BusinessMagazin

Tag: reţele

  • 21.500 de metri pătraţi pentru online

    Fondat în 1991 sub numele Mistral, grupul LPP, din care fac parte brandurile de retail Reserved, Cropp, House, Mohito şi Sinsay, a intrat pe piaţa locală în urmă cu 12 ani, în 2007.

    În 2018, filiala locală a companiei a încheiat anul cu vânzări de 275,9 milioane de lei, la nivel de grup înregistrând un total de aproximativ 8,05 mld. zloţi (1 zlot = 1 leu).

    „Astăzi, la mai bine de cinci ani de la preluarea conducerii companiei, împreună cu echipa pe care o conduc am reuşit să aducem pe piaţă şi celelalte trei branduri din portofoliul LPP şi să ajungem la un număr de 51 de magazine şi peste 750 de angajaţi, precum şi o cifră de afaceri de 276 milioane de lei la finalul anului 2018”, descrie Alina Bistreanu, country manager al LPP România, rezultatele recente ale companiei pe care o conduce. Alina Bistreanu a preluat conducerea companiei în martie 2014, când grupul LPP comercializa în România două branduri (Reserved şi Cropp) şi deţinea cinci magazine proprii, colaborând de asemenea în sistem de franciză. Absolventă de studii economice, ea şi-a început cariera la vârsta de 19 ani, încă din primul an de facultate. Din 2008 şi până în prezent a ocupat mai multe poziţii de management în cadrul unor companii din domeniul modei, avansând gradual până la poziţia deţinută astăzi.

    Pe plan internaţional, LPP are o echipă de peste 25.000 de angajaţi. La nivel mondial compania prezentă în 24 de ţări deţine peste 1.700 de magazine, iar în plan local are un număr de 51 de unităţi, fiecare dintre cele cinci branduri fiind operat şi în online.

    În prezent, la nivel de grup, Reserved – brandul-fanion al companiei – acoperă aproape 45% din vânzări, urmat de Cropp, cu un procent de 14%, House (11%), Mohito (10%), Sinsay (10%) şi vânzările din online, cu un procent de 9%. Compania deţine un total de 120.800 de metri pătraţi de spaţii logistice destinate comerţului online în patru ţări: Gdansk, Polonia (20.000 mp), Cracovia, Polonia (46.000 mp), Moscova, Rusia (8.300 mp), Bucureşti (21.500 mp) şi Bratislava, Slovacia (25.000 mp). În Europa, grupul LPP are sedii administrative în Gdansk, Cracovia şi Varşovia, iar în Asia, în Bangladesh şi Shanghai.

    Anul trecut, în România aproximativ 1,5 milioane de clienţi au achiziţionat produse comercializate sub brandurile LPP, bonul mediu ridicându-se le aproximativ 190 lei. „Preţul diferă în funcţie de brand şi categoria de produs şi poate porni de la câţiva lei până la câteva sute de lei”, explică Alina Bistreanu, country manager al LPP România.

    La finalul primului semestru al anului, LPP România se poziţiona în top 5 al ţărilor cu cea mai bună performanţă din întreg grupul LPP, cu o cotă de aproximativ 4% din totalul cifrei de afaceri a grupului. Brandurile LPP sunt prezente în 13 oraşe din România – Bucureşti, Braşov, Bacău, Cluj-Napoca, Constanţa, Craiova, Galaţi, Ploieşti, Râmnicu Vâlcea, Sibiu, Satu Mare, Baia Mare şi Timişoara. „Iar începând cu 2015, anul de lansare a magazinelor noastre online, produsele brandurilor noastre pot fi livrate pe întreg teritoriul României”, adaugă Bistreanu. „Targetul nostru este să ajungem cât mai aproape de consumatorii noştri, de aceea suntem interesaţi să extindem lanţul nostru de magazine către toate regiunile din România, inclusiv în oraşele de dimensiuni medii şi mici”, adaugă ea. Din punctul de vedere al vânzărilor, magazinele din Bucureşti şi Cluj sunt cele mai performante.

    Investiţia necesară deschiderii unui magazin fizic este determinată de mai mulţi factori, explică Bistreanu, aşa cum ar fi brandul, suprafaţa magazinului sau tipul de magazin. Costul pe metrul pătrat, exceptând valoarea stocului, poate ajunge şi la peste 1.000 de euro.

    Reprezentanţii companiei spun că ideea de a deschide în România un depozit destinat magazinelor online le-a venit în 2017. După vizite în nouă centre de logistică şi discuţii cu patru firme de curierat locale, patru brokeri imobiliari şi patru dezvoltatori, au încheiat parteneriate cu companiile Colliers International (brokeraj), WDP Developer, compania care a asigurat construirea unităţii logistice, Fan Curier (livrare), Kabar (infrastructură) şi Quehenberger logistics (partener de logistică). Noua unitate din Ştefăneştii de Jos a devenit operaţională la sfârşitul lunii iulie; la o lună de la inaugurare, vânzările în online au crescut cu 123%, iar în luna septembrie acestea au înregistrat o creştere de 100%. La sfârşitul lunii trecute, stocul din noua unitate logistică număra 400.000 de unităţi.

    În momentul de faţă în depozitul din apropierea Capitalei lucrează 137 de persoane, dar pe viitor, în perioada de maximă activitate, unitatea va funcţiona cu circa 300 de angajaţi. Peste scurt timp, aceasta va aproviziona şi magazinele fizice din România, urmând ca în viitor să se acopere livrările şi pentru Bulgaria şi Serbia, state în care compania plănuieşte să se extindă în online.

    Reprezentanţii LPP spun că pentru o activitate optimă a logisticii comerţului online este nevoie de doi factori: un plan bun de producţie – care poate fi atins prin alegerea resursei umane adecvate, o cantitate suficientă de echipamente, o capacitate tehnică la nivel maxim şi consumabile suficiente – şi un dialog deschis cu clienţii – de pildă, înştiinţarea acestora în prealabil că ar putea exista întârzieri în livrarea coletelor lor.

    Decizia clienţilor de a cumpăra prin canale online este influenţată, spun reprezentanţii LPP, de următorii factori: preţuri atractive, costuri mici de livrare, experienţe pozitive, timp scurt de livrare, promoţii şi oferte speciale, un sistem simplu de comandă şi metode variate de livrare. Aceştia se aşteaptă ca la sfârşitul acestui an vânzările din online să crească cu 60% faţă de anul precedent, până la 1 miliard de lei.

    Impulsionaţi de creşterile din mediul online, reprezentanţii LPP plănuiesc ca în perioada următoare să deschidă platforme de e-commerce în toate statele din Uniunea Europeană, în prezent compania fiind prezentă în online pe 12 pieţe; până la sfârşitul acestui an, urmează extinderea în online în alte 14 ţări.

    Pe zona de e-commerce, clienţii din Bucureşti aduc în jur de 30% din vânzările totale. „Aşteptările sunt ca anul acesta să se atingă 30 de milioane de unităţi vândute la nivel de grup”, explică Sylwester Dmytriwski, e-commerce fulfillment general manager în cadrul grupului LPP. „Dacă vorbim de comenzile din România comparativ cu ce vindem în celelalte pieţe, piaţa locală ar acoperi cam 10% – 3 milioane de unităţi. La nivel global, ne place să spunem că ne situăm în rândul celor mai mari jucători, adică Inditex şi H&M. Dar ne comparăm de asemenea şi cu Zalando sau Asos. În ceea ce priveşte comerţul online ne apropiem de acestea din urmă, dar ne focusăm totodată şi pe magazine fizice. Dacă vorbim de venituri, ne apropiem de aceşti jucători.”

    Cea mai mare provocare cu care grupul s-a confruntat pe piaţa locală este aceeaşi pe care au întâmpinat-o şi în Polonia: lipsa forţei de muncă. „Acesta este de altfel un motiv pentru care intenţionăm să automatizăm centrele logistice, atât aici, cât şi în alte state. Devine problematic în momentul în care trebuie să aduci angajaţi de la peste 50 de kilometri distanţă. Când ai nevoie de câteva sute de oameni într-un loc e greu să-i aduci de la o asemenea distanţă. Aşa că, dacă vrei să menţii o echipă stabilă, trebuie să automatizezi”, subliniază managerul de e-commerce al LPP.

    „În Polonia, afacerile merg destul de bine, mai ales pe zona de distribuţie: în 99% din cazuri, cei care comandă azi până la orele 18:00 vor avea produsele mâine. În cazul României, livrarea se face în două zile lucrătoare, însă pentru Bucureşti, ţinta noastră este livrarea produselor în ziua următoare”, spune Sylwester Dmytriwski, explicând beneficiile aduse de noua unitate de la Ştefăneştii de Jos.

    Ca grup, ţinta este ca 20% din vânzări să vină prin canale online până în 2021, de aici şi investiţiile în infrastructură. „România este un bun exemplu, pentru că aici am atins deja ţinta de 20% prin online”, subliniază Piotr Dopierala, director de logistică al grupului LPP. „De ce începem implementarea acestei strategii în România? Pentru că aici avem o foarte bună organizare, un business stabil, creştem atât ca număr de magazine fizice, cât şi din punctul de vedere al vânzărilor online.” Prin urmare, spune el, investiţia în noul centru logistic a fost justificată.

    „Suntem conştienţi că e o piaţă dificilă, vedem toate falimentele, dar avem o strategie bună pentru a continua pe plan local. Suntem încrezători şi că avem produse de calitate – sunt peste 750 de oameni care lucrează la colecţii. Este important că putem să urmăm tendinţele pieţei, să oferim clienţilor ceea ce aşteaptă de la noi. În al doilea rând, putem să oferim servicii de calitate clienţilor noştri; pentru multe companii, aceasta e o parte dificilă, încearcă încă să supravieţuiască cu modelele vechi de business şi le este dificil să se adapteze la noi situaţii din piaţă. Viteza şi flexibilitatea sunt două caracteristici pe care orice companie din acest domeniu trebuie să le aibă”, concluzionează Piotr Dopierala.

  • Cumpănaşu, „dezvăluire” despre o localitate aflată pe harta de tranzit a reţelelor de trafic de persoane din România: Pe 27 iulie o româncă a fost preluată în Bolzano. Era “colet special”

    Alexandru Cumpănaşu, unchiul Alexandrei Măceşanu, scrie pe Facebook că are date despre traficul de tinere şi cum sunt acestea ascunse în Italia, menţionând cazul unei fete dusă din România şi preluată în Bolzano la doar două zile de la dispariţia Alexandrei.

    Redăm postarea lui Alexandru Cumpănaşu:

    “Noi informaţii despre reţelele europene de trafic de persoane

    ⚠ Pe 27 iulie, un apropiat al unei călăuze specializate în transportul victimelor reţelelor de prostituţie din Italia a asistat la un transfer al unei tinere dintr-un autoturism care o aducea din România, într-o dubă (utilitară) care urma să o transporte la o destinaţie din sudul peninsulei, unde urma să fie ascunsă de eventualele controale ale Poliţiei şi Carabinierilor. G.T este barman şi lucrează într-un local frecventat de indivizi dubioşi, unii dintre ei proxeneţi care îşi plasează fetele în special în zonele de atracţie turistică.

    Cel mai important element al dezvăluirilor aflate de investigatorii din echipa mea, este că pe harta de tranzit a reţelelor de trafic de persoane din Italia apare o localitate (despre care nici un trust de presă din România nu a pomenit până acum). Transferul victimei, despre care G.T a povestit succint, cu o teamă vizibilă şi extrem de zgârcit în detalii, a avut loc în Bolzano, o localitate din nordul Italiei, Tirolul de Sud.

    G.T are un amic bun, M. … care a lucrat şi el ca barman, dar care s-a schimbat radical în ultimii doi ani. Şi-a părăsit locul de muncă şi fiind un pasionat al curselor ilegale de maşini, a intrat într-un anturaj dubios (din care făceau parte dealeri de droguri, comercianţi de lucruri furate şi proxeneţi). Ulterior, a fost văzut de foarte multe ori la volanul unor maşini scumpe. A plecat din oraş şi venea doar de câteva ori pe lună ca să îşi vadă familia.

    M. s- a lăudat lui G.T că lucrează pentru un “boss” din Roma care are “fete la stradă” în toată Italia. De fapt G.T este un transportator al “coletelor speciale” care trebuie introduse în Italia şi relocate ulterior rapid în ascunzători sigure.

    În noaptea de 27 iulie, G.T a fost sunat de M. care i-a spus că vrea să îl vadă pentru că este în oraş, unde trebuie să livreze un “colet “. Cei doi s-au întâlnit în barul unde G.T lucrează. G.T a profitat de întâlnire pentru a încerca să împrumute 600€ de la M. (având nevoie de bani). M. i-a dat banii pe loc şi a pomenit de un transport special pe care l-a dus la bun sfârşit în acea noapte. Trebuia să se întâlnească cu nişte intermediari care să preia de la el o tânără “din România” despre care primise indicaţii clare că trebuie să aibă mare grijă. Transferul a avut loc la intersecţia străzilor Via Verona cu Via Arezzo din Bolzano puţin după ora 01:00. G.T a mai aflat că era vorba de o fată din România, care trebuia de urgenţă să “ajungă în sud, pe căi ocolite” pentru a se evita filtrele şi controalele de pe autostradă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cumpănaşu, „dezvăluire” despre o localitate aflată pe harta de tranzit a reţelelor de trafic de persoane din România: Pe 27 iulie o româncă a fost preluată în Bolzano. Era “colet special”

    Alexandru Cumpănaşu, unchiul Alexandrei Măceşanu, scrie pe Facebook că are date despre traficul de tinere şi cum sunt acestea ascunse în Italia, menţionând cazul unei fete dusă din România şi preluată în Bolzano la doar două zile de la dispariţia Alexandrei.

    Redăm postarea lui Alexandru Cumpănaşu:

    “Noi informaţii despre reţelele europene de trafic de persoane

    ⚠ Pe 27 iulie, un apropiat al unei călăuze specializate în transportul victimelor reţelelor de prostituţie din Italia a asistat la un transfer al unei tinere dintr-un autoturism care o aducea din România, într-o dubă (utilitară) care urma să o transporte la o destinaţie din sudul peninsulei, unde urma să fie ascunsă de eventualele controale ale Poliţiei şi Carabinierilor. G.T este barman şi lucrează într-un local frecventat de indivizi dubioşi, unii dintre ei proxeneţi care îşi plasează fetele în special în zonele de atracţie turistică.

    Cel mai important element al dezvăluirilor aflate de investigatorii din echipa mea, este că pe harta de tranzit a reţelelor de trafic de persoane din Italia apare o localitate (despre care nici un trust de presă din România nu a pomenit până acum). Transferul victimei, despre care G.T a povestit succint, cu o teamă vizibilă şi extrem de zgârcit în detalii, a avut loc în Bolzano, o localitate din nordul Italiei, Tirolul de Sud.

    G.T are un amic bun, M. … care a lucrat şi el ca barman, dar care s-a schimbat radical în ultimii doi ani. Şi-a părăsit locul de muncă şi fiind un pasionat al curselor ilegale de maşini, a intrat într-un anturaj dubios (din care făceau parte dealeri de droguri, comercianţi de lucruri furate şi proxeneţi). Ulterior, a fost văzut de foarte multe ori la volanul unor maşini scumpe. A plecat din oraş şi venea doar de câteva ori pe lună ca să îşi vadă familia.

    M. s- a lăudat lui G.T că lucrează pentru un “boss” din Roma care are “fete la stradă” în toată Italia. De fapt G.T este un transportator al “coletelor speciale” care trebuie introduse în Italia şi relocate ulterior rapid în ascunzători sigure.

    În noaptea de 27 iulie, G.T a fost sunat de M. care i-a spus că vrea să îl vadă pentru că este în oraş, unde trebuie să livreze un “colet “. Cei doi s-au întâlnit în barul unde G.T lucrează. G.T a profitat de întâlnire pentru a încerca să împrumute 600€ de la M. (având nevoie de bani). M. i-a dat banii pe loc şi a pomenit de un transport special pe care l-a dus la bun sfârşit în acea noapte. Trebuia să se întâlnească cu nişte intermediari care să preia de la el o tânără “din România” despre care primise indicaţii clare că trebuie să aibă mare grijă. Transferul a avut loc la intersecţia străzilor Via Verona cu Via Arezzo din Bolzano puţin după ora 01:00. G.T a mai aflat că era vorba de o fată din România, care trebuia de urgenţă să “ajungă în sud, pe căi ocolite” pentru a se evita filtrele şi controalele de pe autostradă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cătălin Neagoe, tânărul care a dus reţeaua RCS&RDS în Spania şi Italia

    Absolvent al Facultăţii de Informatică a Universităţii Româno-Americane din Bucureşti, Cătălin Neagoe deţine o diplomă de master în managementul afacerilor comerciale, la aceeaşi universitate.
    În urmă cu peste 17 ani s-a alăturat echipei RCS&RDS, având astăzi ca principale responsabilităţi dezvoltarea şi operarea reţelelor de telefonie fixă şi mobilă din România, precum şi a reţelelor Digi de tip MVNO (mobile virtual network operator) din Italia şi Spania. Cătălin Neagoe coordonează divizia care operează aceste reţele, planifică şi implementează proiectele de dezvoltare a acestora şi introduce noi servicii pentru utilizatori, urmărind şi menţinând parametrii de calitate. În cadrul diviziei activează aproximativ 500 de persoane. Unul din momentele cheie pentru cariera lui Cătălin Neagoe a fost câştigarea licitaţiei pentru licenţa mobilă 3G, în anul 2006, urmată de lansarea comercială a serviciilor mobile, în cursul anului 2007. Alte momente importante au fost marcate de lansarea reţelei din Spania, în 2008, şi a celei din Italia, în 2010. „Chiar dacă nu am avut, până acum, o misiune ca expatriat, am fost implicat la nivel de coordonator în implementarea soluţiilor tehnice pentru lansarea reţelelor de tip MVNO în Spania şi Italia. Echipa pe care o conduc este responsabilă şi în prezent cu operarea reţelelor mobile din cele două ţări”, spune el. „Experienţa internaţională vine, aşadar, din colaborarea cu echipele Digi din celelalte pieţe unde derulăm operaţiuni.”

  • Marius Perşinaru, country president Schneider Electric România si Republica Moldova: Viitorul este agil

    Creşterea exponenţială a numărului de locuitori din marile metropole şi a densităţii clădirilor de birouri în zonele centrale e tot mai dificil de susţinut de reţelele electrice urbane şi de companiile de utilităţi, în general. La aceasta se adaugă tendinţele naturale, sau mai puţin naturale, de schimbare a climei la nivel global, care fac ca temperaturile să ajungă extreme şi greu de suportat fără ajutorul unor echipamente electrice cu un consum considerabil.

    În condiţiile în care tot mai mult din activitatea noastră profesională şi personală e dependentă de energia electrică, ultimul lucru pe care ni-l dorim e un scenariu în care folosirea acesteia să fie restricţionată sau întreruptă frecvent, în afara controlului nostru.

    Şi totuşi, dacă nu luăm, în acelaşi timp cu măsurile de dezvoltare urbană, şi pe cele de administrare „cu cap” a reţelelor electrice, nu suntem departe de acest scenariu. Adăugaţi la obiceiurile noastre de consum de astăzi situaţia în care automobilele pe care le vom conduce vor fi, într-o pondere semnificativă, electrice, şi veţi vedea imediat de ce managementul energiei, deşi o problemă complexă şi complicată, trebuie să intre pe lista noastră de priorităţi, şi la nivel de companii, dar şi la nivel individual, cât mai repede posibil.

    Iniţiativele de digitizare a reţelelor electrice pentru a îmbunătăţi ponderea de integrare a resurselor de energie regenerabilă şi îmbunătăţirea eficienţei energetice prin crearea de reţele şi micro reţele electrice inteligente nu mai sunt de mult simplu doar subiect de conferinţe la Davos, ci au devenit perspective pe termen scurt pentru toată lumea. Şi pentru cea metropolitană în primul rând.

    De partea consumatorilor, tendinţele la nivelul noilor construcţii rezidenţiale indică un apetit pentru auto-suficienţă, pentru trecerea de la statutul de consumatori la acela de pro-sumatori, prin instalarea de panouri solare şi de sisteme de management al energiei. Nici acestea nu sunt, însă, fără dus şi întors, pentru că toate avantajele evidente pe care un asemenea comportament le aduce – reducerea amprentei de carbon, optimizarea consumului şi a costurilor cu energia electrică, reducerea presiunii asupra reţelelor publice în orele de vârf – reclamă şi eforturi de ajustare din partea companiilor de utilităţi.

    Eforturile de ajustare se manifestă pe două direcţii: una tarifară, care recunoaşte, reflectă şi încurajează pro-sumatorii, şi una de management şi integrare a ceea ce se numeşte DER (distributed energy resources).

    La nivel de tarifare, companiile de utilităţi pot crea scheme de preţuri flexibile, care să limiteze vârfurile de consum şi să uniformizeze curba de încărcare a reţelei. La nivel de management, o variantă este de promovare a conceptului de microgrid şi de introducere a soluţiilor de management al resurselor de energie distribuite (DERMS).

    Acestea sunt platforme software, folosite de companiile de utilităţi ca să urmărească şi să gestioneze dinamic resursele de energie, printre aplicaţiile oferite de acestea numărându-se soluţii care atenuează limitările legate de voltaj sau acoperă necesarul de energie în momentele de vârf de consum. Sunt un răspuns inteligent şi agil la o problemă care, până nu de mult, ar fi reclamat numai investiţii costisitoare în extinderea sau consolidarea marilor reţele electrice existente. Sunt o cale de a aduce alături reţelele macro şi reţelele micro, în aşa fel încât să se creeze utilizări şi beneficii complementare, în locul situaţiilor de blocaj. Sunt alternative viabile care aduc un plus de agilitate şi de eficienţă într-o zonă în care altfel este refractară, pe bună dreptate, la schimbare sau la imprevizibil.

     

    E puţin probabil să avem, la nivel global, un consum mai mic de energie electrică, de la an la an, dar e posibil ca acel consum să fie mai eficient şi mai inteligent. Nu ne vom schimba dorinţa de a fi independenţi şi auto-suficienţi în faţa marilor reţele urbane, dar e posibil să ajungem în situaţia în care toate ”conflictele” micro/macro grid să fie rezolvate.. într-un mod inteligent.

     

    Cum spunea un slogan: „the future’s bright”, iar în cazul reţelelor energetice, „the future” stă în antrenarea agilităţii prin soluţii de management smart.

  • Kaspersky: Jumătate dintre incidentele de securitate cibernetică din reţelele industriale, provocate de angajaţi

    Potrivit unui nou raport Kaspersky, Starea securităţii cibernetice industriale 2019, această problemă face parte dintr-un context mai larg şi mai complicat. Complexitatea tot mai mare a infrastructurilor industriale necesită protecţie şi abilităţi mai avansate, însă nu sunt suficienţi specialişti care să se ocupe de noile ameninţări şi există un nivel scăzut de conştientizare în rândul angajaţilor. 
     
    Digitalizarea reţelelor industriale şi adoptarea standardelor industriei 4.0 sunt etape pe care multe companii industriale urmează să le parcurgă. Patru din cinci organizaţii (81%) consideră că digitalizarea reţelei operaţionale este importantă sau foarte importantă pentru acest an. Cu toate beneficiile pe care le aduce infrastructura conectată, există şi riscuri de securitate cibernetică.
     
    Vestea bună este că securitatea cibernetică OT / ICS devine o prioritate pentru companiile industriale, fapt confirmat de majoritatea (87%) dintre respondenţi. Însă pentru a atinge nivelul necesar de protecţie, ei trebuie să investească în măsuri dedicate şi să aibă specialişti de înaltă calificare pentru a le face să funcţioneze eficient. În ciuda faptului că afirmă că este o prioritate, doar puţin peste jumătate dintre companii (57%) au un buget alocat pentru securitate cibernetică industrială.
     
    În afară de constrângerile bugetare, există un semn de întrebare şi cu privire la personalul calificat. Organizaţiile nu se confruntă doar cu o lipsă de experţi în domeniul securităţii cibernetice, care să aibă abilităţile potrivite pentru a gestiona protecţia pentru reţelele industriale, dar sunt îngrijorate şi că operatorii lor de reţea OT / ICS nu sunt pe deplin conştienţi de comportamentul care ar putea provoca breşe de securitate cibernetică. Aceste provocări constituie primele două motive majore de îngrijorare legate de gestionarea securităţii cibernetice şi explică, într-o oarecare măsură, de ce erorile angajaţilor provoacă jumătate dintre toate incidentele ICS – infectări cu malware, dar şi atacuri direcţionate, mai grave.
     
    În aproape jumătate dintre companii (45%), angajaţii responsabili cu securitatea infrastructurii IT supraveghează şi securitatea reţelelor OT / ICS, adăugând această sarcină la responsabilităţile lor de bază. O astfel de abordare poate avea riscuri de securitate: deşi reţelele operaţionale şi cele corporate sunt din ce în ce mai conectate, specialiştii pe fiecare dintre acestea pot avea abordări (37%) şi obiective (18%) diferite atunci când vine vorba de securitate cibernetică

     

  • Mărturii şocante ale fetelor din reţelele de prostituţie: Le drogau să fie fericite/ Cum ies din ţară?

    “Cazul din Caracal a fost punctul de pornire, însă am atras atenţia consiliului de miniştri adunării parlamentare şi comisarul european pentru Drepturile Omului, am atras atenţia şi asupra autor probleme care afectează femeile şi fetele în România, inclusiv amânările de scoate un sistem de monitorizare din partea MAI.

    În cazul din Caracal le-am atras atenţia şi am solicitat, de fapt, să se desemneze de către Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei un raportor special care să investigheze încălcarea articolului 2 din Convenţia Europeană pentru Drepturile Omului şi anume dreptul la viaţă”, a declarat Simona Voicescu, preşedintele Asociaţiei Necuvinte, pentru MEDIAFAX.
    Aceasta vorbeşte şi despre cazuri de trafic de persoane în care fete erau ţinte captive luni de zile.

    “Ne-au sunat, au fost nişte cazuri de fete care erau ţinute ziua pe Centura Bucureştiului şi noaptea pe Şoseaua Ştefan cel Mare. A mai fost o minoră care a fost răpită şi traficată în Călăraşi, timp de trei luni de zile. Poliţia din Călăraşi nu a făcut aproape nimic, adică poliţia din secţie, în momentul în care a ajuns la structurile specializate demersurile au mers foarte repede şi de la ei”.

    “Sunt multe, sunt foarte multe astfel de situaţii, gândiţi-vă că România e pe primul loc la traficul de carne vie. Sunt 7000 de copii dispăruţi la acest moment în România, 7000 de copii şi dacă vă uitaţi pe pagina Poliţiei Române sunt 18 (…) Sunt nişte semne mari de întrebare”, spune Simona Voicescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Metoda ingenioasă prin care oamenii vor intra şi ieşi dintr-o piscină tip „infinity” din Londra, construită deasupra unei clădiri de 55 de etaje

    Piscinele infinite (infinity pools) sunt din ce în ce mai populare datorită frumuseţii acestora, care face ca aproape orice poză distribuită pe reţelele sociale să fie apreciată. Proiectele de acest tip au trezit şi interesul dezvoltatorilor, care găsesc locuri ingenioase de construcţie a proiectelor de acest tip.

    Compass Pools, o companie specializată în construcţia piscinelor, intenţionează să construiască o piscină infinită în partea de sus al unui zgârie-nori din Londra cu 55 de etaje, oferind o vedere de 360 de grade asupra orizontului, conform Business Insider.

    Oamenii care au aflat despre proiect se întreabă care va fi modul în care ar trebui să intre şi să iasă din piscină. Astfel, site-ul Compass Pools spune că înotătorii ar folosi o scară tip spirală asemenea unei uşi a unui submarin care se ridică din podeaua piscinei, a spus Alex Kemsley, designer de piscină şi director tehnic pentru Compass Pools.

    „Primul tub este ca să taie o cale prin apă şi să creeze o cameră de aerisire, iar al doilea tub este pentru a livra scara până la nivelul apei. Scara ar fi controlată de o telecomandă programabilă pentru a se asigura că toate încuietorile şi supapele operează la momentul potrivit”, a spus Alex Kemsley. De asemenea, compania vrea să nu adauge scări la exteriorul clădirii sau la piscină, deoarece ar strica aspectul acesteia.

    Acest lucru nu a împiedicat spectatorii să speculeze cum înotătorii vor intra şi ieşi din piscină, iar mulţi oameni au comparat designul bazinului cu un experiment din viaţa reală din jocul video simulator de viaţă „The Sims”.

    Construcţia pe turn ar putea începe în 2020, iar etajele superioare sunt proiectate să includă un hotel de cinci stele, un spa, apartamente şi magazine, a declarat Compass Pools.

    În afară de mecanismul misterios de intrare şi ieşire, piscina va avea o podea transparentă, astfel încât înotătorii să poată vedea oaspeţii de mai jos şi invers, precum şi un anemometru pentru a măsura viteza vântului, asigurând că apa nu se varsă pe strada.

    Foto: Alex Bertha pe Unsplash

     

  • Furnizorii de internet RECLAMĂ că Primăria sector 4 demontează reţelele aeriene de pe unele străzi

    Un comunicat al Asociaţiei Naţionale a Internet Service Providerilor din România precizează că primele întreruperi ale serviciilor de comunicaţii (inclusiv voce, Internet, TV) au fost cauzate în noaptea de 19/20 aprilie 2019, iar procesul s-a repetat în noaptea 22-23.04.
     
    ANISP spune că susţine dezvoltarea reţelelor subterane (în zonele urbane), dar atrage atenţia asupra consecinţelor intervenţiilor nechibzuite asupra reţelelor aeriene.
     
    „Subliniem încă o dată faptul că autorităţile locale trebuie să acorde un interval de timp suficient de mare pentru realizarea efectivă a migrării reţelelor aeriene în subteran, întrucât: tăierile haotice de cabluri pot duce la întreruperi în serviciile Internet către utilizatorii rezidenţiali dar şi la întreruperi în legăturile care deservesc staţiile de bază de telefonie mobilă (inclusiv accesul la serviciul de urgenţă 112), întreruperi ale altor servicii importante ale societăţii informaţionale (ex: bancomate, POS-uri, monitorizare echipamente, fluidizare trafic etc) sau la izolarea unor instituţii (şcoli, spitale etc); operatorii telecom sunt adesea nevoiţi să lucreze pe mai multe fronturi; de regulă, resursele umane nu sunt suficiente pentru a efectua lucrări masive în timpi scurţi; este necesar un interval de timp şi pentru aprovizionarea cu materia primă (cablurile de fibră optică în sine); impactul negativ al tăierilor pripite nu se traduce doar în întreruperi de servicii pentru anumiţi utilizatori, ci şi în periclitarea unor locuri de muncă şi a unor venituri bugetare.