BusinessMagazin

Tag: proiecte

  • (În) avangarda energiei verzi

    Simtel este o companie de inginerie înfiinţată în anul 2000 de trei prieteni, absolvenţi ai Universităţii Politehnica din Bucureşti în aceeaşi promoţie. Cei trei fondatori, Iulian Nedea, Sergiu Bazarciuc şi Radu Vilău, în vârstă de 43 de ani fiecare, deţin o participaţie de 100% în Simtel şi sunt implicaţi şi în afacerile de zi cu zi ale companiei – Iulian Nedea este CEO, Sergiu Bazarciuc este director executiv, iar Radu Vilău este director tehnic.

    Compania a funcţionat la început ca integrator de soluţii pentru operatorii de telefonie mobilă, dezvoltând proiecte complexe pentru toţi operatorii prezenţi în România, iar  între timp a dezvoltat alte două linii de afaceri, respectiv automatizări industriale şi construcţia şi întreţinerea de centrale electrice fotovoltaice şi alte surse alternative de energie verde.

    „În anul 2012 am început să livrăm proiecte în sectorul industriei energiei regenerabile, proiectare, furnizare materiale şi echipamente, construcţie şi mentenanţă de centrale fotovoltaice. Între anii 2015 şi 2017, în România nu s-a construit aproape nimic în materie de parcuri fotovoltaice, dar noi am rămas conectaţi la domeniul fotovoltaic fiind lideri în mentenanţa centralelor electrice fotovoltaice. Situaţia s-a schimbat însă în jurul anului 2017, când am construit o centrală fotovoltaică pentru Penny Market la Videle. Din acel moment, lucrurile au început să se dezvolte într-un ritm mult mai rapid. Acel proiect practic ne-a propulsat, iar anul trecut am fost responsabili pentru construcţia a aproximativ jumătate din centralele fotovoltaice nou construite în România”, spune Iulian Nedea, CEO al Simtel, într-un interviu pentru Business MAGAZIN.

    Până în prezent, Simtel a construit în ţară peste 50 de facilităţi fotovoltaice. Beneficiari au fost în principal retaileri, dar şi companii care deţin spaţii de producţie. După proiectul cu Penny Market, în 2018, Simtel a dezvoltat parcuri fotovoltaice pe acoperişurile a 16 magazine Mega Image din România. În acest an, alte 10 magazine Mega Image vor avea noi panouri fotovoltaice instalate pe acoperişurile lor de echipa Simtel, dar şi cel puţin şapte magazine Dedeman din toată ţara (cererea din partea fraţilor Pavăl venind la începutul lui 2020), însă compania va continua şi colaborarea cu supermarketurile Penny.

    În 2019, Simtel a construit aproape jumătate din centralele fotovoltaice care s-au realizat pe plan local, atât ca număr, cât şi ca putere instalată. Aşadar, ponderea veniturilor generate de activitatea din sectorul energiei regenerabile în veniturile totale ale Simtel a crescut semnificativ anul trecut datorită proiectelor pe care le-a livrat retailerilor din România.

    „În 2019, aproximativ 60% din venituri au provenit din construcţia şi mentenanţa parcurilor fotovoltaice, proiectele din automatizare şi robotică au adus 10% din venituri, iar telecomunicaţiile au participat cu restul de 30%. Ne aşteptăm ca în anii următori, pe măsură ce veniturile vor creşte, şi ponderea veniturilor din proiectele de energie verde să crească”, spune Iulian Nedea, care consideră că programul Green Deal va contribui la creşterea exponenţială a oportunităţilor companiei. „La urma urmei, acolo unde există bani, există proiecte noi. Ca afacere, cu siguranţă putem beneficia de context.

    Green Deal pune în lumină domeniul energiei regenerabile. Suntem într-o poziţie favorabilă pentru că suntem şi susţinători ai energiei verzi şi pionieri ai acestei mişcări în România, cel puţin în domeniul energiei solare. Cert este că preţul energiei va continua să crească, deoarece cererea creşte, prin urmare companiile au o oportunitate unică în acest moment pentru a se asigura deja că afacerea lor nu va fi afectată de aceste costuri în creştere în anii următori. De asemenea, dorim să inovăm în continuare implicându-ne
    în proiecte inedite, precum staţii de încărcare maşini electrice sau trotinete electrice.”
    Programul Green Deal la care se referă antreprenorul a fost adoptat de Uniunea Europeană la finalul anului 2019 şi este menit să încurajeze accesul la surse regenerabile de energie atât pentru companii, cât şi pentru persoane fizice, oferind finanţare pentru astfel de proiecte. Două dintre principalele ţinte din strategia Green Deal până în 2050 sunt transformarea UE într-un bloc cu emisii nete zero de gaze de seră şi reducerea cu 90% a emisiilor de gaze în sectorul transporturilor. Documentul arată aşadar că executivul european vrea ca UE să devină neutră din punctul de vedere al gazelor cu efect de seră.

    De la proiectare până la punerea în funcţiune, Simtel a realizat în parcările Penny Market România o reţea de 11 staţii de încărcare pentru maşini electrice, marca ABB, cele mai performante din România. Patru dintre acestea formează o premieră pentru traseul Bucureşti-Constanţa, o reţea în drumul spre mare. Până la existenţa acestora, un şofer cu o maşină electrică cu autonomie de 200 de kilometri risca să nu ajungă la Constanţa. Pe durata unei pauze sau a unei sesiuni de cumpărături în magazinele Penny Market, respectiv circa 15-30 de minute, bateria unei maşini se poate încărca până la 80% din capacitate.

    În afară de staţiile de încărcare, Simtel are expertiză şi în întreţinerea parcurilor eoliene, construieşte staţii de încărcare solare pentru trotinete electrice, unul din proiecte fiind staţia din sensul giratoriu de la Charles de Gaulle din Bucureşti, realizată împreună cu operatorul de trotinete electrice Flow, şi intenţionează să fie şi în avangarda soluţiilor pentru stocarea de energie. „În acest moment, tehnologia este încă destul de costisitoare, astfel că nu este o practică obişnuită în România pentru companii să investească în astfel de soluţii, dar ne aşteptăm ca în acest an sau în următorii companiile să înceapă să investească şi în stocarea de energie, mai ales că în ultimii patru ani costul acestei tehnologii a scăzut cu peste 60%.”

    Evoluţia domeniului se reflectă şi în veniturile companiei: în 2018, aceasta a înregistrat venituri la nivel consolidat de 3 milioane de euro, în 2019 au crescut la 5,5 milioane euro, iar pentru 2020 compania se aşteaptă la venituri de 11 milioane de euro, adică de două ori mai mari faţă de anul precedent. „În 2018 am avut o marjă de profit netă de 12% şi ne aşteptăm să o menţinem la acest nivel şi pe viitor, deoarece vom continua să investim în dezvoltarea echipei noastre, în realizarea de proiecte mai mari şi, de asemenea, în dezvoltarea unei noi direcţii de afaceri pe viitor. Dacă vom accesa metode alternative de finanţare, prin intermediul pieţei de capital sau al altor surse, credem că impactul pozitiv al acestora va fi vizibil abia începând cu anul 2021.”
    Iulian Nedea mai spune că Simtel este, probabil, „primul start-up autentic din România”, întrucât a fost finanţat de un investitor care a crezut în ideile celor trei prieteni. Ulterior, acesta s-a retras din business, iar compania a continuat să se finanţeze prin reinvestirea profitului şi prin produse tradiţionale, adică în principal finanţarea bancară.
    Astăzi, Simtel are 45 de angajaţi, din care 26 sunt ingineri, şi peste
    100 de colaboratori. Şeful Simtel spune că au nevoie constantă de ingineri calificaţi, dat fiind faptul că afacerea creşte de la lună la lună. „Inginerii noştri sunt atraşi de salariile pe care le oferim, de proiectele pe care Simtel le livrează în România şi în străinătate, dar şi mai încântaţi că au ocazia să lucreze cu tehnologii noi. Lucrăm la proiecte mari pe plan local şi în străinătate. De exemplu, ne ocupăm de mentenanţa parcurilor fotovoltaice în ţări precum Chile, Marea Britanie, Franţa, Germania, Bulgaria, Ucraina şi cu proiecte în zona de robotică şi automatizări procese industriale (motoare electrice, convertizoare, PLC-uri ş.a.) în Brazilia, Coreea de Sud, Turcia, Olanda, Suedia, Norvegia, Egipt. Astfel, pe piaţă suntem consideraţi un angajator destul de atractiv, aspect de care suntem foarte mândri.”
    Experienţa inginerilor de la Simtel a fost solicitată de companii din întreaga lume, atât în România, cât şi în ţări din Europa, Asia, America de Sud şi de Nord sau Africa. Compania a dezvoltat reţele de comunicaţii mobile pentru Huawei, Vodafone, Telekom şi Orange, iar pentru Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) a realizat un upgrade al sistemului de monitorizare al spectrului de radiofrecvenţă din România. Pe alte segmente, Simtel a livrat proiecte de automatizare pentru producătorul japonez de componente auto Takata şi pentru belgienii de la Bekaert Slatina, iar pentru Dacia, producătorul de maşini de la Mioveni, a fost responsabilă pentru un proiect de automatizare a liniei de asamblare.

    De ce energie verde?
    Energia regenerabilă este o soluţie viabilă pentru reducerea amprentei de carbon lăsate în atmosferă. În teorie, potenţialul energiei regenerabile depăşeşte celelalte tipuri de energie, deoarece este nelimitat şi nu are efecte negative. Ponderea energiei generate în România de panourile fotovoltaice este încă relativ mică, echivalând cu aproximativ 3,46% din energia totală, dar este în continuă creştere.
    „Energia regenerabilă este viitorul, deoarece ajută la descentralizarea pieţei energiei, oferind atât companiilor, cât şi utilizatorilor individuali oportunitatea de a dezvolta surse proprii de energie fără a mai depinde de furnizorii clasici. În plus, deţinerea de surse proprii de energie poate contribui şi la predictibilitatea preţului. În prezent, România se află într-o poziţie favorabilă, deoarece preţul energiei este încă mic faţă de alte pieţe occidentale, ca de exemplu Germania. Cu toate acestea, se estimează că în fiecare an, costul energiei din România va creşte cu 3% aşa că trebuie să luăm în considerare faptul că în 20 de ani energia va costa cel puţin triplu. Creşterea preţului se datorează investiţiilor ce trebuie făcute în modernizarea reţelelor de transport şi distribuţie, consumului mare de energie odată cu creşterea numărului de maşini electrice şi Green Deal-ului prin renunţarea la producţia de energie poluantă”, explică Iulian Nedea. În plus, un alt motiv important pentru care energia verde, în special energia solară, este în prezent în tendinţă ascendentă, este faptul că preţul tehnologiei a scăzut semnificativ în ultimii 10 ani. „Viitorul industriei constă cu siguranţă în soluţii care să permită stocarea de energie. În prezent, aproape toate centralele fotovoltaice sunt proiectate pentru consum imediat, adică energia nu este stocată şi tot ce se produce se consumă. Opţiunea de stocare a energiei este disponibilă, dar companiile momentan nu o implementează din cauza preţului tehnologiei, care este încă relativ mare. Cu toate acestea, este clar că preţul tehnologiei centralelor va scădea în anii următori şi va face ca energia solară să fie şi mai atractivă”, explică Iulian Nedea.
    La nivel global există o presiune pe companii pentru integrarea componentei ESG în activitatea lor, adică a celor trei factori care măsoară
    durabilitatea şi impactul societal al unei investiţii într-un business – mediu, social şi guvernanţă corporativă – care ajută la determinarea mai plauzibilă a performanţelor viitoare ale companiilor. Implementarea acestor aspecte, la care un investitor se uită, a început să ajungă şi în România.
    Ca urmare a poziţiei pe harta lumii, România este una dintre ţările cu un potenţial ridicat în ceea ce priveşte beneficierea/exploatarea energiei solare. „Vă puteţi imagina că inclusiv în ţările nordice, unde este foarte puţin soare pe an, companiile şi persoanele fizice instalează panouri fotovoltaice şi soluţii de stocare de energie. În UE, România, alături de Grecia, Bulgaria, Italia, Franţa şi Spania, are cel mai mare potenţial de a beneficia de energia fotovoltaică, având în vedere cantitatea de soare şi expunerea medie zilnică la soare.” Însă România se află pe unul dintre ultimele locuri în UE când vine vorba de producţia de energie pentru autoconsum, deoarece preţul energiei este încă destul de scăzut în comparaţie cu alte ţări europene. Pe de altă parte, dacă vorbim de producţia comercială, aici ne situăm mai bine faţă de alte ţări, ceea ce înseamnă că antreprenorii văd potenţialul şi avantajele pe care sursele proprii de energie regenerabilă le oferă.
    Iulian Nedea spune că energia fotovoltaică este o strategie crucială pentru optimizarea costurilor şi existenţa unui model de afaceri durabil. „Investiţia pe care companiile o fac pentru construirea centralei fotovoltaice poate fi amortizată în 6-7 ani, dar compania va beneficia de aceste investiţii pe parcursul a cel puţin 25 de ani, deoarece aceasta este durata minimă de viaţă a unui panou fotovoltaic, care poate fi prelungită prin procese corecte de mentenanţă şi actualizări periodice ale tehnologiei.”
    Cofondatorul companiei spune că prin implementarea de soluţii energetice regenerabile, companiile pot avea un impact pozitiv asupra educării clienţilor sau angajaţilor lor, motiv pentru care în magazinele retailerilor pentru care au construit facilităţi fotovoltaice Simtel a instalat ecrane care informează în timp real despre cantitatea de energie generată de companie şi impactul pozitiv pe care l-a avut asupra mediului, adică numărul de copaci salvaţi de la tăiere sau cantitatea de CO2 care nu se mai emite. Practic, prin instalarea panourilor fotovoltaice proprii pe acoperişuri, magazinele pot acoperi până la 75% din toată energia utilizată de acestea fără a avea niciun cost suplimentar. Soluţia nu este viabilă doar pentru magazine, ci şi pentru fabrici, parcuri logistice şi corporaţii care doresc să-şi reducă costurile de energie şi să devină eco friendly.
    De altfel, energia verde se foloseşte în din ce în mai multe domenii. De exemplu, Neversea îşi propune să devină în 2020 primul festival din lume alimentat aproape integral cu energie regenerabilă, iar pentru a marca momentul, DJ-ul Alex Parker a mixat, pentru prima dată în lume, din vârful unei turbine eoliene. În Olanda, toate trenurile electrice sunt alimentate în prezent numai cu energie eoliană, în timp ce multe primării din România au început să instaleze incărcătoare solare pentru telefoane sau alte gadgeturi.

    „Construim fabrici de bani”
    Deoarece performanţa energiei verzi este direct influenţată de condiţiile meteorologice, vânt în cazul energiei eoliene şi cantitate de soare în cazul energiei solare, această pondere variază de la o zi la alta şi de la sezon la sezon. În România, circa 40% din energia produsă provine din surse regenerabile, respectiv solară, eoliană şi hidro. Cea mai rapidă şi mai fezabilă din punct de vedere financiar dintre cele trei soluţii este o centrală fotovoltaică, a cărei construcţie şi autorizare durează două-trei luni, spre deosebire de fermele eoliene, a căror perioadă de construire este de circa 4-5 ani.
    Iulian Nedea spune că Simtel construieşte „fabrici de bani”.
    „Sunt funcţionale imediat şi gata să înceapă să asigure randamentul investiţiei. Considerăm că energia solară are potenţialul de a fi cea mai rapidă sursă de energie în România, în special datorită timpului scurt de implementare şi al costului tehnologiei. Dorim să subliniem că deşi construcţia durează o lună, procesul de proiectare şi autorizare poate dura în jur de două luni. Întregul proces include informarea primăriei locale, elaborarea soluţiei şi a proiectului, asigurarea racordării la reţea şi finalizarea construcţiei. Atât timp cât compania construieşte un parc fotovoltaic pentru consum propriu, nu are ca obiect principal de activitate producţia de energie şi nu dă energie în sistem, atunci procesul de autorizare este relativ simplu şi rapid. Pentru clienţii noştri, oferim o soluţie completă, ceea ce înseamnă că pe lângă construcţie, ne ocupăm de autorizare, proiectare şi mentenanţă”, explică el.
    Costul construirii unei centrale fotovoltaice şi durata de amortizare a investiţiei depind de la caz la caz. Iulian Nedea spune că investiţia poate fi amortizată în decurs de
    6-7 ani, timp în care panourile livrează beneficii financiare directe prin reducerea în fiecare lună a costului facturii de energie. Centralele fotovoltaice au o durată de viaţă de minimum 25 de ani. “Pentru a vă oferi un exemplu real, pentru unul dintre retailerii din România, am construit o centrală electrică fotovoltaică cu o putere instalată de 100 kWp ce produce 120 MWh energie electrică pe an şi aduce reduceri de cost pentru beneficiar de peste 12.000 euro anual. Asta înseamnă că în loc de 100 de euro pe MWh, care este preţul actual al energiei electrice (energie activă plus taxe), beneficiarul va avea un cost de 30 de euro pentru fiecare MWh de energie electrică produs din sursă proprie, respectiv o rată internă de rentabilitate (IRR) de 17%.”
    Dar mai întâi este nevoie de asigurarea că structura clădirii pe care se doreşte instalarea de panouri fotovoltaice poate suporta greutatea sistemului. “Imaginaţi-vă că vorbim despre adăugarea, în cazul unui supermarket, a aproximativ 30 de tone de greutate pe acoperiş sau între 20 şi 40 kg pe metru pătrat. Când am început în 2013, nicio companie nu avea în vedere acest aspect, dar astăzi retailerii ne consultă deja în momentul proiectării construcţiei spaţiului care va găzdui magazinul pentru a se asigura că acoperişul are capacitatea de a susţine greutatea.”
    Dar care este randamentul unei astfel de investiţii? “Randamentul, precum şi impactul asupra costului energiei, depind de dimensiunea parcului construit, precum şi în ce măsură acoperă nevoia de energie a unei companii individuale sau a unei familii. Dacă ne uităm la exemplul unui supermarket sau al unei companii care optează pentru instalarea de centrale fotovoltaice pentru a optimiza consumul de energie, panourile fotovoltaice pot scădea costurile cu facturile de energie, în medie, cu 50% pe parcursul unui an. Practic, într-un an, o companie poate produce între 50% şi 60% din energia pe care o consumă de la panourile solare, sub rezerva desigur a dimensionării puterii instalaţiei fotovoltaice în acord cu consumul actual. Aici este important să subliniem că 50% reprezintă media de economisire pe parcursul unui an, deoarece se produce mai multă energie pe timp de vară, aproximativ 75% din necesarul de energie, spre deosebire de timpul iernii, unde media în România este de 25%.”
    În ianuarie 2020, România a produs în total 5,4 miliarde kWh de energie electrică, din care doar 1,8 miliarde kWh au fost produşi în hidrocentrale, centrale eoliene şi centrale fotovoltaice, adică în facilităţi de energie regenerabilă. Potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS), producţia de energie eoliană a înregistrat de la an la an o scădere de 19,5%, dar producţia de energie hidro a crescut cu 11,2%, iar cea de energie fotovoltaică a crescut cu 75,5%, adică cele mai mari aprecieri din rândul celor mai importante surse de energie.
    Pe de altă parte, producţia de energie în termocentrale clasice a scăzut în perioada ianuarie 2019 – ianuarie 2020 cu 4,7%, în timp ce energia produsă în centrale nucleare, adică cea de la Cernavodă, singura din România, a crescut cu 2,4%. Pentru că nu produce suficientă energie pentru a răspunde întregii cereri, care va creşte în următorii ani şi în contextul maşinilor electrice, România a devenit anul trecut importator net de energie.
    Sectorul energiei verzi va cunoaşte însă o ascensiune şi mai puternică în anii următori ca urmare a programului Green Deal adoptat de Uniunea Europeană. Ca urmare, companiile axate pe producţia de energie verde au un potenţial ridicat de creştere în anii următori, dat fiind faptul că societăţile vor trebui să implementeze componenta de energie regenerabilă în activitatea lor.

  • Biroul de lângă mall

    „Continuăm strategia de proiecte mixte, care presupune construirea de clădiri de birouri clasa A în proximitatea mallului, astfel încât acestea să se deservească reciproc”, descrie Emma Toma, head of office division în cadrul AFI Europe România, proiectele diviziei pe care o conduce. Aceasta are un portofoliu operaţional şi în curs de dezvoltare în valoare de 213 milioane de euro, la care se va adăuga şi portofoliul de birouri recent cumpărat de la NEPI, odată cu finalizarea tranzacţiei anunţate anul trecut. Estimată de reprezentanţii pieţei la o valoare record de peste 300 de milioane de euro, potrivit ZF, aceasta viza achiziţia diviziei de birouri a Nepi de către dezvoltatorul israelian AFI Europe. „Prin această tranzacţie, care de altfel a fost cea mai mare tranzacţie din piaţa imobiliară anul trecut, continuăm să ne consolidăm poziţia pe piaţă explorând noi teritorii prin diversificarea portofoliului. Practic, facem un pas mai departe în strategia noastră de business şi în viziunea noastră de extindere.”
    Emma Toma spune că în prezent sunt în curs de obţinere a autorizaţiilor pentru mai multe proiecte, ce urmează strategia prin care şi-au dezvoltat prezenţa pe piaţa locală. AFI derulează două noi proiecte pe segmentul de office, în Bucureşti, AFI Tech Park Business Campus din zona de Centru-Vest a Capitalei şi în Braşov, în proximitatea Palatului Parlamentului şi a Pieţei Unirii. „În cazul ambelor oraşe vorbim de campusuri de birouri clasa A, amplasate în inima oraşului, care sunt investiţii inteligente, de viitor, ce răspund nevoilor companiilor aflate în căutarea unui sediu cât mai central şi accesibil pentru angajaţii lor”, spune Emma Toma.
    Proiectul de birouri din Bucureşti este, potrivit ei, unul dintre cele mai complexe proiecte de birouri din zonă, care va oferi trei clădiri având în total o suprafaţă de 70.000 de mp închiriabili şi care se va realiza în etape. Prima clădire, având 22.000 mp închiriabili, a fost finalizată la finalul anului 2018, iar construcţia pentru a doua etapă a proiectului, având 24.500 mp închiriabili, va începe în luna aprilie a acestui an. „Suntem extrem de mândri de acest proiect, cu atât mai mult cu cât el a primit recent certificare LEED Platinum (Leadership in Energy and Environmental Design), care atestă AFI Tech Park 1 drept o clădire sustenabilă – de exemplu, tehnologiile moderne care stau la baza construcţiei, de la echipamentele încorporate până la elementele de design, fac posibilă reutilizarea a 75% din deşeurile provenite din activitatea clădirii, iar certificarea de clădire «verde» aduce multiple beneficii chiriaşilor”, descrie Emma Toma una dintre particularităţile proiectului.
    În ceea ce priveşte proiectul AFI Park Braşov, care va fi inaugurat în primăvara anului 2020, acesta va fi alcătuit dintr-un mall şi din două clădiri de birouri adiacente. Proiectul, cu privelişte înspre muntele Tâmpa, va avea o suprafaţă de 25.000 de metri pătraţi în clădirile de birouri şi 45.000 de metri pătraţi în centrul comercial.
    „Îţi trebuie curaj şi viziune pentru a realiza proiecte de birouri de succes, închiriate aproape 100%, situate în alte zone decât nordul Bucureştiului, iar AFI Europe este un dezvoltator care are în mod clar aceste atribute. Credem în proiecte complexe şi ne place provocarea de a fi pionieri în businessul nostru”, descrie Emma Toma poziţionarea companiei. În acest context, alături de strategia AFI de a miza pe proiecte mixte, spune că şi-au propus să aducă pe piaţă proiecte inovatoare prin zonele în care sunt amplasate şi prin facilităţile pe care le oferă. „Toate proiectele noastre operaţionale şi în curs de dezvoltare sunt situate în zone uşor accesibile, unde traficul nu reprezintă o problemă, aceste proiecte fiind de asemenea situate în vecinătatea principalelor zone rezidenţiale unde locuiesc majoritatea angajaţilor”, descrie ea strategia companiei. Toma oferă exemplul AFI Tech Park, care are, potrivit ei, un accesul extrem de facil în momentele cele mai aglomerate ale zilei. Emma Toma spune că sunt deschişi şi posibilităţii de expansiune a segmentului de proiecte de birouri în provinicie. „În prezent ne concentrăm pe finalizarea proiectelor AFI Park Braşov, AFI Tech Park 2-3, iar odată cu finalizarea tranzacţiei cu NEPI, vom fi prezenţi şi în Timişoara. Braşov şi Timişoara sunt două oraşe dezvoltate şi care pot fi uşor accesate din orice colţ al ţării, cu un potenţial de business şi un raport foarte eficient între costuri şi rezultate financiare”, spune ea.  
    Cât priveşte piaţa per ansamblu, Emma Toma consideră că aceasta îşi va continua trendul crescător în continuare. „Este o piaţă în creştere, care avansează către maturitate. Vom vedea proiecte noi complexe, progrese majore privind tehnologiile folosite, respectiv inovaţii în infrastructura clădirilor şi tot mai multe imobile sustenabile, cu certificat «verde».” 

    Cine este Emma Toma, head of office division a AFI Europe
    Emma Toma are o experienţă de aproximativ 20 de ani în piaţa imobiliară. După ce a absolvit Academia de Studii Economice cu o diplomă în management, a lucrat timp de 13 ani pe segmentul rezidenţial, într-o perioadă în care piaţa din România era în formare, şi a participat la dezvoltarea primelor ansambluri rezidenţiale  de lux şi, mai târziu, a proiectelor de apartamente noi construite în Bucureşti în perioada 2000-2012. Din echipa AFI Europe România face parte de peste şapte ani şi jumătate, când s-a angajat în poziţia de leasing manager office division în 2012, fiind responsabilă de închirierea proiectelor AFI Park 1-5, AFI Tech Park 1-3 şi AFI Park Braşov, de unde a evoluat apoi în rolul curent.
    Potrivit celui mai recent raport public, la finalul anului 2017 mallul AFI Palace Cotroceni avea o valoare de 495 mil. euro, la care se adaugă cele cinci clădiri de birouri ale proiectului AFI Park, în valoare de 165 de milioane de euro.

  • Accent pe investiţii

    Lipsa expansiunii marilor reţele de magazine în oraşele secundare şi terţiare, ocolite de investitorii instituţionali, a lăsat un gol liber în piaţă, care acum este acoperit treptat de dezvoltări precum cele realizate de Prime Kapital şi MAS Real Estate – dezvoltări de tip „value centre“ cu hipermarket şi retail de tip strip mall sau mall.
    Martin Slabbert, cofondator şi CEO al Prime Kapital, companie de dezvoltare imobiliară şi investiţii şi care în urmă cu mai bine de zece ani punea bazele fondului de investiţii NEPI, cel mai mare proprietar de spaţii comerciale din România, spune că în Europa de Vest se obţin în prezent randamente investiţionale mici, iar un proiect poate fi câştigător numai când se investesc peste 500-700 mil. euro, în timp ce proiectele mici atrag şi câştiguri foarte mici.
    „Am preluat conducerea MAS Real Estate în noiembrie anul trecut. Aproximativ jumătate din activele MAS sunt în Europa de Vest, iar planul este de a le vinde pentru a investi aici. Odată cu acest lucru vom derula noi recrutări şi vom continua să extindem echipa pentru Europa Centrală şi de Est.”
    Valoarea activelor din Europa de Vest este potrivit ultimei evaluări de peste 544 de milioane de euro. O bună parte din aceşti bani vor merge în România şi în regiune, vom discuta atât despre clădiri noi, cât şi achiziţii. Spre exemplu o parte din aceşti bani vor merge către dezvoltările din Iaşi sau alte proiecte”, a spus Martin Slabbert. El a subliniat că este foarte probabil ca anul acesta Prime Kapital să anunţe noi proiecte de dezvoltare în România, în contextul în care dezvoltatorul lucrează la securizarea de noi terenuri la nivel naţional.
    Dezvoltatorul a demarat deja construcţia proiectelor rezidenţiale pe fosta platformă Marmura din Bucureştii Noi şi construirea Avalon Estates în Pipera. La nivel naţional a demarat construcţia Mall Moldova la Iaşi, proiect care se vrea a fi al doilea mall regional din ţară, după Băneasa din Bucureşti, şi a deschis centre comerciale în Baloteşti, Zalău, Baia Mare sau Roman şi are în plan altele noi.
    „În Iaşi am început construcţia la Mall Moldova, care cu cei 92.000 mp de suprafaţă închiriabilă va fi al doilea cel mai mare centru comercial, după Băneasa din Bucureşti. Vor fi două malluri regionale în România – Băneasa şi Mall Moldova. Iaşiul este un oraş foarte important, cu mult potenţial, dar care în ultimii 10 ani a rămas în urma celorlalte mari centre ale ţării, iar multe investiţii au mers către Cluj sau Timişoara sau chiar Braşov, unde există o problemă de infrastructură. Dacă Braşovul avea infrastructura necesară, acolo vedeam investiţii similare cu cele din Cluj sau Timişoara“, a subliniat fondatorul Prime Kapital.
    Valoarea estimată a investiţiei în proiectul Silk District din Iaşi este de 200 de milioane de euro. Proiectul urmează să fie construit pe terenul fostei fabrici din industria textilă Teba, urmaşa întreprinderii de mătase Victoria Iaşi. Anul trecut, oficialii de la Prime Kapital spuneau că lucrările de construcţii sunt programate să înceapă în primul trimestru al anului 2020, însă cel mai probabil vor demara în a doua parte a anului.
    „Silk District este acum cel mai mare proiect al nostru. Încă nu am cumpărat terenul, doar l-am securizat şi îl vom cumpăra atunci când PUZ-ul va fi gata. Începem construcţia în septembrie cel mai probabil, iar după 18 luni, în primul trimestru din 2022, vom avea finalizată prima clădire de birouri în Iaşi“, a subliniat Martin Slabbert.
    Iaşiul a fost ales pentru această investiţie, în condiţiile în care a ajuns în ultimii ani unul dintre oraşele puternic dezvoltate ale ţării alături de Bucureşti, Cluj şi Timişoara, cu 20.000 de angajaţi în industria de IT, la care se adaugă peste 2.500 de absolvenţi în fiecare an.
    Martin Slabbert a subliniat că există un interes tot mai mare pentru oraşele mai mici ale României, pe măsură ce acestea atrag chiriaşi, dar şi randamente bune pentru investitori.
    „Avem foarte mare succes pe retail în oraşe precum Zalău Baia Mare, Roman – toate proiectele au evoluat foarte bine. Se pare că nimeni altcineva nu mai este interesat să investească în aceste oraşe secundare sau terţiare. Oraşele mici din România nu au suficient retail şi sunt în urma investiţiilor. Spre exemplu în Târgovişte deschidem în luna mai mallul şi deja am închiriat. Dar băncile româneşti sau europene nu vor să finanţeze astfel de proiecte. Pe de altă parte în aceste oraşe mai mici din Europa sunt investiţi bani din Africa de Sud şi China, prin Bank of China. Momentan cu Bank of China nu am colaborat încă, dar discutăm cu ei“, a subliniat Martin Slabbert.
    Spre exemplu, marii investitori s-au concentrat până acum pe Bucureşti, Cluj şi Timişoara, dar şi Iaşi, Braşov, Sibiu sau Constanţa, în timp ce oraşe mai mici s-au mulţumit cu strip malluri sau doar supermarketuri.
    Prime Kapital are în plan să controleze construirea proiectelor sale din faza de proiect până la cea de execuţie şi achiziţie de materiale, motiv pentru care compania pregăteşte extinderea echipei din Bucureşti.
    „Am cumpărat Edit Structural, iar Eugen Morariu este acum partener în cadrul Prime Kapital. Noi vrem să integrăm construcţia în cadrul companiei. Experienţa firmei este de peste un deceniu, noi ne-am îmbunătăţit constant partea de construcţii, iar acum aveam nevoie de ingineri de structură. Vom urmări modelul celor de la Bog’Art de a fi antreprenori generali, care subcontractează lucrările. Momentan avem în plan să lucrăm pentru noi, însă dacă vom putea, vom dezvolta şi pentru alte companii“, a spus Martin Slabbert.
    Prime Kapital are în plan şi dublarea echipei din Bucureşti, pe măsură ce dezvoltatorul va continua să recruteze noi specialişti. „Acum în Prime Kapital la nivel de grup alături de MAS Real Estate avem 250 de angajaţi, iar în Bucureşti avem puţin sub 100, la care se adaugă cei 25 de ingineri. În următorii doi ani vom ajunge la un total de 250 de angajaţi în Bucureşti. Discutăm cu cei de la Globalworth pentru a găsi o soluţie pentru a ne putea extinde în Globalworth Tower şi dacă nu va fi posibil, vom închiria birouri într-una din clădirile din zona Barbu Văcărescu – Floreasca.“
    Prime Kapital dezvoltă proiectele rezidenţiale Marmura Residence din Bucureşti, Avalon Estate din Pipera, Mall Moldova şi Silk District din Iaşi, dar şi Dâmboviţa Mall din Târgovişte.

    Cum arată lista proiectelor a Prime Kapital şi MAS Real Estate
    Militari Shopping City
    54.047 mp suprafaţă închiriabilă
    113,5 mil. euro valoare contabilă
    98,8% grad de ocupare
    100% deţinut de MAS Real Estate

    Atrium Mall Arad
    28.384 mp suprafaţă închiriabilă
    58 mil. euro valoare contabilă
    96,7% grad de ocupare
    100% deţinut de MAS Real Estate


    Baia Mare Value Centre
    21.328 mp suprafaţă închiriabilă
    34,4 mil. euro valoare contabilă
    96,3% grad de ocupare
    100% deţinut de MAS Real Estate

    Roman Value Centre
    18.798 mp suprafaţă închiriabilă
    34,3 mil. euro valoare contabilă
    96,6% grad de ocupare
    100% deţinut de MAS Real Estate

    DN1 Value Centre
    26.966 mp suprafaţă închiriabilă
    54,1 mil. euro valoare contabilă
    96,7% grad de ocupare
    40% deţinut de MAS Real Estate

    Zalău Value Centre
    19.338 mp suprafaţă închiriabilă
    31,8 mil. euro valoare contabilă
    94,5% grad de ocupare
    40% deţinut de MAS Real Estate


    În construcţie:
    Dâmboviţa Mall Târgovişte
    32.900 mp suprafaţă închiriabilă
    44,1 mil. euro investiţie
    94,5% grad de ocupare
    40% deţinut de MAS Real Estate
    Urmează a fi inaugurat în mai

    Mall Moldova – extindere
    92.000 mp suprafaţă totală închiriabilă
    58.000 mp suprafaţă închiriabilă din extindere
    113,8 mil. euro investiţie în extindere
    40% deţinut
    de MAS Real Estate
    Urmează a fi inaugurat în 2021

    Sepsi Value Centre
    17.000 mp suprafaţă închiriabilă
    19,8 mil. euro investiţie în extindere
    40% deţinut de MAS Real Estate
    Urmează a fi inaugurat în cursul anului 2020


    În curs de autorizare
    Bârlad Value Centre
    17.700 mp suprafaţă închiriabilă
    19,2 mil. euro investiţie în extindere
    40% deţinut de MAS Real Estate

    Argeş Mall
    56.100 mp suprafaţă închiriabilă
    91,6 mil. euro investiţie în extindere
    40% deţinut de MAS Real Estate

    Silk District Iaşi
    135.208 mp suprafaţă pentru rezidenţial
    2.500 de apartamente
    112,3 mil. euro investiţie în rezidenţial
    97.600 mp suprafaţă închiriabilă pentru birouri şi hotel
    145,7 mil. euro investiţie în birouri şi hotel


    Rezidenţial în construcţie:
    Marmura Residence
    36.147 mp suprafaţă
    465 de apartamente
    43,1 mil. euro investiţie
    40% deţinut de MAS Real Estate

    Avalon Estate
    90.237 mp suprafaţă
    746 locuinţe
    101 mil. euro valoare investiţie
    40% deţinut de MAS Real Estate

  • CE va finanţa 17 proiecte de cercetare pentru dezvoltarea de tratamente pentru COVID-19

    Comisia Europeană a anunţat, vineri, că va suplimenta cu 37,5 milioane de euro suma alocată proiectelor de cercetare care vizează dezvoltarea de vaccinuri, tratamente şi metode de diagnostic pentru COVID-19, prin programul Orizont 2020. În total, urmează să fie finanţate 17 proiecte. 

    Finanţarea totală alocată de CE acestor proiecte este de 47,5 milioane de euro, în condiţiile în care, în ianuarie, Comisia anunţase că are un buget de 10 milioane de euro pentru acest program.

    „Datorită acestei finanţări suplimentare din programul, Comisia creşte la 47,5 milioane de euro finanţarea destinată apelului de urgenţă lansat în luna ianuarie pentru a combate epidemia de COVID-19”, scrie într-un comunicat emis, vineri, de Comisia Europeană.

    „Finanţarea de urgenţă din cadrul programului Orizont 2020 permite cercetătorilor să-şi înceapă imediat activitatea, pentru a combate epidemia de coronavirus pe mai multe fronturi. Comunitatea cercetătorilor a trecut la fapte extrem de rapid, ceea ce ne dă speranţe că vom fi în curând un pas mai aproape de obiectivul de a opri răspândirea virusului”, a declarat Mariya Gabriel, comisar pentru inovare, cercetare, cultură, educaţie şi tineret.

    Comisia negociază în prezent acorduri de grant cu beneficiarii selectaţi.

    Obiectul celor 17 proiecte va fi:

    – Dezvoltarea de noi vaccinuri.

    – Teste de diagnosticare rapidă la locul acordării asistenţei .

    – Noi tratamente, pentru care se va adopta o abordare dublă. În primul rând, accelerarea dezvoltării de noi tratamente aflate în curs de elaborare (inclusiv peptide terapeutice, anticorpi monoclonali şi substanţe antivirale cu spectru larg), iar în al doilea rând, detectarea şi identificarea de molecule care ar putea funcţiona împotriva virusului, utilizând tehnici avansate de modelare şi calcul.

    – Îmbunătăţirea epidemiologiei şi a sănătăţii publice, inclusiv a pregătirii şi a răspunsului la apariţia focarelor. Aceste proiecte vor contribui la dezvoltarea de sisteme de monitorizare mai bune pentru a preveni şi pentru a controla în mod eficient răspândirea virusului, precum şi pentru a contribui la evaluarea dinamicii sociale.

  • Familia care schimbă total piaţa imobiliară din Bucureşti. Ei construiesc acum un nou tip de apartamente şi locuinţe speciale pentru bonele filipineze

    Într-o piaţă imobiliară efervescentă, cu proiecte noi anunţate constant, o familie de dezvoltatori vrea să se diferenţieze prin construirea unui complex rezidenţial care să aducă detaliile unui butic pentru peste 300 de apartamente. „WIN Herăstrău este cel mai mare complex imobiliar rezidenţial tip butic pe care eu l-am văzut, cu detalii care se regăsesc acum în proiecte cu

    20 de apartamente. Spre exemplu, parasolarele cu care vor fi dotate logiile vor avea o valoare totală de 860.000 de euro”, descrie Cristian Pascu (35 de ani), CEO al
    PSC Group, cel mai nou pariu al afacerii de familie pe care acum o conduce.
    Proiectul presupune dezvoltarea, pe o suprafaţă de 11.500 de metri pătraţi din Cartierul Francez, din proximitatea parcului Herăstrău, a unui complex rezidenţial format din şase clădiri. Valoarea de piaţă a proiectului este estimată de dezvoltator la 70 de milioane de euro. Primele cinci imobile din complexul rezidenţial WIN Herăstrău vor cuprinde 252 de apartamente cu 2 până la 5 camere, structurate pe un regim de înălţime de tipul 2S plus D plus P plus 5E. Cel de-al şaselea – pentru care vor obţine autorizaţiile anul acesta – va include încă 50 de apartamente, evaluarea de 70 de milioane de euro fiind pentru întregul proiect. În prima fază a fost cumpărat terenul aferent pentru dezvoltarea a cinci dintre clădiri, iar ulterior, la finalul anului trecut, a fost suplimentată achiziţia lotului de teren pe care se va construit cel de-al şaselea corp de clădire. Valoarea terenului, la preţul actual al pieţei, ar fi de 1.500 euro/mp, preţul total situându-se astfel la o valoare de piaţă de 3 milioane de euro, potrivit lui Pascu.
    Termenul de finalizare a proiectului este estimat la martie 2021 pentru primele patru clădiri, iar pentru clădirea 5, la septembrie 2021, cea de-a şasea clădire urmând a fi livrată în martie 2022. Preţul de vânzare a pornit de la 1.700 euro/mp, iar pe măsură ce au avansat lucrările, a ajuns la 2.100 euro/mp. Proiectul include însă şi penthouse-uri de până la peste 340 de metri pătraţi, pentru care preţul porneşte de la 2.700 de euro/mp. Până acum, dezvoltatorul a vândut 101 apartamente, cu o medie a avansului primit de la clienţi de 53%. „Dintre clienţi, 35-40% sunt investitori. Există  şi persoane care au plătit integral, eu am cerut 20% avans, dar pentru că şi-au dorit discount, a venit această propunere din partea lor. Apartamente în regim normal am vândut încă înainte de a avea autorizaţie 20 de bucăţi (cu 1.700 – 1750 euro/mp)“, spune Cristian Pascu. „Proiectul e gândit ca 30-35% să se finanţeze din vânzări, nu am luat în calcul să se finanţeze doar din surse proprii 100%“, adaugă el.
    PSC Group include şi firma  PSC Property Management, care administrează apartamentele vândute în regim de investiţie. Dezvoltatorul promite astfel clienţilor care îşi doresc achiziţia unui apartament în scop investiţional, administrat prin firma lor de property management, un randament de 7%. „Randamentul este calculat la valoarea totală investită – la un apartament de 150.000, calculăm 7%, garantat, în fiecare an“, explică el. Cel de-al cincilea imobil din complex este cel gândit, încă din stadiul de proiectare, pentru clienţii orientaţi pe investiţii – fiind format mai ales din apartamente cu două camere, dar care va include şi 17 garsoniere: „Este din ce în ce mai la modă tendinţa bonelor filipineze – poate două familii vor să împartă o bonă filipineză, care va sta într-o garsonieră“, descrie Pascu argumentul structurării imobilului astfel.
    Compania lucrează cu BTD Construct în prezent, care este antreprenorul general al proiectului, în condiţiile în care firma cu care au demarat proiectul, grecii de la Octagon Group, au intrat în procedură de insolvenţă după demararea proiectului. „Am discutat cu Octagon şi cu administratorul lor judiciar să ne lase utilajele, să ne lase oamenii, iar cu utilajele lor şi oamenii lor, dar plătiţi de noi, am executat lucrările sub coordonarea noastră. Am devenit constructori peste noapte. A fost şi o ambiţie de a demonstra că de fapt un proiect ţine foarte mult de dezvoltatorul lui, nu de firma de construcţii, firmele de construcţii pot să păţească multe şi nu pot să răspund eu de ele în faţa clienţilor. Am predat amplasamentul constructorului BTD aşa cum se predă unui antreprenor general“, descrie Cristian Pascu modul în care au realizat fundaţiile speciale ale proiectului.
    El reprezintă cea de-a doua generaţie de antreprenori a businessului de familie românesc – un grup fondat în 1997, format din opt companii care acoperă o sferă de discipline printre care se numără construcţiile, proiectarea, arhitectura, project managementul, finanţarea şi consultanţa juridică. Grupul are încasări totale de circa 15-20 milioane de euro, potrivit lui Pascu.
    Afacerea a fost înfiinţată de tatăl lui Cristian Pascu, Dumitru Pascu, de profesie inginer în construcţii, precum şi de naşul său, Costi Ştefănescu, care a înfiinţat fabrica de tâmplărie şi aluminiu WIN Impex. După Revoluţie, tatăl său a fost şef de şantier la spitalul municipal din Bremen, apoi a revenit în ţară, unde naşul său punea bazele uneia dintre primele fabrici de tâmplărie PVC şi aluminiu din ţară, respectiv WIN Impex, prezentă şi acum în grupul de companii pe care îl conduce. În 2007, când a terminat studiile, a făcut echipă cu ei, tatăl său concentrându-se pe aspectele tehnice ale afacerii, iar el, pe strategie. Nu sunt străini însă de proiectele imobiliare – printre acestea se numără un complex de imobile şi la Piteşti, în Băneasa – Stejari, cât şi în Baloteşti şi, ca orice dezvoltator imobiliar cu vechime, au fost şi ei afectaţi de criză. „Cred că nu ajungeam la WIN Herăstrău dacă nu era corecţia din piaţă generată de criză”, spune tânărul care a intrat în imobiliare chiar în plin avânt al acestora, în 2007, la 22 de ani. 

    CONTEXT:
    Piaţa imobiliară îşi continuă efervescenţa, cu noi proiecte anunţate de către dezvoltatori pe toate segmentele acesteia. Dezvoltatorii din rezidenţial par să fi învăţat din lecţiile crizei şi construiesc acum proiecte prin care să se diferenţieze, pe care să le vândă mai ales clienţilor cu venituri medii spre mari.  

    DECIZIE:
    Dezvoltarea de către PSC Group a unui complex rezidenţial în regim de înălţime redus, în zona Parcului Herăstrău, care va include circa 300 de apartamente, dar care va prezenta caracteristicile unui butic de câteva zeci de apartamente.

    Finanţarea proiectului – din fonduri proprii şi din banii investitorilor (circa 35%), care ar trebui să primească un randament de 7% pentru investiţia
    într-un apartament. 

    CONSECINŢE:
    PSC Group a vândut deja 101 de apartamente, din fazele incipiente ale proiectului, cu un avans mediu de 53%. 

  • Noi nu vedem nicio criză, piaţa imobiliară nu este supraîncălzită, problema este că avem prea mulţi bani dar nu avem prea multe proiecte de investiţii interne viabile. Cum a ajuns majorarea salariilor să fie principala sursă de creştere şi de profit pentru bănci şi cât de dependente sunt de acest lucru

    Cu o carieră bancară de 26 de ani în spate, perioadă în care a văzut şi creşteri şi scăderi economice, Mihaela Bîtu, care a preluat de la mijlocul anului trecut conducerea ING Bank România a făcut joi, la ZF Live, un rezumat destul de clar al situaţiei actuale: Chiar dacă vedem o scădere a economiei, nu ne aşteptăm la vreo criză; salariile vor creşte în continuare; piaţa imobiliară nu este fierbinte, supraîncălzită; toate băncile şi noi avem foarte multă lichiditate (ING nu mai atrage depozite în euro de la populaţie pentru că nu mai are ce face cu ei, dobânzile din Europa fiind negative), dăm credite persoanelor fizice (de consum şi ipotecare), vrem să dăm credite companiilor, dar pe corporate nu sunt prea multe proiecte de investiţii interne viabile, bancabile, firmele româneşti rămân în continuare slab capitalizate, multinaţionalele fie îşi folosesc banii lor, fie nu mai fac investiţii, iar statul nu furnizează prea multe oportunităţi (a se vedea căderea investiţiilor publice).

    În acest context creditele de retail acordate românilor au ajuns să fie pentru ING principala sursă de creştere mai consistentă şi cea mai profitabilă, având în vedere marjele mai mari, duble sau triple, de pe acest segment.

    ING, o bancă corporate, cel puţin aşa este percepută în piaţă, a ajuns să aibă 65% din portofoliu format din credite de retail, dublu faţă de împrumuturile corporate, ceea ce arată cât de dramatică este schimbarea de structură ca o consecinţă a realităţii din piaţă.

    Vineri, BNR a redus RMO la valută (rata rezervelor minime obligatorii, respectiv procentul pe care băncile trebuie să-l depună la BNR din totalitatea sumelor atrase în depozit), de la 8% la 6%, ceea ce înseamnă că Banca Naţională le-a dat înapoi băncilor circa 650 de milioane de euro.

    Dar ce să facă băncile cu aceşti bani că şi aşa sunt pline de lichiditate, depozitele atrase fiind mult mai mari decât creditele acordate, raportul fiind de 70%?

    Mugur Isărescu speră că o parte din bani se vor duce în finanţarea statului, ceea ce va coborî şi costul de finanţare al Ministerului de Finanţe, iar o parte se va duce în creditarea companiilor care fac export.

    Şi acum băncile au suficiente resurse în valută pentru a credita companiile, dar nu au pe cine, pentru că a face export independent este foarte greu într-o lume globalizată unde dacă nu eşti parte a lanţurilor internaţionale nu prea ai unde să te duci.

    Războiul comercial din ultimii doi ani a încetinit comerţul internaţional, deci şi cererea de mărfuri, Germania se chinuie să iasă din recesiune, într-o lună industria creşte, în alta scade, Rusia este închisă din cauza sancţiunilor americanilor, iar acum China, care absorbea o bună parte din exporturile lumii, este lovită de coronavirus.

    Reducând RMO la valută, Isărescu mai degrabă a vrut să oprească scăderea ponderii creditelor în valută în totalitatea creditelor acordate în România, care de la 70% în 2008 a ajuns la 37% în acest moment.

    Să nu uităm că România are o economie euroizată, unde preţurile produselor şi serviciilor sunt legate de evoluţia cursului leu-euro.

    Băncile nu au prea multe proiecte de investiţii pentru că firmele se finanţează mai mult de la furnizori care le dau marfă, produse şi servicii, în speranţa că vor fi plătiţi mai încolo.

    Chiar dacă aceste produse şi servicii au un cost mai mare, netransparent, după cum spune Mihaela Bîtu de la ING, companiile preferă să se finanţeze de la furnizori decât de la bănci.

    Costul unui credit nu mai reprezintă o problemă, deşi percepţia tuturor este că dobânzile sunt mari iar bancherii sunt nişte cămătari.

    Uitaţi-vă la ce costuri se finanţează companiile de pe bursă, de 7-8% la lei, peste dobânda unui credit bancar.

    Multe proiecte de investiţii locale nu sunt viabile şi nici bancabile pentru că acţionarii companiilor pun prea puţin la bătaie banii lor, şi nici nu vor să facă parteneriate cu alţi investitori.

    Proiectele de investiţii ar trebui să fie finanţate de către acţionari, iar capitalul de lucru să fie finanţat prin credit bancar.

    La noi toată lumea vrea bani de la bancă.

    După criză domeniul care s-a schimbat cel mai mult este cel al dezvoltărilor imobiliare, acolo unde investitorii au pus la bătaie mai mult banii lor pentru că băncile au devenit mult mai prudente.

    Din acest motiv vedem atât de multe proiecte imobiliare care se dezvoltă şi unde dezvoltatorii, pentru că au pus în joc şi banii lor, pot să stea mai mult cu ele în piaţă şi de aceea nu scad preţurile, ci chiar le cresc.

    Nu ştiu cum va fi anul politic 2020, cu toată această vânzoleală, uite guvernul, nu e guvernul, dar pentru bănci, în lipsa proiectelor private şi a creşterii investiţiilor publice, majorările salariale ale angajaţilor români reprezintă cea mai importantă sursă de creştere pentru creditare şi pentru profitabilitate.

    Orice creştere salarială înseamnă că băncile pot da mai multe credite, ceea ce şi fac.

    Bancherii au devenit dependenţi de aceste creşteri salariale, fie că sunt date de stat, fie că sunt cele care vin prin creşterea salariului minim pe economie, fie prin creşterile date în sectorul privat datorită crizei forţei de muncă.

  • Ecosistemul de start-up-uri din România e în plin boom

    „Ecosistemul de start-up-uri a explodat în ultimul an. Dacă acum 5-6-7 ani, când eu eram fondator de start-up-uri, era practic aproape imposibil să ridici bani din România, între timp a devenit o adevărată nebunie – peisajul de investiţii, peisajul de start-up-uri. Peste tot apar noi start-up-uri, noi echipe care vor să lanseze proiecte, apar investitori, au apărut fondurile de investiţii, s-au îmbunătăţit numărul şi calitatea investitorilor de tip angel. Se întâmplă foarte multe lucruri deodată, este o efervescenţă, că astfel inevitabil te întrebi cât va mai dura. Evoluţia a fost una spectaculoasă, este loc de mai bine şi este loc de mai multe”, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation Cristian Munteanu, managing partner în cadrul fondului de investiţii local Early Game Ventures (EGV). El a pus bazele EGV la finalul anului 2018 împreună cu Dan Călugăreanu şi Radu Stoicoviciu, iar până acum prin intermediul fondului s-au investit 5,5 milioane de euro în 10 start-up-uri – Adiem, Bunnyshell, Druid, Milluu, Neobility, RoboSelf, SymphoPay, Tokinomo, Underline şi Watto Stations.
    „Am auzit deja întrebarea: nu cumva sunt deja prea mulţi bani în piaţă? Eu aş întreba: sunt prea mulţi bani în Silicon Valley? Cred că loc este. Este loc de investitori. Deocamdată suntem într-o piaţă care este condusă de investitori – există câţiva gatekeeperi pe la care trec toate tranzacţiile şi există un număr de investitori de tip angel care participă, contribuie, iniţiază astfel de runde de finanţare”, a adăugat el. În ultimii ani pe piaţa locală au apărut tot mai multe fonduri de investiţii care caută să finanţeze start-up-uri ce peste câţiva ani le-ar putea întoarce toţi banii investiţi în toate proiectele pe care au pariat, plus profit. Unul dintre ele este şi Simple Capital, vehiculul creat de Andrei Pitiş – unul dintre cei mai cunoscuţi antreprenori şi investitori în IT din România. Acesta este parte a programului său de a contribui la crearea a încă 100 de milionari în euro din proiecte de IT pe plan local, Simple Capital investind deja în 15-16 start-up-uri. „Ecosistemul este într-o plină efervescenţă. Apar foarte multe start-up-uri. Acum un an nu-mi imaginam că o să fie aşa de tare, adică în ce am spus eu atunci, acel 100, a fost foarte multă speranţă. Foarte multă. Acum mi se pare realizabil. Este adevărat că nu într-un an, doi, trei, aşa cum se aştepta lumea. Probabil că în zece ani, ca să dau un orizont de timp cât de cât, dar mi se pare chiar realizabil. Atunci nu credeam că o să descopăr oameni noi din interacţiunea asta deschisă cu publicul, dar chiar am descoperit start-up-uri noi“, a spus Andrei Pitiş tot în cadrul emisiunii ZF IT Generation. El este cunoscut pe piaţa IT din România atât pentru implicarea în programele de susţinere şi descoperire a start-up-urilor, cât şi pentru proiectul ceasului inteligent Vector Watch vândut gigantului american Fitbit, dar pentru şi investiţiile sale în proiecte precum Clever Taxi, achiziţionat de gigantul german Daimler. Din noiembrie 2018, când Pitiş a pornit la drum cu Simple Capital, şi până în prezent, antreprenorul a investit circa 500.000 euro în total în 15-16 proiecte. El a precizat că Simple Capital vizează trei tipuri de companii. „Sunt trei tipuri de companii în care am investit prin Simple Capital: sunt companii de servicii – cum este firma mea de headhunting mai veche Techmind, este o agenţie de marketing – Perceptum, este o firmă de servicii de IT, de dezvoltare de software – Softbinator. Sunt nişte firme de servicii care generează şi care alimentează într-un fel Simple Capital cu profitul respectiv.” De asemenea, un alt tip de companii în care investeşte Simple Capital sunt cele tip scale-up – start-up-uri aflate a început care în general vând online, de diferite sume, şi au un profit. Intrând eu în acţionariat cu bani, dar mai ales cu timp, pot să le ajut să treacă la zeci, sute de mii de euro vânzări pe lună şi deci să ajungă la evaluări de milioane, zeci de milioane de euro.” Totodată, Simple Capital finanţează şi start-up-uri de la zero, alături de alte fonduri de investiţii. Printre start-up-urile în care a investit Simple Capital până acum se numără Pentest Tools, Garderoba Infinită, Social Insider, Feexers, Neobility şi Perceptum.
    Şi Radu Georgescu, unul dintre cele mai cunoscute nume din industria locală de tehnologie după o lungă serie de exituri de succes din companii locale, începută cu vânzarea antivirusului RAV gigantului Microsoft în 2003, spune că în prezent ecosistemul de start-up-uri hi-tech din România se află într-o perioadă foarte bună, iar perspectivele sunt de asemenea unele optimiste. „A crescut extrem de mult în ultimii cinci ani, să spun. A crescut pe de-o parte pentru că au apărut fonduri de investiţii, pe de altă parte pentru că au apărut business angels sau au apărut oameni dornici să investească în tehnologie”, a afirmat el în cadrul unei ediţii a ZF IT Generation. „Văd şi cunosc start-up-uri care duduie, care explodează. Cunosc foarte multe start-up-uri care nu reuşesc la prima iteraţie, dar construiesc echipe foarte bune care la o a doua iteraţie pot fi de succes. Dar de departe nu totul se întâmplă în Bucureşti, pentru că nu este doar Bucureşti şi Cluj, este Bucureşti, Cluj, Sibiu, Timişoara, Târgu-Mureş, Iaşi, Braşov, Oradea. Se întâmplă lucruri peste tot”, a completat el. Cum au evoluat însă ideile de business şi soluţiile software dezvoltate de start-up-urile din România în ultimii ani? „S-au schimbat buzzwordurile. Dacă acum doi ani blockchain era cuvântul cel mai des întâlnit în orice pitch, între timp au dispărut complet start-up-urile de blockchain, acum buzzwordul este AI (inteligenţă artificială – n.red.) şi machine learning (ML). Nu mai poţi să găseşti o aplicaţie de parcare care să nu spună că face AI şi ML”, a menţionat Cristian Munteanu de la Early Game Ventures. Legat de calitatea start-up-urilor, el a spus că aceasta a evoluat, însă nu dramatic. „Nu deodată toate start-up-urile care se lansează vin cu tehnologii noi, revoluţionează lumea. Nici pe departe; cred că una dintre problemele start-up-urilor româneşti este miza. Cea mai mare parte din start-up-uri vin cu nişte mize mici, ambiţii locale, poate regionale, şi este nevoie de mai mult decât atât.” În ce priveşte tehnologiile pe care le dezvoltă start-up-urile locale, investitorul consideră că nivelul nu este ridicat, mai ales fiindcă România nu are nicio universitate în top 100 din lume. „Dacă am avea şi noi două Stanforduri sau MIT-uri pe aici prin ţară, probabil că am putea să cerem mai multe. Dacă nu am fi România, ci Israel, iarăşi am putea să cerem mai multe. Dar o privire rece, lucidă asupra peisajului despre care toată lumea vorbeşte şi unde este foarte multă gălăgie ne arată că sunt puţine centre universitare de calitate. România mi se pare că nu are nicio universitate în top 100 global. Totuşi, de unde să vină acele creiere? Mulţi sunt autodidacţi, învaţă singuri programare, orice altceva şi dacă te uiţi la acest lucru nu poţi să spui că este o calitate slabă a start-up-urilor. Este comparabilă cu alte hotspoturi din lume.” Cu toate acestea, în România se găsesc însă foarte multe persoane cu o experienţă tehnică solidă, deficit mai mare fiind în zona de business.

  • Dincolo de artă

    Mai nou, aceştia sunt invitaţi să urmărească restauratorii la lucru, scrie New York Times.
    În mod normal neaccesibile publicului, laboratoarele de restaurare sunt acum deschise vizitelor celor interesaţi. În Europa, un muzeu din Amsterdam, Rijksmuseum, a demarat anul trecut acţiunea de restaurare a picturii lui Rembrandt intitulată „Rondul de noapte”, la care publicul poate asista pe bază de rezervare. Pe continentul american, la Chicago, un centru de restaurare de opere de artă, The Conservation Center, primeşte pe bază de programare grupuri de curioşi care vor să-i vadă pe experţi cum restaurează tablouri, hârtie sau piese de mobilier. Dallas Museum of Art le permite vizitatorilor să vadă restauratorii la lucru, precum şi o expoziţie dedicată cercetărilor întreprinse în vederea conservării operelor de artă, pe diverse proiecte. The Penn Museum din Philadelphia, care găzduieşte colecţii arheologice, a deschis The Artifact Lab, unde vizitatorii pot urmări munca restauratorilor şi chiar discuta cu aceştia despre proiectele la care lucrează. Printre primele instituţii care au venit cu ideea de a arăta publicului cum se realizează conservarea operelor de artă şi a diferitelor obiecte se numără Smithsonian American Art Museum, al cărui Lunder Conservation Center s-a deschis în urmă cu treisprezece ani şi care, pe lângă vizite şi activităţi pentru familii, organizează ateliere pe tema restaurării ori a impactului schimbărilor climatice asupra patrimoniului cultural. 

  • Bilanţ în imobiliare: creşteri pe toate liniile

    Stocul modern de proprietăţi imobiliare comerciale din România – birouri, spaţii industriale şi de retail – a depăşit 11 milioane de metri pătraţi la finele lunii septembrie, după ce numai în 2019 au fost livrate proiecte care totalizează peste 800.000 metri pătraţi, potrivit datelor companiei de consultanţă imobiliară JLL. În plus, piaţa de birouri urmează evoluţia celei industriale, şi anul trecut avea să depăşească borna de 4 milioane de metri pătraţi.
    Structura pe segmente de piaţă arată că din stocul total, 4,2 milioane de metri pătraţi reprezintă parcuri industriale şi de logistică, 3,9 milioane de metri pătraţi sunt clădiri de birouri – în Bucureşti şi următoarele 4 pieţe secundare – iar restul de 3,27 milioane de metri pătraţi sunt scheme de retail.
    Şi în 2019, dezvoltatorii au investit mai ales în noi proiecte de birouri şi industriale, evoluţie care este în concordanţă cu tendinţa de creştere a numărului de salariaţi şi a investiţiilor străine directe la nivel naţional.
    În primele nouă luni, în Bucureşti şi în marile oraşe din ţară (Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Braşov) au fost livrate proiecte de birouri de 372.000 metri pătraţi, potrivit datelor JLL. Stocul de birouri din Bucureşti se apropie de 3 milioane de metri pătraţi, iar cel din principalele oraşe totalizează circa 1 milion de metri pătraţi.
    La nivelul primelor nouă luni ale anului trecut s-au livrat 250.000 mp de birouri în Bucureşti, plus 34.000 mp faţă de trimestrul al patrulea din 2018, în timp ce în ţară în ultimul an s-au livrat 104.000 mp de birouri.
    Conform datelor CBRE, stocul modern de spaţii de birouri din Bucureşti a atins pragul de 3,16 mil. mp, în creştere faţă de perioada similară a anului anterior cu 15%. În primele nouă luni ale anului s-au finalizat 10 proiecte de birouri care  împreună însumează peste 254.000 mp. Mai mult de jumătate din suprafaţa construită în primele trei trimestre ale lui 2019 se regăseşte în zona de vest a Bucureştiului.
    Un procent de aproximativ 20% din volumul livrat a fost atras de zona de nord, zonele de centru, CBD (Central Business District) şi Pipera atrăgând fiecare câte un procent de 10% din suprafaţa totală a noilor clădiri. Până la sfârşitul anului 2019 se estimează că stocul modern de spaţii de birouri va atinge suprafaţa de 3,24 mil. mp prin livrarea a şase proiecte cu o suprafaţă totală de 81.600 mp. 40% din suprafaţa totală estimată a se finaliza până la sfârşitul anului este preînchiriată, conform datelor CBRE Research.
    Până la finalul anului trecut, în Bucureşti, livrările aveau să totalizeze peste 280.000 metri pătraţi, nivel mai redus decât cel estimat iniţial de 333.500 mp, în condiţiile în care finalizarea unora dintre clădiri anunţată pentru 2019 a fost amânată pentru 2020. Chiar şi aşa, suprafaţa de birouri livrată în 2019 în Bucureşti este dublă comparativ cu cea din 2018.
    În afara Bucureştiului, au fost livrate în 2019 proiecte totalizând 110.500 metri pătraţi, aproape jumătate fiind clădiri construite în Cluj-Napoca (44.700 mp), în Timişoara au fost finalizaţi 37.000 mp, în Iaşi – 13.800 mp, iar în Braşov – 15.000 mp.
    Pe fondul livrărilor în creştere de noi proiecte, rata de ocupare a înregistrat o uşoară creştere, de la 7,5% la finele trimestrului 2 la 8,2% la sfârşitul trimestrului al treilea.
    În cel de-al treilea trimestru activitatea totală de leasing a urcat cu 15% faţă de perioada similară a anului trecut, la un total de 84.300 mp, din care 82% au reprezentat birourile de clasă A, iar 79% din cerere a fost reprezentată de închirieri fără a lua în calcul renegocierile sau reînnoirile.
    Mai mult de jumătate din suprafaţa construită în primele trei trimestre ale lui 2019 se regăseşte în zona de vest a Bucureştiului, între staţiile de metrou Grozăveşti şi Politehnica.
    „În primele nouă luni din 2019, cea mai mare cerere pentru închirierile de spaţii de birouri a provenit din partea companiilor din sectoarele computere şi hi-tech, cu 47% din cerere şi financiar cu 16%, care au tranzacţionat spaţii pentru un total de 13.500, respectiv 4.700 de angajaţi. În ceea ce priveşte zonele cele mai dinamice, acestea au fost vestul Bucureştiului, cu 31% din volumul tranzacţionat, urmat de centru cu 21%, iar apoi de nord şi Pipera cu câte 19%”, explică Tudor Ionescu, head of advisory & transaction services, office la CBRE România.
    Per total, în primele trei trimestre din 2019 a fost tranzacţionată o suprafaţă de circa 288.000 mp la nivelul Capitalei, cu 17% mai mult decât valoarea înregistrată pentru primele trei trimestre din 2018.
    Circa 60.000 mp de birouri au fost livraţi în trimestrul al treilea, prin intermediul a două proiecte: Expo Business Park, dezvoltat de Portland Trust în zona Expoziţiei din nordul Capitalei, şi The Light, dezvoltat de River Development în zona staţiei de metrou Politehnica, din vestul Bucureştiului. În prezent, vestul şi nordul Bucureştiului găzduiesc 50% din stocul total de spaţii de clasa A.
    În perioada 2020 – 2021 sunt aşteptaţi să fie finalizaţi 622.000 mp în 26 de proiecte de birouri, 17% din suprafaţă fiind pre-contractată.
    La nivelul pieţei logistice, în primele nouă luni, au fost finalizate proiecte de aproximativ 370.000 mp de spaţii moderne industriale şi logistice la nivel naţional, urmând ca până la finele anului stocul nou livrat în 2019 să ajungă la aproximativ 500.000 mp.
    Stocul de spaţii industriale şi de logistică din România a urcat la 4,2 milioane mp, o creştere de circa 10% faţă de 2018. Din acesta, peste jumătate (2,13 milioane de metri pătraţi) este localizat în Bucureşti şi împrejurimi, restul fiind împărţit între celelalte zone din România.
    Şi pe acest segment, cererea în creştere a încurajat dezoltatorii să construiască noi proiecte. Potrivit datelor disponibile, în primele nouă luni ale anului trecut volumul de spaţii logistice şi industriale tranzacţionat a crescut cu aproape 80% faţă de intervalul similar din 2018, ajungând la 337.000 mp.
    Echilibrul dintre oferta nouă şi cererea de spaţii industriale şi de logistică este reflectat de rata de neocupare, care continuă să se menţină în jurul a 5,5-6% la nivel naţional şi uşor mai ridicată în Bucureşti.
    În acelaşi interval de timp, peste 180.000 mp de spaţii industriale au fost livraţi la nivel naţional. 84% din stocul modern de spaţii industriale este reprezentat de dezvoltări de clasă A. Pentru trimestrul al patrulea este aşteptată finalizarea a şapte proiecte cu o suprafaţă totală de 75.000 mp, peste 70% din suprafaţa estimată pentru sfârşitul anului fiind preînchiriată. Astfel, ne aşteptăm ca la sfârşitul anului stocul modern de spaţii industriale să ajungă la 4,4 mil. mp. 
    În ceea ce priveşte retailul, mallurile şi centrele comerciale, circa 140.000 mp de proiecte de retail se vor livra în ultimul trimestru. Din cei aproape 3,27 milioane mp stoc modern la nivel naţional, 1,12 milioane mp sunt în Bucureşti.
    Noile livrări de pe piaţa de retail din acest an au vizat doar oraşele din afara Bucureştiului şi au totalizat doar 63.000 metri pătraţi. Până la sfârşitul anului, în schimb, este programată livrarea a circa 144.000 mp de spaţii de retail. Cel mai mare proiect care ar urma să fie livrat până la sfârşitul acestui an este centrul comercial Promenada Mall din Sibiu, de 42.200 mp, dezvoltat de NEPI Rockcastle, cel mai mare dezvoltator şi proprietar de centre comerciale în România.
    De asemenea, două noi parcuri de retail vor fi livrate de Prime Kapital şi MAS Real Estate în Zalău (19.000 mp) şi în Baloteşti, lângă Bucureşti (28.500 mp).
    Piaţa imobiliară locală a continuat să înregistreze o evoluţie pozitivă şi în cel de-al treilea trimestru din 2019, pe toate cele trei sectoare de leasing. În primele nouă luni ale anului, s-au tranzacţionat aproximativ 290.000 mp pe segmentul de birouri, motorul cererii rămânând companiile din IT&C şi industria financiară, în timp ce pe piaţa de retail un număr de 11 branduri au ales să fie prezente în România, printre care Victoria’s Secret şi Burger King, consiliate de CBRE. Creşterea consumului şi dezvoltarea magazinelor online care au nevoie de stocuri din ce în ce mai mari pe plan local au susţinut expansiunea centrelor logistice. De partea cealaltă, România a continuat să atragă noi investiţii în producţie, astfel încât şi numărul halelor industriale destinate producţiei a crescut.
    Per total, potrivit datelor CBRE şi C&W Echinox, sectorul industrial a înregistrat cea mai mare creştere în primele nouă luni ale acestui an în comparaţie cu cel de birouri şi cel de retail.
    Dintre cele trei sectoare principale, retailul a urcat cel mai puţin în ultimul an, în condiţiile în care cele mai importante deschideri au fost programate pentru ultimul trimestru al acestui an. Spre exemplu astăzi a fost deschis mallul Promenada Sibiu, fostul Festival, de către fondul NEPI-Rockcastle, iar în săptămânile următoare Prime Kapital urmează să deschidă DN1 Baloteşti. 
    „Oraşe precum Sibiu, Braşov, Târgovişte şi Târgu-Mureş urmează să atragă noi spaţii de retail până la finalul anului 2020, în timp ce Oradea sau Timişoara au deja cea mai mare densitate la nivel naţional, de 657, respectiv 604 mp de retail per mia de locuitori. Deşi apropiate din punctul de vedere al densităţii, diferenţa dintre aceste ultimele două oraşe este dată de tipul de proiecte, în Oradea fiind aproape egal raportul dintre centre comerciale şi parcuri de retail, în timp ce în Timişoara doar 15% sunt parcuri de retail versus 85% centre comerciale“, a completat Carmen Ravon.

  • Marii dezvoltatori au cumpărat în 2019 terenuri pentru peste 6.000 de apartamente şi 130.000 de metri pătraţi de birouri în Bucureşti

    Marii dezvoltatori imobiliari au continuat să fie activi în Bucureşti pe parcursul anului 2019, asigurându-şi terenurile necesare realizării unor noi proiecte constând în peste 6.000 de locuinţe şi 130.000 de metri pătraţi de birouri, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii Cushman & Wakefield Echinox.

    Per total, în 2019 au fost realizate în Bucureşti 24 de tranzacţii importante cu terenuri destinate dezvoltării unor proiecte rezidenţiale, de birouri sau mixte, o parte dintre acestea având potenţialul de a include şi o componentă hotelieră, potrivit datelor companiei de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.

    Suprafaţa cumulată a terenurilor analizate se ridică la circa 360.000 de metri pătraţi (36 de hectare), valoarea tranzacţiilor fiind estimată la 170 de milioane de euro, reflectând un preţ mediu de 470 de euro / mp.

    Dezvoltatorii cu capital românesc, precum One United, au continuat să fie cei mai activi, având o cotă de circa 39% din valoarea tranzacţionată. A fost notabilă, totodată, revenirea în piaţa achiziţiilor de terenuri a dezvoltatorilor austrieci, precum Strabag Real Estate, S+B Gruppe sau S Immo, o activitate semnificativă având şi dezvoltatorii din Israel.

    În ceea ce priveşte zonele căutate, aproape 90% din suprafaţa tranzacţionată se află în sectoarele 1 şi 2, dezvoltatorii punând accent pe zona centrală a oraşului prin achiziţii realizate pe Calea Victoriei, Dorobanţi, Kiseleff sau Doamnei, dar şi pe zona Centru – Nord, în apropierea marilor poluri de birouri, unde vor fi realizate noi proiecte rezidenţiale.

    Printre cele mai importante terenuri tranzacţionate în 2019, se numără achiziţia unui lot de 26.000 metri pătraţi din fosta fabrică Textila Dacia din Bucureştii Noi, unde Skanska va realiza un proiect de birouri, terenul de 20.000 de metri pătraţi al fabricii Frottierex din zona Barbu Văcărescu – Lacul Tei, unde Caba Grup din Turcia va dezvolta un proiect mixt sau un lot de 5.000 mp de pe strada Doamnei, în centrul Capitalei, achiziţionat de S+B Gruppe.

    Alexandru Mitrache, Head of Transactions, Land & Investment, Cushman & Wakefield Echinox: „În 2019 s-a reconfirmat interesul dezvoltatorilor pentru proiecte de birouri, concretizat prin preocuparea de a-şi securiza pipeline-ul pentru anii viitori. Şi pe segmentul rezidenţial se confirmă acelaşi lucru, observând chiar extinderea zonelor de interes şi acoperirea unor dezvoltatori, care au făcut achiziţii mult mai variate şi în afara zonelor clasice de interes. În ceea ce priveşte profilul cumpărătorilor, am remarcat intrarea unor dezvoltatori din alte oraşe pe piaţa din Bucureşti, cât şi decizia unor proprietari de terenuri să demareze proiecte pe cont propriu, poziţionându-se ca noi dezvoltatori în piaţă. Această dinamică a pieţei ne confirmă faptul că piaţa a rămas solidă, conferind o notă optimistă şi pentru anul următor.”

    Cushman & Wakefield Echinox este afiliatul exclusiv al Cushman & Wakefield în România, deţinut şi operat independent, cu o echipă de peste 60 de angajaţi şi colaboratori.