BusinessMagazin

Tag: producator

  • Criza a fost trăită diferit pe piaţa băuturilor răcoritoare: Coca-Cola şi Pepsi au scăzut cu peste 11%, Aqua Carpatica are un avans de 33%, iar producătorul Borsec nu scade

    ♦ Producătorii Coca-Cola şi Pepsi sunt singurii jucători din topul celor mai mari companii de pe piaţa băuturilor răcoritoare care au înregistrat în 2020 scăderi de peste 10% ale cifrelor de afaceri.

    Coca-Cola HBC România, liderul pieţei de băuturi non-alcoolice din România, şi Qua­drant-Amroq Be­vera­ges, producătorul mărcii de suc Pepsi, aflat pe a doua poziţie în topul celor mai mari pro­ducători de băuturi nonalco­olice, au mers în jos în acelaşi ritm în 2020, ambele înregistrând o scădere a cifrei de afaceri de 11%.

    Astfel, Coca-Cola HBC România, cu trei fabrici pe plan local, a avut venituri de 2,4 miliarde de lei în 2020 şi Quadrant-Amroq Beverages a avut venituri nete de 947 de milioane de lei, coborând sub miliardul pe care tocmai îl obţinuse în 2019, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe.

    Oficialii Coca-Cola HBC România spun că instabilitatea sectorului HoReCa a fost una dintre cele mai mari provcări cu care s-au confruntat anul trecut, pe care o simt şi acum, pentru că „zeci de mii de clienţi încă sunt puternic afectaţi de re­stric­ţiile impuse pentru siguranţa tuturor“. 

    „Provocarea cea mai mare este să ră­mânem competitivi într-o piaţa aflată în con­tinuă schimbare şi să rămânem în topul listei. Presiunea financiară îşi spune cu­vân­tul, observăm modificări în compor­ta­mentul şi alegerile pe care le fac cum­pără­to­rii“, au spus reprezentanţii companiei Coca-Cola HBC România. Ei au răspuns la în­trebările ZF cu ocazia întocmirii unei noi ediţii a catalogului „Cei mai mari jucători din economie“.

    În ceea ce priveşte profitul net al com­pa­niei Coca-Cola HBC România, acesta a scăzut cu 14% faţă de anul anterior, până la 335 mil. lei. Profitul net al Quadrant-Amroq Beverages s-a redus de peste 13 ori, până la 5,4 mil. lei, în 2020.

    De altfel, Romaqua Group, cel mai mare jucător de pe piaţa românească de apă mi­nerală şi bere, a rămas la un nivel constant (843 mil. lei în 2019 şi 841 mil. lei în 2020) într-un context economic mai puţin favorabil, dată fiind pandemia de COVID-19, care a venit la pachet cu restricţiile de circulaţie.

    Totodată, din top 10 cei mi mari jucă­tori de pe piaţa de băuturi nonalcoolice au mai înregistrat scăderi companiile Euro­pean Drinks (-2,3%), producătorul Izvorul Mi­nunii, La Fântâna (-7,8%) şi Perla Harghitei (-7,1%).

    Însă, sunt şi companii din top care au avut creşteri importante în 2020, cea mai mare fiind a companiei Carpathian Springs, deţinută de antreprenorul Jean Valvis. Producătorul Aqua Carpatica a avut un avans de 33% faţă de anul anterior, ajungând la 379 de milioane de lei şi, astfel, clasându-se pe locul 5 în top, după ce a urcat o poziţie în clasament.

    De altfel, Maspex, care are în portofoliu Tymbark şi Tedi, a crescut cu 6,5% până la 685 de milioane de lei şi Alconor Company a crescut cu 16,8% până la 139 de milioane de lei.

    Cererea pe piaţa băuturilor răcoritoare a fluctuat în 2020, deoarece consumul s-a mutat acasă, după ce HoReCa s-a închis, iar traficul din retail a scăzut în urma restricţiilor de circulaţie impuse pentru limitarea răspândirii coronavirusului. 

     

  • Producătorul de medicamente Infomed Fluids a ajuns la 130 mil. lei afaceri în 2020, după o creştere de 8%

    Producătorul de medicamente Infomed Fluids, înfiinţat în 2004, a raportat afaceri de aproape 130 mil. lei în 2020, după o creştere de 8% faţă de anul anterior, potrivit calculelor ZF pe baza informaţiilor publice de la ministerul de Finanţe.

    După ce în ultimii trei ani, începând din 2017, compania a înregistrat pierderi, ajungând în 2019 chiar la un minus de 15 mil. lei, anul 2020 a însemnat o revenire pe profit a businessului din producţia de medicamente. Anul trecut, din datele de la Finanţe, Infomed a raportat profit de 240.000 lei. Producătorul angajează aproape 400 de oameni.

    Infomed Fluids are o fabrică de me­dicamente de 21.000 de metri pătraţi în Bucu­reşti, dintre care mai bine de jumă­tate este suprafaţă construită, iar capa­ci­ta­tea de producţie este de 50 de mi­lioa­ne de unităţi. Compania mai are o fa­brică în Tunisia, unde produce circa 10 mi­lioane de unităţi, potrivit informaţiilor ofe­rite anterior de reprezentanţii Infomed.

    Din portofoliul Infomed Fluids fac parte produse farmaceutice şi de uz spitalicesc, precum produse pentru terapia renală, soluţii sterile intra­ve­noa­se, anestezice, antibiotice, produse pen­tru oftalmologie, dar şi medicamente pentru uz veterinar. Compania este deţinută de Carlo Vergani (67 de ani) şi Sergio Dusci (68 de ani), cu câte 8% dintre acţiuni fiecareRestul acţiunilor sunt deţinute de două firme, Inforlife SA (68%), o companie din Elveţia, şi Bafeau Holdings Limited (16%), o companie din Cipru.

    Pandemia de Covid-19 a influenţat inclusiv piaţa medicamentelor, iar companiile cu fabrici locale au fost nevoite să se adapteze noilor cerinţe din piaţă din partea consumatorilor. În plus, pacienţii şi-au schimbat comportamentul de consum, influenţat de informaţiile privind posibilele tratamente pentru simptomele uşoare de COVID sau pentru a-şi proteja mai bine imunitatea. Printre măsurile luate de fabricile locale s-au numărat producţia mai mare pe anumite tipuri de medicamente, cum a fost cazul paracetamolului sau pornirea unei linii de producţie de dezinfectanţi, substanţe care anterior pandemiei nu se aflau în lista principală de produse.

    Românii au cumpărat medicamente în valoare de 18 mld. lei în 2020, în uşoară creştere cu 1,3% faţă de anul anterior, arată raportul companiei de cercetare de piaţă Cegedim.

  • Cicom, producător român de îngheţată: Simţim o presiune pe creşterea preţurilor pentru materii prime şi ambalaje

    ♦ „Concurăm cu producătorii externi de mărci private care, atât anul trecut, cât şi în acest an, au beneficiat de subvenţii pentru susţinerea producţiei.“

    Reprezentanţii companiei Cicom din Târgovişte, deţinută de soţii Cornel, Daniela şi fiica lor Ioana Coman, care produce îngheţată sub brand propriu şi mărci private, spun că cea mai mare provocare cu care s-au confruntat în prima jumătate a anului  a fost să facă faţă presiunii de creş­tere a preţurilor pentru materii prime şi ambalaje, astfel încât să nu crească prea mult preţul produ­sului finit şi să nu mai fie competitivi.

    „Noi concurăm cu producătorii externi de mărci private care, atât anul trecut, cât şi în acest an, au beneficiat de subvenţii pentru susţinerea producţiei. Au primit subvenţii atât pentru materiile prime, cât şi pentru producţia realizată“, spune Daniela Coman, acţionar al Cicom. Ea a răspuns la întrebările ZF trimise cu ocazia realizării unei noi ediţii a anuarului de business „Cei mai mari jucători din economie“.

    Compania Cicom, înfiinţată în urmă cu 28 de ani de fraţii Ionuţ şi Cornel Coman, care au început iniţial să comercialize produse congelate şi refrigerate la Pavcom, un centru comercial din Târgovişte, iar în 2002 au deschis propria fabrică de îngheţată, concurează pe piaţă cu giganţi precum Nestle, Unilever, care deţine Betty Ice, Foof Union, acţionar majoritar al Alpin 57 Lux, Top Gel şi Ice Dyp Balas, ultimii doi fiind producători cu capital 100% românesc. Cicom are o capacitate de pro­ducţie de circa 40 de tone de îngheţată/zi, în timp ce capacitatea totală de producţie a fabricii Betty Ice din Suceava este de 60-80 de tone pe zi, aproape dublă, conform ultimelor date ale ZF.

    Compania din Târgovişte a aplicat în august 2020 pentru credit cu grant prin programul IMM Invest, în valoare de 200.000 euro, pentru a deschide o gelaterie, dar aprobarea a durat foarte mult şi reprezentanţii companiei au renunţat la sprijinul guvernamental. Acum, antre­prenoarea Daniela Coman spune că se gândesc dacă să continue investiţia din surse proprii.

    Cicom produce îngheţată atât sub brandul propriu, care poartă numele companiei, cât şi sub mărci private, care sunt comercializate în supermarketuri, dar şi peste hotare. „Anul acesta, având în vedere ca românii sunt mai atenţi la ceea ce consumă, am lărgit gama de produse şi am creat pentru fiecare client din retail ceva nou“, a Daniela Coman.

    Antreprenoarea spune că acum se gândesc să pună în funcţiune cea de-a treia secţie de producţie şi să introducă în fluxul de producţie utilaje speciale care să ducă la creşterea securităţii alimentare a produselor pe care le realizăm. „Digitalizarea producţiei este un proces început anul trecut, pe care ne propunem să îl finalizăm în urmatoarele patru luni“, a menţionat ea.

    În 2020, Cicom a avut o cifră de afaceri de 38 de milioane de lei, similară cu cea din anul precedent, iar profitul a fost de 2 milioane de lei, în uşoară scădere de la 2,1 milioane de lei, având 115 angajaţi, conform datelor furnizate de reprezentanţii companiei. Pentru anul acesta, ei au bugetat venituri de 39,2 milioane de lei şi un profit de 2,2 milioane de lei.

     

  • Pe fondul celei mai bune evoluţii a sectorului construcţiilor, înregistrată în pandemie, în 2020, un producător local din domeniu aşteaptă o creştere spectaculoasă

    Producătorul local de pavaje premium destinate sectorului rezidenţial Star Stone, inclus anul acesta de Financial Times în Top 1.000 cele mai performante companii europene estimează, pentru 2021, o creştere de aproximativ 40% a vânzărilor, spun reprezentanţii businessului într-un comunicat. Avansul va fi susţinut de creşterea organică a pieţei – industria construcţiilor având anul trecut cea mai bună evoluţie an la an din ultimul deceniu – , de dezvoltarea companiei, de diversificarea portofoliului de produse, concomitent cu implementarea unui nou soft ERP, dar şi de asumarea unui sistem de consolidare şi de creştere accelerată a afacerii.

    În 2020, compania a înregistrat o cifră de afaceri de aproape 4,4 milioane de euro, în creştere cu peste 10% faţă de anul anterior. Pentru anul în curs, reprezentanţii businessului au bugetate investiţii de 3 milioane de euro pentru extinderea pe plan local, dar şi în Europa.

    „Până la jumătatea anului, vom finaliza instalarea unei noi linii de producţie, crescând astfel capacitatea totală de producţie, lucru care ne va da posibilitatea să lansăm noi tipuri de produse destinate segmentului rezidenţial. Totodată, mare parte dintre produsele noastre consacrate vor beneficia de îmbunătăţirea aspectului şi, printr-o metodă inovatoare, vor beneficia de un sistem de montaj care va uşura munca montatorilor şi va reduce posibilitatea montajului incorect, toate acestea asigurând o calitate net superioară produselor anterioare”, spune Cristian Pop, director general Star Stone.

    Compania va continua dezvoltarea şi extinderea reţelei de distribuţie din România care, în momentul de faţă, număra aproximativ 300 de distribuitori şi reţelele DIY Dedeman şi Hornbach.

    Prezentă pe piaţa din România încă din 2008, compania a intrat în 2019 şi pe piaţa din Ungaria, iar în 2020 şi în Belgia. În ceea ce priveşte piaţa externă, businessul urmăreşte pentru anul în curs consolidarea şi dezvoltarea reţelei de distribuţie din Ungaria şi extinderea pe alte trei pieţe, punând bazele reţelei de distribuţie în Austria, Slovacia şi Cehia.

  • Producătorul de textile Braiconf din Brăila raportează pierderi de 825.462 lei în T1/2021, la afaceri de 4,3 mil. lei, minus 56%

    Producătorul de textile Braiconf Brăila (simbol bursier BRCR) a încheiat perioada aferentă primului trimestru din 2021 cu o pierdere de 825.462 lei faţă de rezultatul net  de 927.272 lei înregistrat în T1/2020, în timp ce afacerile companiei s-au cifrat la 4,3 mil. lei, în scădere cu 56% faţă de nivelul atins în perioada smilară a anului trecut.

    La 31 martie 2021, activele totale ale companiei se ridicau la 35 mil. lei, în creştere faţă de nivelul de 30,6 mil. lei înregistrat la 31 martie 2020, în timp ce datoriile totale au scăzut cu 4,18% an/an, până la 9,3 mil. lei.

    Braiconf este controlată în proporţie de 45% Industries Benjamin, care la rândul său are în acţionariat pe Main Urban SRL (controlată de antreprenorul Ştefan Constantin) dar şi pe Silviu Bogdan Dumitrecu, preşedintele Braiconf.​

    Compania are 22 milioane de lei capitalizare, iar de la începutul anului, acţiunile sale se tranzacţionează în scădere cu 6,52%.

  • Cum arată primul autobuz electric construit în ţara noastră de o companie din Baia Mare – GALERIE FOTO

    ATP Trucks Automobile, producător de autovehicule de transport rutier şi persoane, parte a ATP Group, controlat de antreprenorul Mircea Cirţ din Baia Mare, anunţă lansarea pe piaţă a autobuzului electric ATP Bus e-UpCity. Proiectul reprezintă o nouă etapă a investiţiei de peste 25 mil. euro demarată de companie în urmă cu patru ani, potrivit informaţiilor transmise de ATP Group.

    “Produsul ATP Bus face parte dintr-o nouă etapă a investiţiei demarată în urmă cu patru ani, în valoare de peste 25 mil. euro şi evident nu se opreşte aici. Următorii paşi vor fi în sensul extinderii infrastructurii necesară asamblării produselor ATP Trucks, aici, la Baia Mare”, spune Mircea Cirţ, Fondatorul ATP Group.

    Întreaga arhitectură a proiectului ATP Bus a furnizat un autobuz electric adaptat cerinţelor locale, cu profil ECO (ECOlogic & ECOnomic), cu omologare europeană.

    “e-UpCity 100% electric răspunde nevoilor urbane de înlocuire a autobuzelor vechi şi poluante, dar şi solicitărilor de optimizare a costurilor. Este o soluţie alternativă şi competitivă în procesul de modernizare a transportului public urban”, spun reprezentanţii companiei.

    Potrivit acestora, primul prototip ATP Bus e-UpCity are în total 12,18 metri. În varianta de configuraţie specială, omologarea îi permite 95 de locuri. Are o autonomie de minimum 200 km în oraş, ce poate fi extinsă până la 360 de kilometri. Componentele autobuzului dezvoltat la Baia Mare sunt achiziţionate de la furnizori consacraţi, iar provocarea majoră în acest proiect a fost alegerea bateriei. În cele din urmă, s-a mers natural către producătorul chinez CATL, gigantul bateriilor EV, o companie de tehnologie fondată în 2011, specializată în fabricarea de baterii litiu-ion pentru vehicule electrice şi sisteme de stocare a energiei, precum şi sisteme de gestionare a bateriilor.

    Lista furnizorilor de componente este completată de producătorul german ZF Friedrichshafen AG şi de DANA GK Drive System. Motorul electric al autobuzului e-UpCity este un motor sincron cu magnet permanent dezvoltat de DANA Prestolite. Sistemul de frânare este definit de experţii de la WABCO, sistemul de climatizare încorporează tehnologia VALEO iar sistemul de direcţie este marca BOSCH/ZF.

    “Noi am decis şi am ales furnizorii pentru componentele produsului nostru iar specificaţia acestuia a fost gândită de echipa noastră astfel încât să respecte legislaţia şi să obţină omologarea europeană. Intenţionăm să deschidem oficial sesiunile de prezentare pentru entităţile real interesate de produsul nostru şi să trecem astfel în etapa superioară a proiectului, să fim parte în procesul de modernizare a transportului public urban”, adaugă Mircea CIRŢ, fondatorul grupului.

    Parte din ATP Group, care reuneşte firmele ATP Automotive (producţie şi distribuţie piese auto), ATP Motors (dealership auto) şi ATP Transit (transport rutier intern şi internaţional), ATP Trucks Automobile are ca activitate de bază fabricarea de autovehiculelor de transport rutier şi persoane. ATP Trucks Automobile a lansat în vara anului 2019 camionul Truston, asamblat 100% în România, la Baia Mare, Truston este primul produs din portofoliul ATP Trucks Automobile, disponibil în versiunile basculantă şi betonieră. ATP Group este controlat de omul de afaceri băimărean Mircea Cirţ.

  • Care este valoarea acţiunilor deţinute de Daniel Dines la UiPath: 1 mld. dolari sau 5 mld. dolari? Care sunt ceilalţi acţionari din spatele producătorului de roboţi software pornit dintr-un apartament din Bucureşti

    Prospectul publicat de UiPath în vederea listării pe Bursa din New York include detalii şi despre structura acţionariatului pentru cel mai valoros start-up tech care a pornit vreodată din România, inclusiv despre deţinerile lui Daniel Dines, cofondator şi CEO al producătorului de roboţi software.

    Prospectul publicat de UiPath în vederea listării pe Bursa din New York include detalii şi despre structura acţionariatului pentru cel mai valoros start-up tech care a pornit vreodată din România, inclusiv despre deţinerile lui Daniel Dines, cofondator şi CEO al producătorului de roboţi software.

    Dines deţine, potrivit sursei citate, 27 de milioane de acţiuni clasa A, sau 6,6% din total, titluri care, la un preţ de 50 de dolari – ţinta maximă menţionată de companie pentru oferta de listare pe Bursa din New York, au o valoare de aproximativ 1,3 mld. dolari.

    De asemenea, Dines mai deţine şi 82,4 milioane de acţiuni clasa B. Luând în calcul acelaşi preţ maxim anunţat de companie în cadrul IPO-ului, rezultă o valoare de 4,1 mld. dolari.

    Daniel Dines va avea după listare aproape 90% din drepturile de vot din companie, ceea ce înseamnă că el va decide în continuare în ce direcţie va merge compania, arată prospectul de listare.

    “Acţiunile din clasa B au 35 de voturi pe acţiune, iar acţiunile din clasa A, care fac obiectul ofertei de vânzare, au un vot pe acţiune. Directorul executiv Daniel Dines împreună cu entităţile sale controlate deţine toate acţiunile clasa B va deţine acţiuni reprezentând aproximativ 88,2% din puterea de vot după finalizarea acestei oferte. Drept urmare, Dines va avea capacitatea de a controla rezultatul discuţiilor care necesită aprobarea acţionarilor, inclusiv alegerea administratorilor şi aprobarea tranzacţiilor corporative semnificative, cum ar fi fuziunea sau vânzarea companiei noastre sau a activelor noastre, chiar dacă deţinerea sa de acţiuni reprezintă mai puţin de 50% din numărul agregat de acţiuni din capitalul nostru social. Această concentrare a proprietăţii va limita capacitatea altor acţionari de a influenţa problemele corporative şi ne poate determina să luăm decizii strategice care ar putea implica riscuri pentru dvs. sau care ar putea să nu fie aliniate cu interesele dumneavoastră”, conform prospectului.

     

    Cum arată acţionariatul UiPath şi ce procente din producătorul de roboţi software au giganţii din lumea fondurilor investiţii tech

    Odată cu publicarea prospectului pentru listarea la New York, UiPath – cel mai valoros start-up tech pornit din România – a publicat şi date despre structura acţionariatului, inclusiv despre procentele deţinute de giganţii din lumea fondurilor de capital de risc.

    Urmăriţi în tabelul ataşat articolului procentele deţinute de principalii acţionari dar şi puterea de vot conferită de titluri.

     

  • O afacere care a explodat în România. Se fac profituri de milioane de euro

    ♦ În cadrul companiei lucrează în prezent o echipă de circa 30 de persoane ♦ Mobilă Denver produce articole de mobilier la comandă într-un atelier din Municipiul Oneşti, judeţul Bacău.

    Mobilă Denver, producător de mobilier la comandă înfiinţat în 2003 de Dan Dobrescu, a înregistrat o creştere de peste 60% a cifrei de afaceri la finalul lui 2020, an ce a creat situaţii nefavorabile la nivel global, ajungând astfel la afaceri de aproximativ 1,4 milioane de euro anul trecut, de la 877.300 în 2019.

    „Pentru anul în curs preconizăm o cifră de afaceri de peste 1,5 mil. euro, adică o creştere de cel puţin 10% a cifrei de afaceri, dar depinde şi de situaţia naţională şi chiar globală.

    Ne propunem ca în cel mai scurt timp să depăşim borna de 2 milioane de euro cifră de afaceri”, a spus în cadrul emisiunii ZF Ecosistemul Marketplace Dan Dobrescu, fondatorul producătorului de mobilier la comandă Mobilă Denver.

    Dan Dobrescu şi-a început cariera de antreprenor imediat ce a ieşit de pe băncile facultăţii. „Una dintre activităţile familiei mele a fost importul de articole second-hand, în principal electronice. Printre aceste articole, în unul din containerele de marfă s-au aflat şi câteva utilaje pentru lemn, pe care le-am donat unor cunoştinţe. Ei nu prea le-au folosit, astfel că în 2001, când am terminat facultatea, am hotărât să iau eu aceste utilaje şi să încerc să produc mobilier.”

    Astfel, în toamna anului 2001 antreprenorul a început producţia primelor articole de mobilier, activitatea fiind înregistrată pe firma părinţilor. Însă, a început treaba, iar după un an şi jumătate, prin 2003, Dan Dobrescu a decis să îşi deschidă propria firmă.

    „Am funcţionat în primii 5-7 ani doar pe raza municipiului Oneşti, iar în 2011 – 2012 ne-am extins în localitatea Bacău, unde am achiziţionat un alt magazin şi ne-am concentrat pe o rază mai mare.”

    În prezent, compania are două spaţii fizice – unul la Oneşti, unde se află şi atelierul de producţie, care deţine şi o parte de showroom, şi altul la Bacău.

    „La Oneşti este partea logistică, iar la Bacău este un magazin mai mic, de circa 400 mp. În perioada pandemiei, adică în cele două luni de lockdown atelierul a fost închis, iar magazinele au funcţionat într-un regim semideschis. În a doua parte a anului 2020 lucrurile şi-au mai revenit şi sperăm să fim pe drumul cel bun”, a spus Dan Dobrescu.

    De asemenea, mediul online a fost principalul segment care a contribuit la creşterea veniturilor în 2020, compania având primul contact cu mediul online în 2017. 

    „În 2017, am fost abordat de un consultant al eMAG Marketplace, iar a doua zi am semnat contractul. În 2019 şi în prima jumătate a anului 2020 procentul comenzilor de pe eMAG Marketplace a fost de 15-20% din totalul comenzilor. Iar din a doua jumătate a anului trecut procentul a ajuns la aproximativ 35 – 40%, iar la unele categorii a trecut de 50%.”

    În prezent, pe platforma eMAG Marketplace producătorul românesc de mobilier la comandă listează spre vânzare doar câteva categorii de produse de mic mobilier, precum, mese, scaune, tabureţi şi saltele.

    „Preconizăm o creştere de cel puţin 30-40% în ceea ce priveşte volumul comenzilor din mediul online, mai ales că vizăm extinderea portofoliului de produse listate atât pe site-ul propriu, cât şi pe eMAG Marketplace, aducând noi categorii.”

    În cadrul companiei lucrează în prezent o echipă de circa 30 de persoane, iar pentru anul în curs, Dan Dobrescu are în plan şi mărirea echipei de angajaţi.

    „Prezenţa în mediul online ne-a ajutat foarte mult, astfel, în 2020 am păstrat numărul de angajaţi, chiar am şi angajat 3-4 persoane noi. În continuare căutăm să angajăm. Sperăm să ajungem la 35 de angajaţi până la finalul acestui an, sau cel târziu în a doua parte a anului 2021”, a conchis fondatorul Mobilă Denver. 

     

     

  • Un nou producător de smartphone-uri, intră pe piaţa din România. “Nu ţintim 20-30% din piaţă acum, pornim de la 0, întâi vrem să ieşim din categoria alţi producători în topul vânzărilor”

    Compania chineză vivo, unul dintre cei mai mari producători de smartphone-uri la nivel mondial, va lansa la finele acestei luni – iniţial prin eMAG – primele sale produse de pe piaţa locală, cu ţinta de a ajunge în câţiva ani unul dintre jucătorii de top din industrie, au declarat reprezentanţi ai companiei în cadrul unei conferinţe de presă online, organizate via Microsoft Teams.

    Compania chineză vivo, unul dintre cei mai mari producători de smartphone-uri la nivel mondial, va lansa la finele acestei luni – iniţial prin eMAG – primele sale produse de pe piaţa locală, cu ţinta de a ajunge în câţiva ani unul dintre jucătorii de top din industrie, au declarat reprezentanţi ai companiei în cadrul unei conferinţe de presă online, organizate via Microsoft Teams.

    “Acţionăm ca un hub pentru Bulgaria, Ungaria şi Republica Moldova, unde vivo va intra de asemenea în curând. Operaţiunile din aceste pieţe vor fi conduse de aici, de la Bucureşti.
    Suntem în discuţii pentru a construi parteneriate pe piaţa locală cu jucători din retail şi cu operatori de telefonie mobilă. În prezent ce putem anunţa este că produsele noastre vor fi disponibile la eMAG dar suntem în discuţii şi cu alte companii”, a declarat Bianca Anda Caloian, marketing specialist în cadrul vivo România.

    Compania are răbdare şi pentru primul an îşi propune să sară din categoria <<alţii>> din rapoartele de piaţă, a declarat Seon Hwang, vicepreşedinte şi director de marketing al vivo. Pentru a face acest lucru pe piaţa din România, compania ar trebui să aibă o cotă de piaţă de peste 3-4%, conform datelor ZF.

    “Vrem să devenim un jucător de top pe piaţă. În Europa situaţia de pe piaţă este diferită, operatorii de telefonie mobilă au aproximativ o jumătate din piaţă iar companiile de retail precum eMAG sunt jucători cheie pe acest segment. E o piaţă total diferită deci trebuie să o înţelegem, obiectivul nostru de creştere este pe termen lung. Propunerea noastră este formată din telefoane cu baterii cu capacitate ridicată, cu încărcare rapidă, cu procesoare Snapdragon la un preţ accesibil.  Volumele de vânzăeri vor veni pe măsură ce vom câştiga încrederea consumatorilor, în următorii ani. Nu ţintim cote de piaţă de 20-30%, e mult prea mult pentru noi acum. În acest an poate că vom reuşi să sărim din categoria alţii din rapoartele de piaţă ale GfK. Noi începem de la zero, deci nu putem ajunge instantaneu la cote de piaţă de 40 – 50%”.

    Avem răbdare să creştem şi credem că avem produse la un nivel de preţ potrivit pentru România, a completat Thomas Kahmann, director de PR al companiei. “Avem răbdare, nu ne grăbim, nu suntem prima companie din China care intră pe piaţa din Europa. România este o piaţă unde trebuie să aduci produse de top, aspiraţionale – este foarte clar acest lucru. Dar pe de altă parte o bucată foarte, foarte mare din piaţa de smartphone-uri Android din România este formată din modele cu preţuri sub 300 de euro.”

    Marca de smartphone-uri vivo a fost întemeiată în Dongguan, China, în 2011. Compania va aduce iniţial pe piaţa locală smartphone-uri din seria Y. În vârful gamei Y se află modelul vivo Y70, un smartphone mid-range, bazat pe un procesor Qualcomm Snapdragon 665, cu unitate grafică Adreno 610, care suportă încărcarea rapidă a acumulatorului prin tehnologia vivo FlashCharge de 33 de waţi. Telefonul are ecran AMOLED, senzor de amprente în ecran, memorie de 8GB de RAM şi stocare de 128GB. Memoria poate fi extinsă prin cardul microSD de până la 1TB, iar suportul pentru memorie poate fi folosit şi pentru două carduri SIM simultan.

    Piaţa din România este dominată autoritar de compania Samsung, cu o cotă de piaţă de circa 50%. Locul doi după numărul de telefoane vândute este ocupat de Huawei, cu aproximativ 20% din piaţă. După valoarea vânzărilor pe locul doi în România este Apple, care vinde unele dintre cele mai scumpe modele de smartphone-uri.
     

  • Premieră istorică: Marea Britanie testează combinarea a două vaccinuri diferite la aceeaşi persoană, cu prima doză AstraZeneca şi rapel Pfizer

    Marea Britanie este prima ţară din lume care anunţă că va începe o serie de teste pentru a explora combinarea a două vaccinuri diferite pentru aceeaşi persoană, în încercarea de a flexibiliza campania naţională de vaccinare, potrivit CNBC.

    Studiul va fi condus de Universitatea din Oxford şi desfăşurat alături de National Immunisation Schedule Evaluation Consortium. Acesta va evalua fezabilitatea utilizării unei prime doze de la un producător, urmată de rapel de la alt producător.

    Speranţa britanicilor este că acest studiu va ajuta la înţelegerea modului în care se îmbină două seruri diferite şi poate va oferi informaţii noi cu privire la combaterea virusului.

    „Dacă demonstrăm că aceste vaccinuri sunt interschimbabile, asta va aduce o flexibilitate mai mare a campaniei de vaccinare, şi va putea oferi dovezi cu privire la modalităţile pe care le avem la îndemână pentru a combate noile tulpini de virus”, a declarat Matthey Snape, profesor asociat în cadrul Universităţii Oxford şi cel care conduce noul studiu.

    Studiul este numit pe hârtie „Covid-19 Heterologous Prime Boost study”, dar este poreclit „Com-Cov”. Acesta va cuprinde peste 800 de voluntari cu vârste de peste 50 de ani din Marea Britanie, pentru a evalua patru combinaţii diferite.

    Prima combinaţie va fi formată dintr-o primă doză Oxford-AstraZeneca cu rapel Pfizer-BioNTech. Aceasta va fi comparată cu o a doua situaţie, în care ambele doze sunt Oxford-AstraZeneca.

    Cercetătorii vor testa şi modul în care se combina o primă doză Pfizer-BioNTech cu rapel Oxford-AstraZeneca. Aceasta va fi comparată cu o a doua situaţie, în care ambele doze sunt Pfizer-BioNTech.