BusinessMagazin

Tag: restaurant

  • Lanţul românesc care se bate cu McDonald’s şi KFC a ajuns într-un alt oraş din centrul ţării

    Franciza a fost adusă în Alba Iulia de către Ciprian Nicolas, un investitor local deja consacrat în domeniul fast-food-ului şi care doreşte, în funcţie de succesul afacerii, să o dezvolte şi prin deschiderea unei locaţii de drive-thru pentru localnici şi turişti, scriu cei de la urbeamea.ro.

    Spartan face parte din grupul de francize S.C. Strong MND Corporation S.R.L, companie francizoare care deţine şi platforma www.francizelacheie.ro.

    Cifra de afaceri înregistrată de S.C Strong MND Corporation S.R.L la finalul anului 2015 este de aproximativ 3.600.000 de euro. În cele 11 restaurante deţinute de Strong MND Corporation, societatea francizoare, sunt angajate peste 200 de persoane, iar în total, în toate cele 31 de unităţi lucrează peste 500 de oameni. Lanţul de restaurante Spartan va continua extinderea în capitală, în provincie, dar şi în afara graniţelor României. Planurile sale de expansiune vizează ca, până în 2018, să ajungă la 40 de unităţi.

    Restaurantul Spartan este unul dintre cele mai mari lanţuri de restaurante de tip fast-food din România cu produse care au la bază carne rotisată, vânzând cu prioritate gyros şi souvlaki. În martie 2018, Spartan Restaurant deţinea 36 de restaurante alături de societăţile francizate. Produsele se prepară în lipii sau turte coapte şi sunt servite cu sosuri. Specificul este parţial grecesc şi se reflectă în modalitatea de prăjire a cărnurilor, coacerea produselor de panificaţie tip pita şi împachetarea ingredientelor în lipie. Produsul de bază, „souvlaki”, nu este identic cu cel din Grecia, având o reţetă şi procedură proprie de preparare.

    Primul restaurant Spartan a fost inaugurat în Iulius Mall Suceava în august 2012. Succesul acestuia a contribuit la deschiderea unei noi locaţii în Uvertura Mall Botoşani, urmând ca din 2014 să fie deschise publicului locaţii francizate în Timişoara, Bucureşti, Cluj şi în principalele oraşe ale ţării.

  • O chelneriţă a servit ani de zile un bărbat care o jignea. După moartea lui a avut un şoc

    Walter Swords, un bătrân trecut de vârsta de 80 de ani, îşi făcuse un obicei din a veni zilnic la restaurantul în care lucra Melina, pentru a-şi lua masa acolo. După jigniri şi un comportament neadecvat la adresa angajaţilor, aceştia au refuzat să-l mai servească. Melina a fost  singura care a acceptat această provocare şi îi aducea ce bătrânul comanda, nu îi lua în seamă jignirile şi cerinţele absurde. Mai mult, de fiecare dată încerca să fie politicoasă şi să zâmbească, potrivit  NBC News care citează Associated Press.

    După 7 ani în care se prezenta zilnic la restaurant, bărbatul nu a mai apărut. Melina a aflat că Swords, care a murit la 89 de ani, i-a lăsat maşina sa, un Buick 2000, şi 50.000 de dolari.

    Swords a fost un veteran al celui de-al doilea război mondial şi deşi a murit în  luna iulie a acelui an, femeia a aflat abia în decembrie, cu câteva zile înainte de Crăciun, ce moştenire a primit. 

  • Kaufland lansează un restaurant în Bucureşti. Ce feluri de mâncare oferă şi care sunt preţurile

    Restaurantul se află în Bucureşti, la Si Lounge (zona Pipera, strada George Constantinescu, nr 2-4) şi va sta deschis timp de două luni, din 26 martie 2018 şi până pe 20 mai 2018. Cu meniuri speciale pentru prânz sau cină, fixe sau à la carte, clienţii sunt poftiţi la masă în fiecare zi, de luni până sâmbătă, între orele 12,30 – 15,30 pentru prânz şi 19,00 – 23,00 pentru cină.

    Clienţii pot opta pentru supe, aperitive precum soté de ciuperci cu ierburi, salată de caracatiţă Provençale, tartar de somon cu avocado, diferite tipuri de salate, păstrăv cu risotto, ton la grătar cu niçoise de legume, coq au vin, kafta de vită cu orez, coaste de porc BBQ, tarte Tatin, chevice de somon sau viţel cu sos gorgonzola. La desert, clienţii alege Tiramisu, Crème Brûlée sau tartă cu piersici.

    Preţurile preparatelor încep de la aproximativ 4 lei (pentru supa zilei) şi variază în funcţie de ingredientele folosite la preparare. Restaurantul are o capacitate de 100 de persoane şi este dotat cu parcare. Accesul se face numai pe bază de rezervare la numărul de telefon 0799.919.911.

    ,,Prin acest proiect, depăşim limitele magazinului şi propunem un nou spaţiu în care aducem experienţa gourmet, exclusivistă, pe mesele tuturor. Ne continuăm misiunea de a oferi noi experienţe şi de a propune concepte culinare inedite, introduse în premieră pe piaţa de retail. Restaurantul pop-up este despre mâncare bună, inspiraţie şi momente fresh. Şi pentru a face totul şi mai inedit, vom merge cu conceptul pop-up restaurant din loc în loc, din oraş în oraş, reinventându-ne permanent”, a declarat Valer Hancaş, Director Comunicare & Corporate Affairs Kaufland România.
     

  • O chelneriţă a servit ani de zile un bărbat care o jignea! După moartea lui a avut un şoc

    Walter Swords, un bătrân trecut de vârsta de 80 de ani, îşi făcuse un obicei din a veni zilnic la restaurantul în care lucra Melina, pentru a-şi lua masa acolo. După jigniri şi un comportament neadecvat la adresa angajaţilor, aceştia au refuzat să-l mai servească. Melina a fost  singura care a acceptat această provocare şi îi aducea ce bătrânul comanda, nu îi lua în seamă jignirile şi cerinţele absurde. Mai mult, de fiecare dată încerca să fie politicoasă şi să zâmbească, potrivit  NBC News care citează Associated Press.

    După 7 ani în care se prezenta zilnic la restaurant, bărbatul nu a mai apărut. Melina a aflat că Swords, care a murit la 89 de ani, i-a lăsat maşina sa, un Buick 2000, şi 50.000 de dolari.

    Swords a fost un veteran al celui de-al doilea război mondial şi deşi a murit în  luna iulie a acelui an, femeia a aflat abia în decembrie, cu câteva zile înainte de Crăciun, ce moştenire a primit. 

  • Un primar oferă 9.000 de lei oricărei persoane care vrea să se mute în satul pe care-l conduce

    În nordvestul Italiei, un primar al unui orăşel din munţi îi oferă oricărui adult care este dispus să se mute acolo nu mai puţin de 2000 de euro.

    Bormida este un sat idilic din Liguria a cărui populaţie de doar 394 de rezidenţi speră să primească un influx de cetăţeni. Altfel depopularea ar putea ameninţa existenţa localităţii.

    Detaliile încă nu au fost stabilite, dar un consilier local a declarat pentru The Guardian că “oricine e binevenit să trăiască aici”.

    Pe lângă suma de 2000 de euro, Primarul Daniele Galliano promite să aibă case pentru închiriere cu doar 50 de euro. Totuşi, nu sunt prea multe lucruri de făcut în Bormida. Aici sunt doar patru restaurante şi o biserică.

    După ce primarul a publicat anunţul pe Facebook, mulţi oameni s-au grăbit să răspundă. O persoană a spus chiar că ar renunţa la bonusul de 2.000 de euro dacă i se oferă, în schimb, un loc de muncă stabil.

    “Viaţa e simplă, aerul curat şi mâncarea sănătoasă”, a declarat pentru cotidianul britanic Oddone Giuseppe, managerul unui restaurant.

    Un plus pentru sat este faptul că Liguaria este foarte aproape de destinaţia populară Cinque Terre. 

  • În 2017, valoarea pieţei restaurantelor din Bucureşti s-a ridicat la 4,89 miliarde de lei

    În urma a două analize ale pieţei, una de sitting şi una de delivery, făcute de Hospitality Culture Institute, s-a văzut că 45% dintre români nu optează pentru oferte atunci când mănâncă la restaurant. Însă peste 20% dintre aceştia preferă meniurile de tip combo (mâncare+băutură/desert).

    Studiul a avut ca target un public urban de aproximativ 800 de persoane cu vârsta de peste 18 ani din cinci oraşe româneşti de referinţă (Bucureşti, Timişoara, Cluj, Braşov, Iaşi) care au luat masa în oraş în ultima jumătate de an.

    „Este primul research independent de food service naţional. Se pare că mulţi dintre jucătorii acestei pieţe nu sunt puşi la punct cu tendinţele de consum ale românilor”, spune Florin Maxim, fondator Hospitality Culture Institute.

    La studiul realizat de Hospitality Culture Institute au participat mai multe branduri din industria Horeca precum grupurile Fratelli, City Grill, KFC, Coca-Cola, hipMenu, KZ Creative, Acvamarin Seafood, Trenta Pizza şi Jerry’s Pizza.

    Printre rezultatele aflate se numără date importante despre valoarea totală a pieţei de mâncare gătită, preferinţele culinare ale românilor, precum şi obiceiurile acestora.

    Se pare că pentru majoritatea consumatorilor, specificul românesc predomină ca opţiune în alegerea localului, dar mai importantă decât acest aspect este amplasarea restaurantului. Jumătate dintre cei intervievaţi au declarat că obişnuiesc să cheltuiască între 30 şi 50 de lei la o ieşire la restaurant şi că, în general, valoarea produselor este considerată ca fiind una acceptabilă.

    Localurile preferate sunt cele în care primează calitatea şi varietatea produselor. Peste 52% dintre clienţi mănâncă în oraş sau comandă mâncare acasă determinaţi de foame şi lipsa timpului necesar gătirii.

    Din totalul celor intervievaţi, 87% dintre bucureşteni  şi 81% dintre cei din provincie au luat masa în oraş sau au comandat mâncare acasă cel puţin o dată în ultimele şase luni.

     

  • Şase prieteni au pornit o afacere care credeau că dă faliment în şase luni. Azi business-ul are vânzări de sute de milioane de dolari

    Primul restaurant Hooters a fost deschis pe 1 aprilie 1983 în Clearwater, Florida. Data a fost special aleasă deoarece cei şase asociaţi erau siguri că restaurantul va da faliment. “Eram foarte sigur că o să fiu falit în şase luni” a declarat Stewart. Nu numai că nu a dat faliment, dar a început să facă profit după primele patru luni. Primul restaurant a fost deschis în locul unui club de striptease pe care cei şase l-au cumpărat pe nimic. La doar un an distanţă, Hugh Connerty a cumpărat drepturile pentru Hooters de la cei şase fondatori, apoi Robert H. Brooks şi un grup de investitori din Atlanta au cumpărat o parte din companie de la Hugh Connerty.

    Afacerea s-a extins rapid, iar în 1996, lanţul de restaurante Hooters genera mai mult de 300 de milioane de dolari. Hooters a devenit celebru, inaugurând conceptul de “breastaurant” şi a avut succes datorită femeilor îmbrăcate sumar. În 2002, Brooks a cumpărat toată afacerea şi a devenit preşedinte.

    Meniul restaurantului conţine hamburgers, sandvişuri, fripturi, şi specialitatea casei, aripioare picante. Se spune că toate reţetele din meniu au fost realizate de către Lynn Stewart.

    În 2016 existau peste 430 de locaţii Hooters în lume, majoritatea în SUA. Conceptul Hooters a fost extins şi în alte zone de business. În 2003 s-a lansat linia aeriană Hooters Air, care apoi s-a închis trei ani mai târziu. De asemenea, în 2006 a fost preluat un hotel din Las Vegas şi redenumit Hooters Casino Hotel.

    Potrivit Entrepreneur.com, vânzarile Hooters în 2011 atingeau 1 miliard de dolari. în 2015, potrivit restaurantbusinessonline.com Hooters avea vânzări de aproape 830 de milioane de dolari doar în SUA.

     

  • Cum vrea cel mai nou jucător din piaţă, Sbarro, să cucerească iubitorii de pizza din România

    Lanţul de pizzerii şi mâncare italiană Sbarro a intrat pe piaţa din România în toamna anului trecut, cu un spaţiu în Bucureşti Mall, iar la mai puţin de două luni de la prima inaugurare a deschis un al doilea restaurant în centrul comercial Mega Mall, tot în Capitală. Potrivit lui David Karam, CEO-ul Sbarro, investiţia într-un restaurant Sbarro variază în funcţie de ţară, situându-se între 200.000 şi 400.000 de dolari. Recuperarea unei astfel de investiţii se face într-o perioadă de circa trei ani. ”Dar aici, în România, probabil că va dura puţin mai mult, din cauză că brandul este foarte nou.“

    David Karam a lucrat mai mult de 30 de ani la Cedar Enterprises, companie ce operează restaurante în regim de franciză în mai multe state din SUA. Între 2008 şi 2011 a fost preşedinte la Wendy’s International, iar din ianuarie 2012 este preşedinte şi CEO la Sbarro, companie ce a pornit ca o afacere de familie în New York în 1956, pornită de imigranţi italieni din Napoli ca alimentară, iar azi lanţul de restaurante, cu peste 650 de localuri, s-a extins în 30 de ţări şi are peste 3.500 de angajaţi. În timp au existat membri ai familiei Sbarro care au deţinut francize, însă astăzi niciun membru al familiei nu mai este implicat în afacere.

    Prima deschidere într-un mall a avut loc în 1970, iar de atunci centrele comerciale au fost un punct principal în strategia de expansiune. Astăzi, în jur de 80% dintre restaurante sunt localizate în malluri, iar restul în gări, aeroporturi sau campusuri universitare. Compania se bazează în principal pe vânzarea de pizza la bucată, de aceea este important pentru companie să găsească zone cu trafic pietonal intens. ”Unul dintre lucrurile care ne-au atras la România a fost numărul de malluri pe care îl are ţara, mai ales Bucureştiul. Cred că sunt mai multe malluri aici decât în multe ţări în care operăm deja. Deşi piaţa este una relativ mică, sunt multe malluri şi multe oportunităţi de dezvoltare“, consideră David Karam, CEO-ul Sbarro.

    Lanţul de restaurante Sbarro este adus pe plan local în sistem de franciză de către grupul Happy, unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa de restaurante şi cafenele din Bulgaria. Petko Zahariev, administrator al Happy Franchise, intenţionează să deschidă locaţii noi şi în alte malluri, precum Băneasa Shopping Center, AFI Palace, Promenada, ”apoi probabil ne vom duce în zonele de trafic mare precum centrul vechi, dar nu în interior, ci mai degrabă în jurul centrului, precum Unirii, Universitate, Hanul lui Manuc“, spune Zahariev. El menţionează că ”lista de aşteptare în AFI sau Promenada este mare“.

    Întrebat despre ritmul concret de extindere, Bogdan Ioanide Guzga, CEO innovative restaurant solutions, official franchisee of Happy, răspunde: ”Ca să fim realişti, aş spune încă două locaţii în fiecare an odată ce stabilim formatul potrivit“.

    Piaţa locală de restaurante clasice rulează anual afaceri estimate la 6 miliarde de lei, la care se adaugă cei circa 2 miliarde de lei cheltuiţi în localurile de tip fast-food. Lanţul Sbarro se bate atât cu alte lanţuri internaţionale, precum Pizza Hut şi Domino’s, cât şi cu companii locale precum Jerry’s Pizza sau Trenta, alături de jucătorii mici de cartier.  ”România este o piaţă importantă, de creştere. Aş spune că una din provocările locale se leagă de faptul că este o piaţă foarte competitivă, unde participă atât branduri internaţionale, cât şi cele locale“, spune David Karam. ”Ne concentrăm pe Bucureşti, apoi vom merge şi în alte oraşe mari precum Timişoara, Braşov, Constanţa“, îl completează Petko Zahariev.

    Bulgarul creionează planuri ambiţioase pentru România şi spune că ”am deschis în două malluri diferite pentru a vedea diferenţele şi a înţelege comportamentul clienţilor“ şi menţionează că este prea devreme pentru orice fel de comentarii legate de performanţa afacerii până acum.

    Mai departe, David Karam ia în considerare şi extinderea în spaţii din afara centrelor comerciale; menţionează însă că această direcţie va fi abordată prudent, deoarece este un segment nou.

    Strategia Sbarro se bazează pe vânzarea de pizza la bucată în zone de trafic intens, însă este cunoscut faptul că piaţa locală se bazează foarte mult pe livrări, drept urmare Sbarro a început să testeze acest serviciu prin intermediul Oliviera, platforma de comenzi online de mâncare. ”Va fi ceva pe care să ne concentrăm, însă odată ce facem cunoscut brandul. Acum vrem să testăm reacţia pieţei, iar semnalele sunt bune. Avem rezultate promiţătoare până acum: cinci comenzi pe fiecare magazin în primele două săptămâni“, spune Bogdan Ioanide Guzga.

    În opinia şefului lanţului de pizzerii, mâncatul în oraş este strâns legat de puterea de cumpărare a unei persoane; în timp ce venitul disponibil al românilor este mai mic decât al celorlalţi europeni, acesta se află pe o traiectorie ascendentă ”Aşa că, pe măsură ce acest venit va creşte, şi sectorul restaurantelor va avansa într-un ritm rapid, probabil mai repede decât PIB-ul ţării.“

    În SUA, industria restaurantelor are o valoare de aproape 950 de miliarde de dolari, iar 75% din aceasta este compusă din spaţii cu servire rapidă, conform lui Karam. ”Piaţa restaurantelor din România nu este încă matură, deoarece venitul disponibil este mic. Am auzit că mulţi angjatori nu găsesc oameni, ceea ce înseamnă că piaţa muncii este foarte robustă şi acest fenomen va duce la creşterea veniturilor şi, implicit, a sumelor disponibile pentru ieşiri în oraş“, spune şeful Sbarro.

    La nivel mondial, cel mai mare segment din industria mâncării este cel al hamburgerilor, urmat de cel al puiului sau de cel al pizzei, în funcţie de piaţă. |n unele ţări precum India sau China, puiul este numărul unu, iar hamburgerul este pe locul doi sau pe trei. ”Segmentele de pui şi hamburgeri sunt de obicei dominate de lanţurile internaţionale, dar pizza este unică în ideea că este dominată de jucătorii independenţi. Asta pentru că există bariere foarte mici de intrare pe piaţă“, spune Karam.

    Sbarro vinde pizza şi alte feluri de mâncare italiană, dar pizza este cea mai importantă componentă din punctul de vedere al veniturilor. David Karam spune că principalele trei ingrediente ale unei pizza sunt făina, sosul şi brânza; în cazul Sbarro, aceste ingrediente provin din Belgia, Italia şi respectiv Polonia. Singurele componente care diferă de la o ţară la alta sunt topping-urile, proteinele, băuturile şi ingredientele specifice pentru supe. 

    Pentru a putea reuşi pe piaţa locală, Sbarro va trebui să câştige clienţi noi, dar şi să ia de la competiţie. Cea mai mare afacere în segmentul de pizza din România este Pizza Hut; American Restaurant System, cea care deţine brandul pe plan local, a avut în 2016 o cifră de afaceri de peste 181 de milioane de lei şi un profit net de peste 3,3 milioane de lei, potrivit informaţiilor Ministerului de Finanţe. Conform aceleaşi surse, compania cu cea mai mare cifră de afaceri cu acelaşi cod CAEN este Premier Restaurants Romania SRL, cea care deţine McDonald’s pe plan local, cu afaceri de peste 606 milioane de lei, urmată de US Food Network, deţinătoarea KFC, cu afaceri de peste 405 milioane de lei.

    Cum are de gând Sbarro să pătrundă în acest peisaj? Cum poate câştiga cotă de piaţă?

    ”Când construieşti un brand, trebuie să o faci bine şi una dintre cele mai bune decizii ale unui brand de succes este strâns legată de alegerea locaţiei şi negocierea contractului. Dacă alergi să atingi un obiectiv, de multe ori faci greşeli şi alegi locaţii inferioare sau accepţi chirii mari“, spune Karam. El este încredinţat că metoda cea mai bună de a câştiga cotă de piaţă ”este prin publicitate, dar, mai important, prin creşterea numărului de unităţi şi pentru asta e nevoie de timp“.

  • Cea mai scumpă margarita din lume. Dacă o comanzi, două gărzi de corp stau lângă tine ca să fii în siguranţă

    Exoticul cocktail se vinde la Londra într-un restaurant cu specific mexican, Cantina Laredo în Convent Garden, iar acesta are un preţ de 50.000 de lire sterline. Nu băutura este atât de scumpă, ci decorul care o însoţeşte: un diamant de 4,1 carate. Totuşi, nici tequilla din care este făcută margarita nu este una obişnuită. Cocktailul este obţinut din două băuturi de colecţie Jose Cuervo Platino şi 1800 Colección care se vând cu 2,000 de lire sterline fiecare. În loc de tradiţionala limetă s-au folosit suc de ananas alb şi limequats (un hibrit între limete şi kumquat).

    Preţiosul diamant nu este singurul décor. Mai sunt folosite şi flori de ananas, care, la fel ca bijuteria, nu sunt comestibile.

    Citeşte mai multe pe www.gustarte.ro

  • Birourile AFI Park 5 au un nou chiriaş

    Vivo Food Bar din AFI Park este cel de-al treilea restaurant al reţelei, după cel deschis în 2014 la Iaşi, vis-a-vis de complexul de birouri Palas şi cel din Bucureşti, inaugurat în urmă cu trei ani, în zona Calea Floreasca, tot la parterul unei clădiri de birouri.

    „Serviciile personale, în special cele de food şi de întreţinere prin sport, au o pondere din ce în ce mai mare în cadrul proiectelor de birouri şi estimăm că acest trend se va amplifica, în următorii trei ani, pe măsură ce se vor da în folosinţă centrele mari de birouri anunţate.Primele astfel de iniţiative, de închiriere a spaţiilor de operare a unor servicii destinate corporatiştilor chiar în incinta clădirilor de birouri s-au manifestat în zona  Centru-Nord a Capitalei, în proiectele mari din Pipera, Barbu-Văcărescu şi Floreasca, acolo unde a pornit şi partenerul nostru VIVO Food Bar cu primul restaurant din Bucureşti. Acum însă acest concept a fost îmbrăţişat de către dezvoltatori la toate proiectele mari de birouri în curs de inaugurare, precum sunt cele din zona Centru-Vest, Orhideea-Cotroceni-Politehnică-Vladimirescu sau din zona  Centru-Est Unirii-Timpuri Noi. Ne aşteptăm ca fiecare clădire de birouri mare, cu o suprafaţă de peste 20.000 mp să aibă spaţii de servicii în  incintă si din ce in ce mai mulţi chiriaşi să ţină cont la alegerea noului sediu şi de serviciile pe care angajaţii le găsesc la locul de muncă”, declară Alexandru Petrescu, Managing Partner la ESOP Consulting l CORFAC International.

    AFI Park este un complex cu cinci clădiri de birouri de clasă A, cu o suprafaţă totală închiriabilă de 71.000 mp, construit lângă centrul comercial cu acelaşi nume din Bucureşti. Ultima fază, AFI Park 4&5 a fost dată în folosinţă anul trecut şi are 48.000 mp şi suprafaţa totală construită şi 32.000 mp suprafaţă închiriabilă.

    VIVO Food Bar este un business local, dezvoltat de patru antreprenori români, Mircea şi Bogdan Panache, Bogdan Zaharescu si Ştefan Georgescu, conceptul fiind de restaurant gourmet care se adresează tuturor iubitorilor de burgeri, inclusiv celor care lucrează în clădirile de birouri din vecinătatea restaurantelor. În acest moment, reţeaua VIVO Food Bar deţine trei restaurante specializate, două în Bucureşti şi unul în Iaşi.

    V