În urma sa rămâne o companie care poate funcţiona, după spusele reprezentanţilor săi, “o vreme” şi fără managerii de nivel unu şi doi. Aceasta este, de altfel, cea mai grozavă realizare a lui Binkofski care îşi propusese ca prim obiectiv, la venirea sa, să structureze modelele de lucru în aşa fel încât oamenii să funcţioneze şi în absenţa liderilor. Până la găsirea unui înlocuitor, interimatul este asigurat de Sorin Eftene, care anterior a fost director al diviziei enterprise & partner group din cadrul companiei.
Procesul de recrutare poate dura şi numai o lună, dar compania nu este presată de timp, conform directorului de resurse umane al companiei, Vlad Bog. “Sunt şanse mari ca un român să ocupe funcţia de conducere la Microsoft”, spune Bog, care adaugă că procesul de recrutare vizează persoane din cadrul şi din afara companiei.
“Mă aşteptam să stau mai mult. Mă simt bine în România şi mi-ar fi plăcut să rămân – pe plan personal. În ce priveşte cariera însă, poziţia din Polonia este o şansă”, spune Binkofski, un indicativ fiind chiar numărul de angajaţi ai filialei, de patru ori mai mulţi decât cei 400 din România. “Cel mai pragmatic motiv pentru care aş fi preferat să stau aici este vremea şi energia oamenilor. Polonezii sunt mult mai reci, mai apropiaţi de nordici.”
El a spus că de vreme ce mandatul său a fost mai scurt decât se aştepta, majoritatea obiectivelor fixate pentru întregul mandat – deopotrivă cele personale, dar şi cele trasate de managementul grupului – nu au fost realizate. Pe de altă parte, punctează el, evoluţia Microsoft România a fost mereu cu plus. Compania condusă de polonezul de 44 de ani a înregistrat în 2011 o cifră de afaceri de 140 de milioane de lei, în creştere faţă de 2010 (125 mil. lei), conform datelor de la Ministerul Finanţelor. Prima jumătate a anului fiscal, conform raportărilor interne ale Microsoft, a adus un plus de 6-7% în afacerile companiei, iar reprezentanţii companiei se aşteaptă să păstreze acelaşi ritm până la încheierea anului fiscal.
Ronald Binkofski a mai precizat că sunt o serie de lucruri pe care România le poate învăţa de la Polonia, dar şi invers. “Sunt deja câteva lucruri pe care vreau să le replic în activitatea companiei din ţara mea natală”, afirmă executivul polonez, care mai trece pe lista lucrurilor din care conaţionalii săi se pot inspira serviciile de internet din mediul urban, care se află pe locul cinci la nivel mondial din punct de vedere al calităţii.
Binkofski spune însă că şi românii ar putea învăţa de la polonezi cum să facă să crească gradul de absorbţie a fondurilor europene, iar în ce priveşte dezvoltarea serviciilor de cloud computing în România, speră să mai poată fi implicat şi pe viitor.