari perdanti sunt retelele de electronice si electrocasnice, dar cumparatorii sunt mai rezervati acum si cand vine vorba de amenajari, de redecorarea casei sau chiar de bunuri de larg consum. “In special electrocasnicele mari, ale caror vanzari sunt puternic dependente de creditare, inregistreaza stagnari importante”, declara Ciprian Moga, managing director al firmei de consultanta in retail iQuest Consulting. Conform lui, criza isi spune cuvantul si in vanzarile de mobilier, articole de amenajare a casei si produse textile.

    Mesajul are corespondent si in domeniul comertului alimentar modern, unde volumele vanzarilor au stagnat in primul trimestru, inregistrand un plus (de 5%) doar in valoare, conform unui studiu realizat de MEMRB pe un esantion constant de magazine, care a inclus 181 de categorii de produse din sectorul bunurilor de larg consum.

    Ca urmare, preturile mari la terenuri – piedica principala cu care se confruntau pana de curand marile retele la capitolul expansiunii – au trecut in plan secund. Situatia economica generala si apetitul de consum sunt acum elementele-cheie din planurile de dezvoltare ale marilor comercianti. “Restrangerea consumului, la care ne putem astepta in continuare, face ca anul 2009 sa fie foarte dificil pentru intreaga piata de retail”, spune Michael Krahn, directorul general al Praktiker. El crede ca acest lucru se va vedea in mod firesc si in evolutia investitiilor viitoare din acest sector.

    Un numar mai mare de magazine ofera, de regula, o pozitie mai sigura in piata. “Retelele care reusesc sa se consolideze la nivelul unor regiuni extinse au posibilitatea ca in perioade mai putin favorabile pentru piata sa reactioneze mai bine la presiunile economice”, spune Krahn. Motiv pentru care retelele ce au investit deja sute de milioane de euro, in loc sa-si faca griji pentru pierderile ce le-ar putea afecta afacerile, se gandesc mai degraba cum sa-si mentina marjele. Astfel, grupurile Metro, Rewe si Carrefour, cei mai mari trei jucatori din comertul romanesc, au rulat anul trecut afaceri cumulate de 5 miliarde de euro la nivel local, in crestere cu 20% fata de 2007. Aceasta valoare inseamna circa o cincime din vanzarile realizate de tot domeniul comertului cu bunuri de larg consum, estimat de MEMRB la 23-25 miliarde de euro si care include aproape 90.000 de magazine, de la chioscuri la hipermarketuri.

    Situatia de confort in care se plaseaza marii comercianti fata de cei de dimensiuni mici are insa un pret masurat cu multe zerouri. In topul cheltuielilor cu investitiile se plaseaza, conform calculelor BUSINESS Magazin, retailerul francez Carrefour, cu un volum total estimat la 535 de milioane de euro, suma ce cuprinde investitiile pentru deschiderea magazinelor, preluarea retelei Artima, investitiile pentru rebranduirea supermarketurilor cumparate in Carrefour Express. Cheltuielile includ si investitiile necesare pentru operarea a trei magazine, prin parteneriatul incheiat cu Winmarkt (pentru spatii din Cluj, Bistrita si Turda), dar si inaugurarea unui nou tip de magazin, Carrefour Market, deschis in urma cu doua luni la Bacau. Cu o suprafata de vanzare de 1.500 mp, de doua ori mai mare decat media retelei Carrefour Express, magazinul este un test pe piata din Romania, potrivit companiei.

    Retailerul este in prezent cel mai mare operator din segmentul hipermarketurilor, cu un portofoliu de 23 de magazine, din care 12 au fost deschise in perioada martie 2008 – martie 2009. La nivelul anului trecut, Carrefour a avut cel mai agresiv ritm de expansiune, cu investitii de peste 240 de milioane de euro numai pentru noile inaugurari.

    Veteranul comertului modern pe piata romaneasca, Metro Cash & Carry, a deschis pana acum 24 de centre de distributie, in 13 ani de activitate, investitiile totale ajungand la 520 de milioane de euro. Cheltuielile pentru deschiderea unui nou magazin sunt de circa 20 de milioane de euro, spun reprezentantii companiei, dar volumul total al investitiilor cuprinde si bugetele destinate remodelarii magazinelor. Pentru procesul de reamenajare, inceput in 2006, comerciantul german a investit sume cuprinse intre 3,5 si 6 milioane de euro, adica aproape 40 de milioane de euro.

    Pe pozitia imediat urmatoare in topul investitiilor din comert se plaseaza Real, care a investit pana acum in jur de 430 de milioane de euro pe piata romaneasca pentru inaugurarea a 21 de magazine. “Pentru anul in curs avem planificata deschiderea a patru magazine”, declara Adriana Pita, director de comunicare la Real Hipermarket Romania. Dintre cele patru magazine noi programate pentru anul in curs, primul a fost deja deschis la Constanta, oras care are acum doua spatii Real. Dintre toti operatorii de hipermarketuri, germanii sunt cei mai rapizi in expansiune, daca numarul de magazine este raportat la istoria lor pe piata: 21 de magazine deschise in mai putin de cinci ani. Pentru comparatie, reteaua Carrefour a ajuns la 23 de magazine in 10 ani, iar ceilalti operatori au in continuare doar cateva magazine: Auchan – 6, Cora – 3.

    Cu 18 magazine de tip cash&carry, Selgros ocupa pozitia a patra in topul BUSINESS Magazin, cu o valoare estimata a investitiilor de 360 de milioane de euro, in conditiile in care suma necesara pentru inaugurarea unui spatiu se plaseaza in jur de 20 de milioane de euro. Nemtii de la Selgros sunt urmati de conationalii lor de la Kaufland care au investit pana acum, conform estimarilor, circa 300 de milioane de euro pentru a dezvolta o retea ce a ajuns acum la 37 de magazine. Compania si-a anuntat recent pe site intentia de a cumpara “terenuri cu suprafete incepand de la 8.000 de metri patrati, cu localizare favorabila centrala sau periferica, in orase cu cel putin 40.000 de locuitori”. Reprezentantii companiei nu au dorit sa faca niciun comentariu pe marginea investitiilor, dar Kaufland a obtinut recent un credit BERD pentru un proiect de extindere in Romania si Bulgaria, in valoare totala de 300 de milioane de euro. In proiect nu se precizeaza suma destinata investitiilor in fiecare dintre cele doua tari, dar in ansamblu este vorba de circa 30 de magazine, ce ar putea fi destinate in principal oraselor de dimensiuni mici si medii. Retailerul german opereaza magazine de discount de mari dimensiuni, ce pot intra in competitie directa cu Carrefour si Real. Kaufland a raportat in 2007 afaceri de 642 de milioane de euro, valoare tripla fata de cea declarata in 2006.

  • Noroc de pasii marunti

     

    “Nu ne putem petrece toata viata cumparand companii, mai trebuie sa mai si consolidam ceea ce am cumparat”. Declaratia apartine lui Luigi Ferraris, CFO-ul grupului italian de utilitati Enel, in timpul conferintei de presa care a urmat prezentarii rezultatelor pentru anul 2008. Conferinta de presa s-a tinut in acest an in sediul central al Enel – pentru prima oara dupa mai multi ani in care prezentarea rezultatelor avea loc la Londra, unde Enel este listata. Taierea de costuri pentru organizarea evenimentului anual – redusa ca imporanta – face parte insa dintr-un plan mai larg de reduceri de costuri pe care si l-a impus compania italiana. Cea mai importanta reducere anuntata de Enel este cea de 12 mld. euro din bugetul de investitii pentru urmatorii cinci ani. Declaratia lui Ferraris este in linie cu decizia companiei italiene de a reduce din investitii si a se aseza la masa consolidarilor, dupa cativa ani in care a facut achizitie dupa achi­­­zitie, incepand cu cele din Romania sau Slovacia si terminand cu achizitia Endesa sau OG-5.
     
    Lui Luigi Ferraris nu ii este teama de cuvinte, iar directorul financiar considera ca este normal ca fiecare companie sa isi reconsidere pozitiile din cauza crizei. In cazul Enel, cu atat mai mult: “Luand in considerare ca am investit in ultimii ani cat sa avem o pozitie de lider de piata, dar luand in considerare si gradul de dezvoltare a diverselor economii unde operam, ni se pare logic sa o luam mai usor deocamdata cu investitiile”.
     
    Intr-adevar, cifrele din raportul Enel arata ca cele 12 miliarde de euro au fost reduse din bugetele pentru dezvoltare, si mai putin din bugetele de mentenanta. Raportul nu arata cu precizie unde si cand vor fi investite totusi cele 16 miliarde de euro. Cu toate acestea, prezentarea rezultatelor si a planurilor Enel a inclus cateva indicii.
     
    S-ar fi putut spune ca achizitia Endesa si parteneriatul cu EdF au consolidat traiectoria de dezvoltare a grupului Enel in tarile latine. Strategia latina nu ar fi fost rea pentru Romania – aici Enel are proiecte de investitii de doua miliarde de euro in productia de energie si de inca 700 de milioane de euro in retele. Planurile de productie – care cuprind investitii in energie termo, eoliana si nucleara – sunt ambitioase, insa dependenta unor proiecte la companii de stat (Termoelectrica si Nuclearelectrica) le-a intarziat startul. Faptul ca aceste proiecte se intind ca dezvoltare pe cativa ani se potriveste numai bine cu faptul ca bugetul de investitii in productie al Enel pentru Romania are o bataie lunga, pe 15 ani, ocolind astfel criza (cei 15 ani fiind calculati din 2007, cand noul country manager Matteo Codazzi a anuntat planul de investitii al Enel pentru Romania). De fapt, dupa cum au declarat anterior si oficialii Enel din Romania, planurile sunt deocamdata la nivel de autorizatii, astfel ca ar fi prea devreme sa se stie daca va fi sau nu cazul sa fie incluse in reducerile de costuri.
     
    Planurile de expansiune ale Enel in regiune au pus insa in umbra proiectele din Romania. In prezentarea sustinuta cu ocazia prezentarii rezultatelor anuale, Fulvio Conti a repetat in mai multe randuri intentia lor clara de a se concentra asupra Rusiei si a Slovaciei: “Slovacia si Rusia sunt pietele noastre cheie pentru urmatorii ani: in Slovacia piata a crescut si acum o consideram tara tinta ideala pentru investitii, iar in Rusia liberalizarea pietei progreseaza si cu siguranta ca asta va aduce crestere pe termen mediu si lung”. OG-5 (compania de distributie si productie cu 8.700 MW instalati din Rusia in care Enel este actionar majoritar) si centrala nucleara din Slovacia (proiect de 900 de milioane de euro), dar si alte proiecte gandite pentru cele doua tari vor atrage majoritatea banilor proiectati pentru divizia internationala a Enel pana in 2013. Astfel, din cele 7,4 miliarde de euro, 45% vor merge in Slovacia, iar 28% in Rusia. Despre cele doua miliarde estimate pentru Romania se va mai vorbi probabil si in urmatoarele planuri si bugete ale Enel. Deocamdata insa, investitiile si stabilizarea celei mai lungi retele din Romania si satisfactia celor 2,5 milioane de clienti sunt provocari destul de mari pentru italieni. La care se adauga asteptarile nu foarte optimiste de crestere a consumului clientilor Enel pentru perioada urmatoare, dar si tinta de a creste numarul clientilor eligibili de cinci ori in urmatorii cinci ani. 
     

     

  • Internet pentru gulere albe

    “Inca nu ai cont pe LinkedIn?”, ma intreba surprinsa o cunostinta, nu cu multa vreme in urma. “Trebuie neaparat sa-ti faci. Eu deja am peste 250 de contacte acolo si asa mi-am gasit noul job.” Pe paginile retelei sociale americane, care numara acum peste 34 de milioane de utilizatori din toata lumea, au cont probabil si cateva mii sau poate zeci de mii de romani. Pentru ei, site-uri de genul LinkedIn sau Xing reprezinta un fel de Hi5 profesionist, unde profilul de utilizator este de fapt CV-ul si unde pot gasi detalii despre oamenii cu care lucreaza sau cu care vor sa intre in contact.

    Singurul dezavantaj, pentru unii, ar fi lipsa localizarii si a continutului in limba romana. “Noi am plecat la drum pornind tocmai de la ideea de a face un LinkedIn romanesc”, declara Dragos Birlea, unul dintre cofondatorii site-ului de continut video Trilulilu, referindu-se la reteaua online Tetatet.ro, lansata saptamana trecuta. In formula antreprenorilor care s-au decis sa concureze LinkedIn intra firma de consultanta Birlea, Colceriu & Asociatii, cu 45% din Tetatet, Rares Dragan (14%), Andrei Dunca, Adrian Sabau si Agora Human Resources, cu 10% fiecare, Bogdan Colceriu si Levente Szekeres (cate 5%) si Vlad Igrisan (1%). Pe scurt, a fost nevoie de zece oameni, de o investitie initiala relativ mica, de cateva mii de euro, si aproape un an de munca pentru infiintarea Tetatet.

    “De concept ne-am apucat in martie anul trecut, iar din aprilie lucram la partea tehnica”, lamureste Birlea. Neoficial, reteaua a fost lansata in octombrie, insa a functionat in ultimele luni in varianta “private beta”, putand fi accesata de un numar limitat de utilizatori. In povestea retelei sociale, LinkedIn isi are locul nu numai pentru ca a fost un termen de comparatie, dar si pentru ca in acest an de dezvoltare a Tetatet, pe LinkedIn au aparut anumite functionalitati noi pe care le pregatea si reteaua autohtona si pe care miza aceasta din urma pentru a se diferentia. Nu inseamna insa ca Tetatet spera ca romanii vor renunta la retelele internationale si se vor multa pe una locala, ci ca le vor folosi in paralel pe amandoua.

    “Este prea devreme sa ne aruncam la estimari legate de numarul de membri sau cu privire la veniturile pe care le-am putea avea odata ce vom pune la punct si modelul de business”, spune Birlea. Nu la fel de rezervati in estimari sunt proprietarii iKonect, retea lansata de publisherul Rockmedia Network, detinut de omul de afaceri Rachad El Jisr, pe o platforma online dezvoltata impreuna cu agentia interactiva MB Dragan.

    “10.000 de utilizatori pana in martie, 50.000 pana in iulie si 100.000 la final de an”, afirma Mihai Dragan, directorul agentiei de publicitate. Bazata tot pe modelul LinkedIn, reteaua iKonect, care va necesita pana la sfarsitul lui 2009 o investitie de 200.000 de euro, spera sa se diferentieze prin conceptul de exclusivitate – reteaua functioneaza pe baza de invitatie, model urmat de Gmail, serviciul de e-mail al Google. Initial au fost trimise 99 de invitatii, fiecare dintre acesti utilizatori avand la randul sau o serie de invitatii pe care sa le poata da mai departe.

    “iKonect are caracter local, ceea ce inseamna conexiuni mai relevante si, in final, o comunitate mai relevanta. Functionalitatile actuale sunt insa doar varful aisbergului”, sustine Jisr, anuntand ca planul ar fi ca in cadrul retelei sa poata fi create mini-comunitati in functie de anumite criterii, precum orasele de provenienta sau domeniile de activitate ale utilizatorilor. “Lipsa unor retele sociale autohtone in internetul romanesc s-a simtit, dar va fi foarte greu pentru aceste retele in competitia cu cele internationale, deja consacrate in Romania”, considera Vlad Stan, fondatorul Seed Money, un soi de fond de investitii dedicat in exclusivitate afacerilor online romanesti.

    Stan nu exclude insa retelele sociale din randul proiectelor in care s-ar putea implica: “In aceste conditii au mare nevoie de viziune si de elemente prin care sa se diferentieze”. Ovidiu Negrean, fondatorul retelei Lucrez.in/IT, a pariat pe specializarea site-ului pe domeniul IT, incercand astfel sa faca legatura profesionala intre programatori si companiile afilate in cautare de oameni pentru departamentele de IT. “Cand am decis sa pornesc acest proiect, in octombrie anul trecut, in .ro nu exista nicio retea sociala de business romanesc. Intre timp, aproape concomitent au aparut trei si stiu alte doua care urmeaza sa fie lansate”, comenteaza Negrean.

    Din punctul lui de vedere insa, avand in vedere orientarea retelelor, competitia se va da mai mult intre Tetatet si iKonect, Lucrez.in/IT fiind asigurata intr-o anumita masura prin faptul ca specialistii IT care folosesc retele sociale vor fi cu siguranta interesati sa intre in comunitate. “Poate ca, la vederea competitiei din ce in ce mai mari, celelalte doua retele, care ar trebui sa se lanseze, ar putea renunta la idee”, spune Negrean.

    Dimpotriva, cei mai multi cunoscatori ai domeniului cred ca loc pentru retele de socializare autohtone e destul in online-ul romanesc. “Segmentul a ramas multa vreme slab acoperit, dar sansele de reusita ale noilor competitori depind acum de strategia pe care o vor urma”, apreciaza Orlando Nicoara, directorul general al MediaPro Interactiv. Cel mai bun exemplu al lui Nicoara ca poti castiga o piata neacoperita local, dar dominata de un serviciu international, este Trilulilu, care a reusit sa se impuna in ciuda popularitatii YouTube. Inclusiv MediaPro Interactiv a atacat recent un teritoriu nou, cel al motoarelor de cautare pe internet, desi Okidoki.ro ramane deocamdata un purice pe langa elefantul Google.

    Pana acum, in Romania au prins mai degraba retelele sociale de divertisment, de genul Hi5 sau Neogen.ro. Prima raporta la inceputul acestui an peste 60 de milioane de membri activi, dintre care romanii ar reprezenta 4,9%, dupa cum reiese din datele Alexa.com. Urmatoarea retea in topul Alexa al siteurilor accesate de romani ar fi Neogen. ro, parte din grupul Neogen al lui Calin Fusu, care se afila pe locul 25, si Facebook, la 5 locuri distanta.

    Retelele Neogen.ro, Noi2.ro si Colegi.ro numara in total 1,5 milioane de membri, fiind necesar un singur cont de utilizator pentru oricare dintre ele. In planurile lui Fusu pentru anul acesta, o componenta importanta o reprezinta retelele sociale, care vor insemna jumatate din afacerile Neogen, estimate la 4 milioane de euro. Mai exact, cele trei retele sociale vor fi integrate intruna singura. “Colegi.ro si Noi2.ro ar urma sa devina componente ale Neogen.ro, astfel incat sa fie mai simplu de folosit”, spune Fusu.

    Totodata, seful Neogen vrea sa extinda, in noua formula, Colegi.ro si Noi2.ro si in Bulgaria, Serbia si Republica Moldova, tari unde activitatea companiei se rezuma la formatul Neogen.ro. “Problema este ca omul nu vrea sa foloseasca 100 de retele sociale. Cred ca limita superioara se opreste la cel mult trei”, spune Fusu, care nu se simte deloc amenintat de noua competitie din segmentul retelelor sociale. Din punctul lui de vedere, pentru o retea afilata la inceput, conditiile actuale ale pietei s-ar putea sa fie prea dificile.

    “Mai ales daca sunt retele generaliste, cred ca sansele de supravietuire pe un termen mai lung de sase luni sunt foarte reduse”, continua fondatorul Neogen, cu precizarea ca o alta problema importanta cu care s-ar putea confrunta acestea ar fi lipsa unei mase critice de utilizatori. Comunitatea online de business este destul de mica, probabil insumand mai putin de 10% din totalul utilizatorilor de internet, dupa parerea lui Mihai Dragan – or, retelele sociale internationale aduna zeci sau chiar sute de milioane de membri. Asa incat, chiar daca exista localizare, iar continutul este exclusiv in limba romana, deschiderea si accesul la o baza mai variata de contacte sunt reduse. Pe de alta parte, se pune inclusiv problema intaietatii, asa incat, pentru multi dintre utilizatorii care au deja conturi pe anumite retele sociale, cu o agenda de contacte si legaturi, mutarea pe o alta retea ar putea parea nejustificata.

    “Eu sunt gata sa-mi sterg contul de pe Facebook si nu mi-as mai face alte conturi pe retele sociale. Nu ma ajuta in niciun fel, blogul personal si contul de pe LinkedIn sunt mai utile in contactul cu lumea decat o retea locala de business”, isi spune parerea, din perspectiva consumatorului, Costin Cocioaba, autorul blogului ecostin.com. Pentru el, LinkedIn este suficient, fiind echivalentul unui CV online, situatie in care se afila multi alti romani, motiv pentru care “este foarte probabil ca pana la finalul anului doua din cele trei retele sociale sa se inchida sau sa aiba un trafic irelevant pentru un business online”.

    Argumentul cel mai solid in favoarea retelelor sociale autohtone ar fi faptul ca exista inca multi utilizatori care nu folosesc deloc retelele online si care ar putea fi atrasi de site-urile noi de socializare. “Lansarile recente cred ca marcheaza doar inceputul si ca in scurt timp vor aparea si mai multe retele axate pe segmente diferite”, spune cu optimism Sergiu Biris, fondatorul Trilulilu, amintind ca si lansarea clonei romanesti a YouTube a atras foarte multe opinii negative la inceput, in urma cu doi ani. Ramane insa problema monetizarii, o problema cu atat mai spinoasa cu cat de ea n-au scapat nici multe din site-urile internationale de socializare, inclusiv MySpace si Facebook.

  • Punct si de la capat








    “Perioada afilierilor tine de trecut. Intre timp, piata si societatea romaneasca au evoluat. Romanii nu mai sunt <bizoni electorali>, asa cum obisnuia sa-i numeasca un fost manager de client service, si nici niste oameni care pentru zece dolari ar vinde-o si pe mama, ca sa citez dintr-un expat, fost manager de multinationala de publicitate”, spunea la inceputul lunii iulie Lucian Georgescu, seful agentiei de publicitate GAV Balkanski.




    Randurile de mai sus provin dintr-o “declaratie de independenta” difuzata de Georgescu in momentul in care anunta ca a fost pus capat parteneriatului cu reteaua Scholz & Friends, cu sediul in Germania. “In ceea ce priveste experienta si profesionalismul, suntem in masura astazi sa ii invatam noi pe ceilalti. Epoca in care primeam lectii in domeniu tine de istorie”.

     

    In iulie, reteaua Scholz & Friends anunta la randul sau intreruperea colaborarii cu agentia GAV Balkanski, dupa ce in 2007 incheiase o alianta la nivel global cu grupul Lowe Worldwide. In virtutea aliantei, grupul va fi reprezentat in Romania de agentia independenta Scholz & Friends Bucuresti, care va functiona printr-un joint-venture cu grupul Lowe.

     

    Stefan Jansen, managing director al Scholz & Friends International, afirma ca printre motivele incetarii parteneriatului a cantarit faptul ca isi dorea ca numele grupului sa devina mai vizibil in zona Europei Centrale si de Est. Veronica Savanciuc, presedintele grupului Lowe & Partners, afirma ca grupul Lowe va sprijini noua agentie prin “resursele din toate zonele de comunicare: creatie, media, PR”.

     

    De la infiintarea agentiei, in 2003, pana la semnarea parteneriatului cu Scholz & Friends, in 2005, Georgescu mai primise oferte de afiliere, insa a ales grupul german “pentru ca nu era o transatlantica, am zis ca sunt diferiti. Nu a fost un mariaj, a fost o logodna. A fost, ca sa zicem asa, un test premarital”.

     

    Ce a determinat insa incheierea parteneriatului?
    “Se schimbase o lume”, spune seful GAV Balkanski, amintind totodata de schimbarile de management de la inceputul anului din cadrul retelei. In mai 2008, la doar cateva luni de la demisia lui Ingmar Janson, directorul international al Scholz & Friends, si numirea lui Stephen Janson in locul acestuia, GAV renunta la colaborare “in urma unor presiuni si a unei atitudini inacceptabile”.

     

    Desi GAV Balkanski nu avusese clienti de retea, Georgescu spune ca grupul german era interesant si le putea aduce beneficii, dar “continuarea colaborarii ar fi insemnat sa accept niste compromisuri, inclusiv in felul meu de a fi”.

     

    Daca in anii ’90 companiile mari alegeau agentiile multinationale, in ultimul timp multi clienti prefera agentiile independente. Aceasta tendinta a fost determinata pe de o parte de faptul ca agentiile mari se confrunta cu o lipsa importanta de oameni care sa se ocupe de clientii din portofoliu. Pe de alta parte, tot mai multi angajati ai unor multinationale din domeniu si-au deschis propriile agentii de creatie.

     

    “Cand eram la Grafitti BBDO (Georgescu a fost director de creatie al agentiei Grafitti BBDO – n. red.), am castigat o parte importanta a contului Connex. Dincolo de faptul ca doar multinationalele au avut acces la licitatie, una dintre conditiile contractuale a fost ca acel cont sa fie coordonat de un expat pe care sa-l aiba agentia. Lucrurile s-au schimbat. Cand eram cu Scholz & Friends, am vrut sa intram intr-o licitatie la un client important si cand am trimis credentialele, ne-au spus: Va multumim, nu vrem retea!”.

     

    Pe ce mizeaza Lucian Georgescu de acum inainte? E vorba de trei directii: relatii publice, BTL si managementul relatiilor cu clientii. Nu-si doreste ca agentia sa aiba in total mai mult de 25 de angajati si de aceea nu va dezvolta departamente separate in agentie pentru fiecare dintre cele trei directii de dezvoltare, ci va semna parteneriate cu alte agentii specializate.

     

    “Nu vom merge mai departe de creatie, strategie, client service, creatia insemnand mai mult de 60% din angajati si din ansamblul afacerii. Noi vindem creatie si ma bucur ca suntem si platiti. E loc de mai bine, dar comparand cu anii trecuti si cu primul deceniu de publicitate, distanta este enorma. Acum se plateste creatia in Romania.” Agentia are acum 18 angajati, iar potrivit datelor de la Ministerul de Finante, anul trecut GAV a avut o cifra de afaceri de 1,6 milioane de euro si pierderi de aproape 65.000 de euro. “Cred ca anul acesta o sa reusim sa fim cam la acelasi nivel financiar de rulaj ca si in 2007, dar probabil la contul de profit si pierdere o sa avem o situatie mai buna”, considera Georgescu. In 2006, agentia a avut o cifra de afaceri de peste 2 mil. euro si profit de aproape 390.000 de euro, rezultat datorat in special castigarii contului “Sibiu – Capitala culturala europeana”, care ramane si cel mai mare proiect gestionat de agentie de la infiintarea ei pana acum. “Sibiul a fost riscant insa, pentru ca aveam mai multe oua intr-un cos. Este genul de proiect pentru care dedici foarte mult timp si din aceasta cauza nu poti creste in alte zone. In plus, a fost un proiect finantat de la bugetul public si limi­­tat in timp, asa incat scopul nostru a fost sa compensam ulterior cu castigarea de noi conturi. In cazul unui proiect comercial privat, spre deosebire de asemenea proiecte publice, poate continua colaborarea cu clien­tul si dupa ce un anumit proiect se incheie.”