BusinessMagazin

Tag: procurori

  • Acesta este programul de guvernare pentru România

    Preşedintele a repetat bilanţul pozitiv al României în privinţa respectării criteriilor pentru Schengen, a integrării economice în UE şi a eforturilor de conformare la politicile europene de austeritate, dar a şi enunţat programul complet de politici pentru perioada următorilor ani. După Băsescu, patru sunt însă lucrurile care mai rămân acum de făcut pentru România în procesul de modernizare a statului: adoptarea legii sănătăţii care să introducă asigurările private de sănătate, reorganizarea administrativă a teritoriului, o nouă lege electorală şi revizuirea Constituţiei.

    Ca să primim însă în decembrie verde pentru Schengen, ar trebui însă încă patru lucruri, consideră şeful statului: demiterea miniştrilor cu dosare penale, desemnarea conducerii Parchetului General şi a DNA, aplicarea codurilor penal şi de procedură penală şi un cod de conduită al parlamentarilor. Cât priveşte adoptarea euro, preşedintele spune că termenul este nerealist şi că trebuie ajustat, însă obiectivul de aderare la zona euro trebuie menţinut pentru următorii 3-4 ani, “altfel riscăm ca următoarea revizuire a tratatelor Uniunii să ne găsească insuficient integraţi şi riscăm să rămânem aşa”.

    România deja se apropie de îndeplinirea tuturor condiţiilor pentru aderarea la zona euro, a justificat preşedintele: deficitul bugetar este sub 3%, fluctuaţia cursului de schimb este mai mică de 15%, dobânzile la creditele pe termen lung sunt în scădere către nivelul cerut de 3,7%, inflaţia medie este pe cale să se reducă la 2,8%, iar România a aderat deja la Pactul Euro Plus, la noua uniune bancară şi la Tratatul fiscal. Mai trebuie însă management privat în companiile de stat şi privatizarea celor nerentabile, întrucât, conform preşedintelui, “dacă nu vom înţelege că rentabilizarea companiilor de stat este cheia succesului în zona euro, atunci ne pregătim de pe acum pentru un eşec”.

  • Procurorii americani se plâng că nu pot condamna băncile pentru că ar destabiliza economia

    Procurorul general al SUA Eric Holder a declarat în faţa congresmenilor că este îngrijorat de faptul că anumite instituţii financiare au devenit atât de mari şi au o influenţă atât de mare încât condamnarea acestora ar putea pune în pericol stabilitatea sistemului financiar şi a economiei mondiale. De altfel, tot mai mulţi congresmeni consideră că unele bănci „sunt prea mari pentru a fi condamnate“, scrie publicaţia americană The Hill. „Sunt îngrijorat că dimensiunile unor astfel de instituţii devin atât de mari, încât este din ce în ce mai dificil pentru noi să le anchetăm pentru că primim indicaţii că dacă le cercetăm şi le incriminăm, acest lucru va avea un impact negativ asupra economiei ţării şi chiar a economiei mondiale“, a spus Holder, răspunzând astfel criticilor cu privire la cazul băncii britanice HSBC care a reuşit să scape de acuzaţiile de spălare de bani prin plata unor amenzi. El a sugerat că încercările anterioare de a ancheta şi condamna băncile au fost oprite din cauza influenţei pe care o au marile instituţii financiare, aceasta împiedicând autorităţile să ia deciziile corespun­ză­toare.  Declaraţiile procurorului general american vin într-o perioadă în care congresmenii fac presiuni pentru restruc­turarea celor mai mari grupuri financiare şi impun pedepsirea instituţiilor de credit care nu respectă cerinţele de capital, ceea ce ar determina  băncile să îşi reducă bilanţurile, notează Financial Times.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Datul la gioale, metodă de luptă pentru putere în justiţie

    Acum, opozanţii lui Hăineală au trecut din nou la atac, hotărând să revoce, în premieră, doi membri ai instituţiei – Cristi Dănileţ, pe motiv că a participat la alegerea “netransparentă” a Oanei Hăineală, şi Alina Ghica, fosta preşedintă, pe motiv că “nu şi-a îndeplinit atribuţiile corect”. Asociaţia Magistraţilor – AMR, Uniunea Naţională a Judecătorilor – UNJR şi câteva Curţi de Apel, în acord de idei cu ministrul justiţiei, au iniţiat încă din ianuarie revocarea din CSM a lui Ghica şi Dănileţ, iar Curtea de Apel Bucureşti a decis să ceară revocarea întregului CSM, ca să pună capăt scandalului.

    Cum numirea procurorului general şi a şefului DNA sunt principalele evenimente aşteptate în sistemul judiciar în următoarea perioadă, iar UE a comunicat României că procurorii care vor fi propuşi de ministrul Pivniceru trebuie să aibă avizul CSM (chiar dacă acesta e doar consultativ prin lege), e lesne de priceput de ce temperatura conflictelor din CSM nu scade deloc. Pe de o parte, Hăineală şi Dănileţ nu se lasă – ambii şi-au luat concediu şi au introdus recurs contra revocării la Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie; pe de altă parte, ministrul justiţiei şi, prin externsie, guvernul USL se află în continuare sub presiunea preşedintelui Traian Băsescu, care a cerut, în scrisoarea trimisă premierului şi şefilor Camerelor, urgentarea desemnării unui nou procuror general şi a unui nou şef al DNA, ca elemente din dosarul după care România va fi judecată la Consiliul JAI din 7-8 martie.

    Comentatorii favorabili USL i-au acuzat încă de anul trecut pe Hăineală, Ghica sau Dănileţ că ar favoriza exclusiv numirea în cele două posturi supreme de procurori tot a Codruţei Kovesi şi a lui Daniel Morar, ale căror mandate au expirat. Între timp, ministrul justiţiei l-a desemnat pe Tiberiu Niţu pentru postul de procuror general şi pe Ioan Irimie pentru şefia DNA, însă ambii au primit aviz negativ de la CSM în noiembrie şi au fost respinşi oficial de preşedintele Traian Băsescu în luna ianuarie.

    După declaraţia premierului Victor Ponta din această săptămână potrivit căreia “din discuţia cu doamna Pivniceru am înţeles că i l-a propus pe domnul Morar” (pentru postul de procuror-general), preşedintele Băsescu a replicat: “Am avut mai multe discuţii cu ministrul justiţiei, înainte de prima desemnare; şi sigur că i-am sugerat, ‘aveţi pe Morar, care are dreptul să crească în carieră, a avut rezultate bune la DNA, putem să facem o desemnare care este, sigur, necontrolată’. Dar după eşecul primei desemnări, nu am mai pomenit niciodată un nume, pur şi simplu aştept procurori care să îndeplinească criteriile pe care le aşteaptă şi Uniunea Europeană”.

  • CAZUL JAPONEZEI UCISE: Procurorii cer închisoare pe viaţă pentru Nicolae Vlad

     Acuzarea şi apărarea susţin vineri, în faţa instanţei Curţii de Apel Bucuteşti, pledoariile finale în dosarul în care Nicolae Vlad este acuzat de uciderea japonezei Yurika Masuno şi a altor două femei, precum şi pentru mai multe tâlhării şi violuri, iar poliţistul Gică Ştefănache este judecat pentru favorizarea acestuia.

    Procurorul prezent la şedinţa de judecată a reiterat toate acuzaţiile aduse lui Nicolae Vlad şi complicelui acestuia. Acesta a arătat că Nicolae Vlad a realizat un concurs de infracţiuni în 15 august 2012, când a violat-o pe studenta japoneză Yurika Masuno, apoi a strangulat-o şi i-a luat mai multe obiecte.

    Totodată, procurorul a vorbit şi despre faptele din 5-6 august 2012, când Nicolae Vlad a intrat în locuinţa unei femei, pe care a violat-o, a ucis-o şi apoi i-a luat mai multe bunuri. Referitor la aceste fapte, procurorul a arătat că, după crimă, Nicolae Vlad a dezbrăcat-o pe femeie şi a încercat să simuleze un accident, deschizând gazul de la aragazul din bucătărie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Procurorii din SUA atacă în instanţă agenţia S&P, singura care a tăiat ratingul maxim

    Procurorii federali americani au deschis un proces împotriva Standard & Poor’s (S&P), singura dintre cele trei mari agenţii de evaluare financiară care a tăiat ratingul de top al SUA, acuzând firma că şi-a ignorat propriile stan­darde când a stabilit calificativele produselor financiare bazate pe credite ipotecare a căror implozie a provocat criza financiară mondială. Acţiunea procurorilor americani este prima de acest fel împotriva unei firme de rating pentru comportament ilegal în timpul crizei financiare. Procesul vizează calificativele acordate de S&P obligaţiunilor garantate ipotecar înaintea crizei financiare, potrivit CNBC. Procurorii vor să obţină plata unor penalităţi financiare de la grupul McGraw Hill şi de la S&P, o divizie a acestuia. Aducerea S&P în faţa justiţiei ar reprezenta prima măsură federală majoră luată împotriva unei mari agenţii de rating din cauza unui presupus comportament ilegal în timpul crizei financiare. Procesul se referă la mai multe zeci de instrumente financiare evaluate cu rating “A” începând din prima jumătate a anului 2007, iar Departamentul Justiţiei vrea “un acord amiabil de peste zece cifre (peste un miliard de dolari, n. red.) şi admiterea încălcării regulilor”, au afirmat surse apropiate situaţiei.

    Mai multe pe zf.ro

  • Procurorii greci au acuzat un fost angajat al FMI că a „umflat“ deficitul bugetar al ţării, în funcţie de care au fost stabilite măsurile de austeritate

    Printre acuzaţi figurează şeful in­sti­tu­tului – Elstat, Andreas Georgiou, un veteran cu o ex­perienţă de 20 de ani la FMI, instituţie care în lumina efectelor pe care austeritatea le are asupra societăţii şi economiilor şi-a schimbat atitudinea şi recomandă acum mai mult stimul economic şi mai puţine reduceri de cheltuieli. Alături de şeful Elstat, procurorii urmăresc penal alţi doi experţi statistici ai institutului. Cei trei ar putea fi acuzaţi şi de corupţie şi fals în declaraţii, potrivit unei surse judiciare, care a precizat că aceştia riscă pedepse de până la 10 ani de închisoare. Ei au respins acuzaţiile, scrie Financial Times. Decizia procurorilor, care pune sub semnul îndoielii validitatea celui de-al doilea pachet de bailout al Greciei, de 172 miliarde euro, urmează unei anchete de 15 luni declanşate în urma unor acuzaţii făcute în 2011 de o profesoară de statistică, Zoe Georganta, după ce aceasta a fost concediată de la Elstat. Ea susţine că Georgiou şi echipa lui au folosit metode imprecise pentru a mări estimarea deficitului bugetar din 2009 de la 12% din PIB la 15,8% din PIB, nivel record în zona euro.

    Alte stiri pe zf.ro

  • Dosarul lui Vântu, restituit procurorilor

    Tribunalul Bucureşti a admis luni excepţiile ridicate de avocaţii lui Sorin Ovidiu Vîntu referitoare la neregularitatea actului de sesizare a instanţei. În 12 noiembrie, procurorul de şedinţă nu a putut combate argumentele apărării, astfel că instanţa a dat termen 10 decembrie “pentru a da posibilitatea parchetului de a pregăti apărarea şi a formula concluzii în raport de excepţia invocată privind neregularitatea actului de sesizare”. În 10 decembrie, s-au reluat discuţiile, instanţa amânând pronunţarea asupra excepţiilor invocate de inculpat, prin apărătorul ales, pentru luni 17 decembrie, când judecătorul a decis în favoarea apărării. Decizia tribunalului poate fi contestată de procurori la Curtea de Apel Bucureşti.

    Mai multe pe zf.ro

  • Ziua şi rezilierea: compania de drumuri vrea să rupă alte două contracte cu firma lui Nelu Iordache

    CNADNR vrea să rezilieze aceste contracte pentru că Romstrade nu a trimis în bazele de deszăpezire utilajele solicitate, dar şi pentru că nu a asigurat cantitatea de material antiderapant conform necesarului şi graficului stabilit. Activitatea de deszăpezire va fi asigurată în zona Ploieşti de utilaje ale CNADNR şi utilaje închiriate de la firma PA&CO International, în timp ce pe Bucureşti-Lehliu se vor folosi, pe lângă utilajele CNADNR, şi utilaje închriate de la Gecor SRL.

    Mai multe pe zf.ro

  • Cine este Nelu Iordache, “regele asfaltului” cu două contracte reziliate în câteva zile şi percheziţii de la procurorii anticorupţie

    Personaj discret, care nu a dat decât un singur interviu de-a lungul timpului, Nelu Iordache a câştigat, prin intermediul Romstrade, unele dintre cele mai importante contracte de drumuri din România. Contractele cele mai “productive” au fost cele pentru reabilitarea drumurilor naţionale şi a străzilor din oraşe precum Bucureşti, Deva sau Girugiu, iar ulterior compania a câştigat contracte de lărgire a unor tronsoane din şoseaua de centură a Capitalei, potrivit datelor ZF.

    Mai multe pe zf.ro

  • Kovesi şi Morar au toate şansele să rămână la post până după alegeri

    Mandatul Codruţei Kovesi la Parchetului de pe lângă ICCJ expiră la 2 octombrie, iar cel al lui Daniel Morar la DNA a expirat la 12 august, dar a fost prelungit prin delegare cu încă şase luni de Codruţa Kovesi, după prelungirea din februarie. Conform legii, Ministerul Justiţiei face propuneri pentru şefia Parchetului şi a DNA, care sunt avizate consultativ de CSM şi apoi pot fi respinse o singură dată de preşedintele Traian Băsescu.

    Partea cea mai interesantă a poveştii este că sunt cel puţin două obstacole în calea numirii înainte de alegerile din 9 decembrie a unor înlocuitori ai lui Kovesi sau Morar agreaţi de USL. Pe de o parte, în iulie, vicepreşedintele CSM, Oana Schmidt-Hăineală, declara că legea permite exercitarea funcţiei de procuror-şef al DNA prin delegare pe timp nedeterminat, dând exemple de alte funcţii de conducere în procuratură ocupate prin delegare mai mulţi ani în anumite situaţii speciale în care s-a apreciat că schimbarea nu e de dorit (cazuri de corupţie, instabilitate instituţională).

    Pe de altă parte, Consiliul Superior al Magistraturii a îngreunat considerabil, printr-o decizie adoptată la 10 iulie, procesul de selecţie a propunerilor pentru funcţiile de conducere în PICCJ şi DNA. Anterior, propunerile se făceau de către ministrul justiţiei şi erau avizate consultativ de CSM, care trebuia să se pronunţe în 15 zile; acum, procedura de avizare se lungeşte la 90 de zile, iar ministrul nu poate înainta Preşedinţiei propunerile înainte de emiterea avizului de către CSM. Mona Pivniceru, pe atunci membră a CSM, a votat şi ea aceste modificări ale legii.