BusinessMagazin

Tag: privatizare

  • Esec al planului de austeritate in Grecia. Ce urmeaza?

    Premierul Giorgios Papandreou a afirmat, conform publicatiei
    elene Capital, ca in aceste conditii, el “va merge inainte singur,
    fara alegeri, pana in 2013”.

    Reuniunea de trei ore si jumatate, convocata de presedintele
    Karolos Papoulias, era menita sa deblocheze programul cel nou de
    austeritate propus de premierul Papandreou, sub rezerva ca in cazul
    unui esec, raman deschise toate optiunile, inclusiv cea a
    alegerilor anticipate, asa cum s-a intamplat in Portugalia dupa
    respingerea planului de restrangere a cheltuielilor bugetare.

    “Timpul trece”, a reactionat comisarul european Olli Rehn, dupa
    esecul reuniunii, afirmand ca Bruxellesul “regreta esecul liderilor
    de partide de a ajunge la un consens pentru ajustarile necesare
    spre a traversa actuala criza a datoriilor”. “Trebuie sa se ajunga
    in curand la un acord, pentru ca timpul trece. Speram ca eforturile
    in directia unui acord intre partide pentru sustinerea programului
    UE-FMI vor continua”, a declarat Rehn, citat de Kathimerini.

    Presedintele Eurogrupului (ministrii de finante ai zonei euro),
    Jean-Claude Juncker, a declarat ca transa nu va fi primita decat
    daca Grecia prezinta garantii de refinantare pentru urmatoarele 12
    luni, ceea ce depinde direct de credibilitatea programului fiscal
    si de privatizare.

    CE I SE CERE GRECIEI

    Programul de austeritate prevedea urmatoarele masuri, menite sa
    reduca deficitul bugetar la 7,5% din PIB pana la sfarsitul anului
    si sa convinga pietele financiare ca Grecia “nu traieste peste
    mijloacele sale”, asa cum s-a exprimat comisarul Olli Rehn:

    1) Reducerea costurilor cu asistenta medicala, in total cu 260 mil.
    euro
    2) Reducerea cheltuielilor de asistenta sociala cu 345 mil.
    euro
    3) Reducerea pensiilor cu 245 mil. euro, prin masuri temporare sau
    reformarea sistemului de acordare
    4) Cresterea contributiiloe pentru toti angajatii, care ar urma sa
    aduca la buget suma totala de 380 mil. euro. O taxa speciala de
    solidaritate de 1% va fi aplicata tuturor functionarilor publici,
    iar in sectorul privat, povara taxei va fi impartita intre angajati
    si angajatori.

    Ministerul de Finante s-a angajat, de asemenea, sa accelereze
    privatizarile, in cadrul planului de a vinde in total active de 50
    de miliarde de euro, in conditiile in care Grecia risca sa nu
    primeasca a cincea transa din acordul de finantare cu UE si FMI, la
    29 iunie.

    Ministrul de resort, Giorgios Papakonstantinos, a promis ca se va
    intalni cu reprezentantii Deutsche Telekom pentru a-i convinge sa
    cumpere 10% din operatorul telecom OTE, si sa publice in cursul
    verii anunturile de vanzare pentru Hellenic Postbank, Piraeus Bank,
    portul Salonic, Loteria de Stat, compania de gaze DEPA, compania
    metalurgica Larko, compania de productie militara Hellenic Defence
    Systems si altele.

  • Noul pachet de masuri ale Atenei: OTE si Hellenic Postbank vandute, ATE Bank va fi restructurata

    Compania telecom OTE, proprietarul Romtelecom (unde vor fi
    vandute 16% din actiuni, din care 10% catre Deutsche Telekom) si
    banca Hellenic Postbank (cu un pachet de 34% scos la vanzare)
    figureaza pe lista de privatizari, a informat publicatia
    Kathimerini. Guvernul isi va reduce, de asemenea, participatia la
    companiile care opereaza porturile Pireu si Salonic, ca si in
    compania de furnizare a apei in Salonic.

    In zilele urmatoare, guvernul lui Giorgios Papandreou va stabili si
    masurile de reducere a cheltuielilor cu circa 6 miliarde de euro in
    2011, intre care taierea pensiilor, noi concedieri in sectorul
    public si majorarea unor taxe sau impozite. Aceste masuri au facut
    si fac obiectul unei contestari violente din partea partidelor de
    opozitie, in special a Noii Democratii conduse de Antonis
    Samaras.

    Aprobarea si executia programului de privatizari si de reducere a
    cheltuielilor bugetare este o conditie pe care guvernul grec
    trebuie s-o indeplineasca rapid, ca sa poata primi de la UE si FMI
    a cincea transa, de 12 miliarde de euro, din creditul de 110
    miliarde de euro initiat in urma cu un an.

    Pe primele patru luni, deficitul bugetar al Greciei e mai mare
    decat estimarile, fiindca recesiunea a diminuat veniturile. In
    perioada ianuarie-aprilie, veniturile au scazut cu 9,1%, la 14,4
    miliarde de euro, iar cheltuielile au crescut cu 3,6%, la 21,02
    miliarde de euro.

    CE SE INTAMPLA CU BANCILE GRECESTI

    Tot luni, Comisia Europeana a aprobat un plan de restructurare a
    ATE Bank, banca prezenta si in Romania, implicand o recapitalizare
    din partea statului in valoarea de pana la 1,14 miliarde de euro,
    plus masuri de de ameliorare a eficientei si de reducere (vanzare)
    a activelor cu pana la 25%, cu scopul de a reduce dependenta de
    finantare externa.

    In 2009, aminteste publicatia elena Capital, ATE Bank a primit de
    la stat un ajutor de 675 milioane de dolari, pentru a evita
    falimentul. In aprilie 2011, banca a anuntat o majorare de capital
    de 1,25 miliarde de euro, din care 1,14 miliarde urma sa fie
    subscrise de stat, iar restul de investitori privati. ATE Bank este
    singura banca elena cu activitate in Romania care n-a reusit sa
    treaca testul de soliditate financiara derulat de UE asupra
    bancilor de pe continent.

    O analiza a Deutsche Bank publicata vineri prevedea pentru bancile
    grecesti o reducere a profitului, cresterea provizioanelor,
    accelerarea formarii creditelor neperformante. Pentru trimestrul I,
    Deutsche Bank estimeaza profituri de 2 milioane de euro pentru
    Piraeus Bank (fata de 6 milioane in aceeasi perioada din 2010), 10
    milioane pentru Alpha Bank (neschimbat fata de anul trecut), 79 de
    milioane pentru Bank of Cyprus (fata de 81 de milioane) si 8
    milioane pentru Marfin Bank (fata de 42 de milioane).

    Singura banca pentru care Deutsche Bank anticipeaza pierderi este
    ATE Bank, respectiv 9 milioane de euro, in scadere fata de 37 de
    milioane in trimestrul I 2010. Analistii bancii germane au ca
    recomandare de investitii “sell” pentru ATE Bank si “hold” pentru
    toate celelalte banci.

  • Fitch taie ratingul Greciei cu trei trepte si avertizeaza ca nu se va opri aici. Euro cade

    Fitch a precizat ca Grecia trebuie sa aplice “un program de
    reforme fiscale radicale” ca sa asigure solvabilitatea tarii si a
    apreciat ca au crescut mult riscurile politice si sociale de
    aplicare a actualului program de austeritate, destinat sa reduca
    deficitul bugetar la 7,5% din PIB, mai ales ca recesiunea a scazut
    incasarile la buget.

    Din marele program de privatizare de 50 de miliarde de euro, prin
    care Grecia vrea sa faca rost de bani ca sa-si plateasca o parte
    din uriasa datorie externa de jumatate de trilion de dolari, Fitch
    apreciaza ca pana la sfarsitul anului nu se va putea realiza decat
    o mica parte, scrie publicatia elena Capital.

    Precizarea ca o extindere a scadentei obligatiunilor tarii ar
    echivala in ochii Fitch cu falimentul are sens, pentru ca pana acum
    atat Atena, cat si FMI si UE, creditorii Greciei, au reusit sa
    evite restructurarea datoriilor grecesti. O restructurare ar fi
    insemnat ca si statul elen, si bancile occidentale si investitorii
    straini expusi pe Grecia ar avea de pierdut bani, ceea ce n-a
    convenit nimanui – cel putin pana acum, cand guvernele europene si
    FMI incep sa se razgandeasca.

    Singura institutie care a ramas sa se opuna ferm restructurarii
    este Banca Centrala Europeana (BCE), care ar fi nevoita sa-si
    incalce propriile reguli de functionare daca ar accepta sa mai
    ofere lichiditati Greciei in schimbul unor titluri fara valoare, cu
    rating “junk”. Si, evident, aceasta ar afecta puternic
    credibilitatea BCE si a zonei euro.

    Ratingul BB+ corespunde categoriei “junk”, fiind cu 4 trepte sub
    nivelul “investment grade” (titluri recomandabile
    investitorilor).

    Cum Fitch este una dintre cele trei mari la nivel mondial, alaturi
    de Moody’s si Standard&Poors’s, decizia a starnit groaza la
    Atena, dar si in Europa, stiut fiind ca toate deciziile acestor
    agentii in privinta Greciei, a Portugaliei sau a Irlandei au fost
    urmate mereu de turbulente pe pietele financiare, caderea euro si
    mobilizarea urgenta a membrilor eurozonei si a FMI spre a oferi
    tarilor respective un pachet de salvare de la faliment.

    Iar alternativa la orice forma de restructurare a datoriilor, fie
    facuta prin extinderea scadentelor, fie prin reducerea valorii
    obligatiunilor, este si acum un nou pachet de salvare din partea UE
    si a FMI pentru Grecia, dublat de un program drastic de taieri de
    cheltuieli bugetare din partea Atenei. Valoarea pachetului de
    sprijin, conform informatiilor care circula de cateva saptamani, ar
    fi de circa 60 de miliarde de euro.

    Vineri, euro a scazut cu 1,1% fata de dolar, la 1,4156, din cauza
    ingrijorarilor ca o eventuala restructurare a datoriilor grecesti
    va face pagube in conturile marilor banci europene si ale
    detinatorilor de obligatiuni elene.

    Christine Lagarde, ministrul de finante francez si candidatul
    favorit la preluarea sefiei FMI, a declarat, intr-un interviu ce va
    aparea sambata in ziarul austriac Der Standard, ca orice concesie
    din partea bancilor creditoare ale Greciei “ar fi binevenita”,
    avand in vedere ca statul elen “e amenintat de faliment”. Ea a
    cerut insa Greciei sa mearga inainte mai repede cu programul de
    privatizari, ca sa stranga bani spre a-si putea achita
    datoriile.

  • Vacile sacre merg la macelar: ce inseamna management privat in companiile de stat

    (Grafic sus: Arieratele companiilor, miliarde de lei. Sursa:
    Consiliul Fiscal)

    “Pentru directorul intreprinderii, salariul de baza va fi
    limitat la cel al unui subsecretar de stat, iar cele ale
    directorilor din subordine, iar primele si beneficiile vor fi
    acordate la fel ca pentru majoritatea salariatilor. In situatia
    unei cresteri a arieratelor peste plafonul trimestrial, fondul
    lunar de salarii al directorilor (salariul de baza si primele si
    beneficiile regulate) va fi imediat redus cu cuantumul cresterii
    arieratelor, pana la 30% din fondul de salarii. La sfarsitul anului
    fiscal, directorul poate primi o prima de performanta de pana la
    100% numai daca au fost indeplinite tintele de reducere a
    costurilor si a arieratelor si de crestere a productivitatii.
    Acordarea nejustificata de prime de performanta este considerata
    infractiune.”

    N-am citat nici din ultima scrisoare de intentie a Guvernului
    catre FMI, ci din memorandumul de politici adresat FMI de Guvern in
    mai 2000. Fondul constata ca la sfarsitul lui decembrie 1999,
    salariile medii din cele trei mari companii de utilitati – CONEL,
    Petrom si Romgaz – erau de 2,2 ori mai mari decat media pe
    economie, in ciuda pierderilor si a arieratelor, iar salariile
    medii in cele mai mari zece regii autonome erau cu peste 60% peste
    media economiei.

    Si inca, din acelasi document de epoca: “Anumite progrese s-au
    facut in initierea lichidarii unor intreprinderi cu pierderi.
    Totusi, din cauza declinului economic si a lentorii procesului,
    pierderile generate de intreprinderile de stat au continuat sa
    creasca. Intentionam sa sporim eforturile de a reduce pierderile
    din sectorul public, printr-o combinatie de restructurari,
    privatizari si masuri de lichidare”. Pe atunci se propuneau spre
    privatizare societati ca Sidex, Tractorul, Tarom, Alro,
    Electroputere, Antibiotice, pe lista de potentiale lichidari
    figurau Clujana, Siderurgica, Roman, Nitramonia, Banca Agricola
    urma sa fie lichidata si ea daca nu-si gasea cumparator si urma sa
    fie scoasa la vanzare BCR, care producea atunci aproape o treime
    din pierderile sistemului bancar.

    La acestea aveau sa se adauge in scrisorile catre FMI, in toamna
    lui 2001, privatizarea celor doua Distrigazuri si a doua companii
    de distributie a energiei, pentru care Guvernul isi asuma ca termen
    sfarsitul lui 2002. Din 2002 apar si listele cu companii
    monitorizate pentru neplata datoriilor la buget si la utilitati: pe
    atunci erau 82, intre care Radet, Apaterm, Oltchim, Rafo,
    Nitramonia, COS Targoviste si mai multe societati locale de
    termoficare.


    Chinuitoarele amintiri despre anii ’90 sunt utile in primul rand
    pentru cei care se intreaba ce cauta FMI sa-i spuna Guvernului ce
    companii trebuie privatizate sau cum trebuie conduse societatile de
    stat. Anii ’90 si inceputul anilor 2000 au fost dominati de
    vesnicele liste ale FMI si ale Bancii Mondiale cu societati
    rau-platnice la buget si producatoare de pierderi: listele au
    disparut ulterior, o parte fiindca unele societati s-au privatizat,
    cealalta parte fiindca guvernul Tariceanu a rupt relatia cu FMI in
    2005, fiindca nu accepta un deficit bugetar mai mic de 1,5%, cerut
    de FMI tocmai din cauza deficitului cvasifiscal mare.

    Termenul de deficit cvasifiscal parand prea pasaresc, opinia
    publica a retinut doar ca Guvernul si-a afirmat suveranitatea
    rupand-o cu FMI si nu ca deficitul cu nume ciudat era exact acelasi
    lucru cu ceea ce ne spune azi presedintele Traian Basescu despre
    “companiile de stat ale caror pierderi le platesc toti romanii din
    buzunar”: arierate, adica ineficienta tradusa in bani neplatiti la
    buget si facturi neplatite la utilitati, dar acoperiti de stat pe
    seama celorlalti contribuabili, astfel incat efectul nu se vede in
    deficitul bugetar al momentului (desi cand Romania se va alinia in
    acest an la sistemul european de raportare contabila, cerut de
    Eurostat, se va vedea si aici), dar se perpetueaza ca povara
    structurala in economie.

    Revenirea in prim-plan a companiilor de stat cu probleme a fost
    deci logic anticipata de Jeffrey Franks inca de anul trecut, cand
    recomanda Guvernului ca dupa ce economia se stabilizeaza (adica
    dupa ce se incheie primul acord cu FMI, in primavara lui 2011) sa
    reinceapa rapid privatizarile si lichidarile si sa taie subventiile
    pentru zece companii monitorizate, cu datorii totale de 12 miliarde
    de euro, intre care CFR, Compania Nationala a Huilei,
    Termoelectrica si Compania de Autostrazi. Noutatea din noul acord
    cu Fondul, incheiat in martie, nu e deci cererea lui Franks ca
    Guvernul sa vina in sfarsit cu satarul peste vacile sacre ale
    economiei si nici cererea FMI ca statul sa inaspreasca legea ce
    impune obiective de performanta in functie de care sunt platiti
    sefii companiilor cu capital majoritar de stat (e vorba de OUG
    79/2008, la randul ei o actualizare a unei ordonante cu acelasi
    obiect din 2001; Guvernul a indeplinit aceasta obligatie la
    sfarsitul lunii aprilie).

    (Sursa: Consiliul Fiscal)

    Noutatile, introduse de Guvern in acord si sustinute de
    presedintele Basescu, sunt doua: ca societatile cu capital
    majoritar de stat pot fi considerate ineficiente si sa intre sub
    incidenta privatizarii macar partiale inclusiv daca fac profit, dar
    nivelul profitului e sub potentialul dorit de stat (Romgaz,
    Hidroelectrica, Transelectrica, Nuclearelectrica), respectiv ca
    inasprirea legii in privinta managerilor de companii de stat nu mai
    e considerata suficienta, astfel incat e nevoie de recrutarea de
    catre o firma specializata a unor manageri externi din mediul
    privat, feriti de presiuni politice, care sa preia incepand din
    2012 fraiele a 30-40 din cele mai mari companii de stat.

    “In functie de felul cum se structureaza contractul, ideea de
    management privat poate fi buna sau nu. Teoretic este o idee
    corecta si s-a vazut ca a dat roade in alte tari, de pilda la OTP
    din Ungaria sau CEZ din Cehia”, declara Matei Paun, managing
    partner al firmei de consultanta pentru fuziuni, achizitii si
    finantari BAC Investment. “Nu conteaza daca managerul e roman sau
    strain, ci modul cum va fi gandit contractul, pana la ce nivel de
    decizie se deleaga raspunderea si modul de remunerare si de
    recompensare”, spune el.

    Concret, va trebui sa se gaseasca o formula care sa echilibreze
    motivarea managerului pe durata contractului, ce poate merge pana
    la 5 ani – eventual prin actiuni sau optiuni de cumparare de
    actiuni – si interesele actionarului pe termen lung. “Intr-o astfel
    de formula, managerul nu poate avea deci interesul sa lichideze
    totul si sa arunce la fier vechi in numele unui castig imediat”,
    exemplifica Matei Paun. “Atentie, insa, nu de teorie e vorba, ci de
    rigurozitatea cu care se aplica principiul managementului apolitic;
    noi avem probleme de obicei sa aplicam corect idei bune”, mai spune
    consultantul. Ar exista deci, in practica, pericolul ca la sefia
    unor companii sa revina, de asta data prin contract dupa noua
    formula, unii dintre actualii manageri care le-au condus pana acum
    in folosul clientelei politice, pentru ca, desi recrutarea se va
    externaliza tot catre o firma independenta, tot statul, prin
    ministerele actionare, va fi cel ce va alege managerul dintre
    candidatii propusi.

    Cealalta solutie de fortare a eficientei, prin listarea la bursa
    a unor pachete de actiuni, poate avea ca rezultat aparitia unor
    actionari minoritari cu suficienta forta ca sa grabeasca
    restructurarea si sa se opuna unor decizii ale statului ce
    afecteaza profitul companiilor (in mediul privat, un exemplu extrem
    ar fi investitori puternici de portofoliu de talia lui Carl Icahn,
    cunoscut prin indarjirea de temut cu care cauta sa influenteze
    conducerea companiilor americane unde a cumparat actiuni, spre a
    mari profitul pentru actionari).

  • Proiectul scrisorii de intentie FMI: Oltchim va fi lichidata daca privatizarea esueaza in acest an

    Documentul, datat in urma cu o saptamana, include un calendar cu
    termene extrem de scurte pentru privatizarea combinatului chimic,
    dar si varianta trecerii companiei in lichidare in cazul unui
    “insucces” in acest an al procesului de privatizare. Proiectul
    scrisorii de intentie releva intentia Guvernului de a vinde pana la
    sfarsitul acestui an pachetul de actiuni Oltchim ramas in
    proprietatea statului si de a identifica in urmatoarele luni o
    solutie pentru datoriile combinatului. Este prevazuta astfel
    angajarea pana la sfarsitul lunii iunie a unui consultant juridic
    pentru privatizarea companiei, a unei banci de investitii pentru
    privatizare pana la sfarsitul lunii septembrie, precum si
    finalizarea procedurilor de licitatie pana la sfarsitul acestui
    an.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Jeffrey Franks: Liberalizarea tarifelor la gaze pentru populatie, abia dupa 2013

    Premergator liberalizarii vor fi definite insa categoriile de
    populatie pentru care se vor acorda in continuare subventii, iar in
    acest an vor fi stabilite formulele de liberalizare.

    Prioritatea anului in curs, in virtutea noului acord cu FMI, va fi
    privatizarea partiala a companiilor energetice – Hidroelectrica,
    Nuclearelectrica, Transgaz, Romgaz, in cazul carora vor fi vandute
    la bursa pachete minoritare de actiuni. In paralel, va fi
    imbunatatit managementul companiilor de stat ineficiente din
    energie si transporturi, inclusiv prin aducerea unor manageri
    privati din strainatate care vor avea prin contract sarcina de a
    rentabiliza companiile.

    Jeffrey Franks considera posibila pentru 2012 o crestere economica
    de 3,5-4%, estimare revizuita in sens negativ de la estimarea
    precedenta de 4,5%, din cauza incertitudinilor privind situatia
    internationala. Problema principala in 2012 va fi insa aducerea
    deficitului bugetar la 3% din PIB, apreciata drept “o provocare”
    din cauza anului electoral.

    Anul acesta, pentru care FMI pastreaza estimarea de crestere a
    PIB de 1,5%, “exista semne limpezi” de reluare a cresterii
    economice sustinute de exporturi, iar consolidarea fiscala merge
    bine, insa inflatia ar putea depasi 5%, astfel incat daca tendinta
    de crestere a inflatiei va continua, din cauza preturilor
    internationale la energie si alimente, precum si a calendarului de
    majorare a preturilor administrate, BNR ar putea fi nevoita sa-si
    ajusteze politica monetara pentru a-si atinge obiectivele pe termen
    mediu. “Inflatia este insa o problema mai mica decat acum zece ani,
    iar tendinta ei este de reducere”, a afirmat Franks.

    Cealalta problema vazuta de reprezentantul FMI este absorbtia
    slaba a fondurilor europene. “Romania risca sa fie nevoita sa
    returneze pana la 1,5 miliarde de euro daca o serie de proiecte
    finantate din fonduri UE nu se realizeaza anul acesta”, spune
    Franks. El a recomandat ca proiectele cu absorbtie redusa sa fie
    abandonate, iar eforturile autoritatilor sa se concentreze pe cele
    unde absorbtia poate creste mai rapid.

    Acordul cu FMI incheiat in martie pentru doi ani, in valoare de 3,5
    miliarde de euro, este de tip preventiv, deci nu presupune
    eliberarea transelor de imprumut decat in cazuri de forta majora.
    Probabilitatea ca Romania sa aiba nevoie de bani de la FMI in 2011
    a fost apreciata de oficialul FMI la “mai putin de 25%, sau chiar
    sub 10%”. Pe langa sumele de la FMI, acordul prevede si o finantare
    de 1,5 miliarde de euro de la UE si un credit de 400 de milioane de
    euro de la Banca Mondiala.

  • Guvernul nu mai privatizeaza Tarom. Va fi vandut doar un pachet minoritar

    In scrisoarea de intentie catre FMI de la evaluarea precedenta,
    Guvernul isi asumase ca, pana la finele lunii aprilie, va finaliza
    analiza in vederea identificarii unui investitor strategic la
    Tarom. Potrivit surselor, autoritatile romane si reprezentantii FMI
    au decis ca operatorul de transport aerian nu va fi vandut, insa nu
    au ajuns la un acord in ceea ce priveste dimensiunea pachetului
    minoritar care va fi cedat. De asemenea, Guvernul va continua
    programele de vanzare a pachetelor minoritare la Petrom (10%),
    Transelectrica (15%), Transgaz (15%) si Romgaz (15%).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • A cedat si Portugalia. Ce masuri de austeritate ii asteapta pe portughezi dupa acordul cu FMI

    Dobanda imprumutului urmeaza sa fie stabilita ulterior, cel mai
    probabil la reuniunea din 16 mai a ministrilor de finante din zona
    euro, insa ce se stie e ca Portugalia va trebui sa reduca deficitul
    bugetar de la 9,1% din PIB la 5,9% din PIB in acest an (fata de
    tinta initiala de 4,6%), la 4,5% in 2012 si 3% in 2013.


    Creditul include si 12 miliarde de euro destinate pentru
    sustinerea sistemului bancar afectat de criza, precum si masuri de
    crestere a veniturilor la buget si de reducere a cheltuielilor,
    prin inghetarea pensiilor si a salariilor si limitarea angajarilor
    in sectorul bugetar, taierea pensiilor mai mari de 1.500 de euro, o
    crestere a taxelor pentru vanzarile de masini si tutun,
    privatizarea partiala a companiilor energetice si vanzarea
    companiei nationale aviatice TAP Air Portugal. Perioada de acordare
    a ajutorului de somaj va fi redusa de la 3 ani la 18 luni.

    Termenul limita pentru ca banii de la UE si FMI sa fie
    accesibili este 15 iunie, cand Portugalia are de platit datorii
    ajunse la scadenta de aproape 5 mld. euro.

    Ministrul de finante Fernando Teixeira dos Santos a apreciat ca
    pachetul de austeritate impus de UE si FMI va impinge Portugalia in
    recesiune, estimand ca economia tarii va scade acu 2% in 2011 si cu
    tot atata in 2012.

    Guvernul lui Jose Socrates a demisionat dupa ce parlamentul i-a
    respins un plan de austeritate care nu facea referire la ajutorul
    financiar din partea zonei euro si a FMI, insa analistii considera
    ca Portugalia oricum ar fi ajuns in situatia sa apeleze la acest
    ajutor mai devreme sau mai tarziu, pe urmele Greciei si ale
    Irlandei, avand in vedere randamentele tot mai inalte cerute de
    investitori pentru obligatiunile portugheze. Primavara trecuta,
    imediat dupa ce Grecia a cerut ajutorul UE si al FMI ca sa evite
    incapacitatea de plata, guvernul Socrates a anuntat un program de
    austeritate care prevedea renuntarea la unele investitii cu bani
    publici, inghetarea salariilor mari si marirea TVA de la 20% la
    21%.

  • Guvernul asculta de Banca Mondiala: instaleaza manageri privati la companiile din energie

    Pentru minister, actiunea pare a fi suficienta deocamdata pentru
    a rezolva problemele complicate si variate ale companiilor din
    subordine – Termoelectrica, Hidroelectrica, Electrica,
    Transelectrica, Nuclearelectrica, complexurile Rovinari, Turceni si
    Craiova, Romgaz, Transgaz, Oltchim, Oil Terminal, Conpet,
    Petrotrans, Minvest Deva, Romarm, IAR Brasov. Majoritatea sunt din
    domeniul energetic, cel mai sensibil la ora actuala din cauza
    presiunii FMI si a Fondului Proprietatea de a incepe privatizarea
    lor, iar unele se afla pe lista neagra a FMI cu societati propuse
    pentru restructurare sau lichidare din cauza pierderilor. .

    Pentru Franklin Templeton, managerul Fondului Proprietatea,
    interesat direct de rentabilizarea companiilor si de majorarea
    participatiilor detinute la ele, instalarea unor manageri privati e
    doar un inceput: Greg Konieczny, reprezentantul Franklin Templeton,
    a propus Guvernului din nou listarea Hidroelectrica si a
    Nuclearelectrica, estimand ca listarea a 36%, respectiv 43% din
    actiuni va aduce companiilor 2,2, respectiv 1,3 mld. euro, bani
    care vor putea fi folositi pentru achizitii in tara si in
    strainatate.

    Declaratiile privind managementul privat la societatile de stat vin
    dupa ce, recent, Ministerul Economiei avansase solutia infiintarii
    a doua complexuri energetice in Valea Jiului (pentru productia de
    energie pe huila) si Oltenia (pe lignit), care sa grupeze partile
    viabile din SNLO si complexurile Craiova, Turceni si Rovinari,
    respectiv parti din CNH, Deva si Paroseni. In schimb,
    Hidroelectrica si Nuclearelectrica, sortite initial sa fie incluse
    in componenta campionilor nationali, ar urma sa vanda la bursa
    pachete minoritare. Solutia ar urma sa se aplice “daca proiectul
    campionilor nationali cade”, insa el “este imposibil de dus mai
    departe, pentru ca Banca Mondiala si FMI i se opun”, au apreciat
    analistii Erste/BCR.

  • Salupa lui Franks si Titanicul lui Gitenstein

    In afara de celebra gluma cu pacientul stabilizat, dar care nu
    s-a sculat inca din pat, Jeffrey Franks a mai facut una, la aceeasi
    intalnire din ianuarie cu sindicatele si patronatele. Ea a parut
    insa atat de ermetica, incat numai unul dintre patronii prezenti a
    zis ca a inteles-o: cea cu pozele simbolice – in prima aparea un
    mineralier rasturnat, a doua cu un mineralier ruginit, dar inca in
    functiune si a treia cu o salupa ultraperformanta, dar foarte mica.
    Prima voia sa fie economia Romaniei acum doi ani, a doua – cea de
    acum, iar a treia – economia romaneasca a viitorului. Gluma, a
    povestit acelasi patron, n-a fost gustata de sindicalistii
    prezenti, care a comentat ca nu vom mai incapea toti intr-o salupa
    atat de mica.

    Mineralierul a devenit apoi, in talmacirea ambasadorului Mark
    Gitenstein, un Titanic pe care navigatorii isi rearanjeaza
    sezlongurile – in cazul citat de el, in loc ca statul sa
    privatizeze total sau partial companiile din energie, un sector
    care are nevoie de investitii de 10 miliarde de dolari, vrea sa
    rearanjeze peisajul, creand cei doi campioni energetici, Electra si
    Hidroenergetica. Remarca lui Gitenstein venea la scurta vreme dupa
    ce FMI ceruse (iar Guvernul isi asumase) liberalizarea preturilor
    la gazelor si a energiei, ceea ce le-a prilejuit reprezentantilor
    Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania sa protesteze contra
    imixtiunii FMI in politicile statului roman si sa spuna ca Romania
    are un grad suficient de deschidere a pietei energiei. I-a
    contrazis insa, mai nou, Comisia Europeana, care a cerut Romaniei
    oficial, saptamana trecuta, sa liberalizeze preturile la
    energie.

    Ce au comun toate acestea? Un singur lucru, dar decisiv:
    politica fiscala a statului. Pe de o parte e vorba de capacitatea
    statului de a-si finanta cheltuielile, in conditiile in care
    resursele atrase la buget, venituri fiscale si nefiscale, au ramas
    cu cea mai mica pondere in PIB din UE, conform datelor prezentate
    de Consiliul Fiscal (32,4% in 2009), iar ponderea in total a
    veniturilor fiscale (impozite si contributii sociale) era tot in
    2009 cu 12% mai mica decat media UE, respectiv 27,1%, situand
    Romania pe penultimul loc din UE. De cealalta parte e vorba de
    cheltuieli, care sunt nu numai dezechilibrate (ponderea
    cheltuieilor sociale in totalul veniturilor, de 33% in 2009, situa
    Romania exact dupa tarile PIGS – Grecia, Irlanda, Spania si
    Portugalia; in 2010, ponderea a coborat totusi la 28%), dar si
    ineficiente: desi Romania a avut in perioada 2006-2009 cea mai mare
    alocare pentru investitii publice din UE, ca procent din PIB si din
    veniturile bugetare, calitatea infrastructurii, reflectata in
    perceptia investitorilor si in clasamente receptate de ei, de genul
    World Competitiveness Report, a ramas inferioara celei din tari
    unde s-a cheltuit mai putin, precum Polonia, Ungaria si
    Bulgaria.

    “In plus, lipseste prioritizarea si lipseste coerenta
    investitiilor publice, pentru ca acestea sunt foarte fragmentate in
    functie de ciclurile politice. Ar fi excelent daca un proiect ar
    putea depasi un ciclu politic”, comenteaza Ionut Dumitru,
    presedintele Consiliului Fiscal.

    O parte de vina pentru veniturile insuficiente la buget o poarta
    contribuabilii care fac evaziune fiscala, neprinsi de stat pentru
    ca sistemul de colectare e inca slab, precum si scutirile si
    exceptarile care priveaza statul de venituri realizabile. Ionut
    Dumitru sugera la un moment dat, in acest din urma sens, ca statul
    si-ar putea mari veniturile din impozitele pe stocul de capital (pe
    avere), din aplicarea unor taxe de mediu sau din redevente mai mari
    percepute companiilor energetice, insa deocamdata subiectul
    relatiei cu acestea din urma ramane tabu pentru Guvern, care nu mai
    vrea nici macar sa comenteze, de pilda, majorarile de preturi la
    benzina.

    Cealalta parte de vina pentru veniturile mici apartine insa
    companiilor de stat, a caror ineficienta face obiectul criticilor
    insistente ale FMI inca din anii ’90. Statistica nu lasa loc de
    dubii: la sfarsitul lui 2009 erau 722 de companii cu capital
    majoritar de stat, care contribuiau doar cu 6% la cifra de afaceri
    totala din economie, dar platile restante acumulate de ele, in
    special fata de buget, insemnau 27,1% din totalul arieratelor din
    economie. Tot companiile de stat au ramas si cei mai mari datornici
    la bugetele de asigurari sociale, totalul datoriilor restante catre
    bugetul general consolidat insumand peste 2% din PIB in iunie 2010.
    In top cinci – aceiasi de pe lista de supraveghere speciala a FMI:
    CFR, Compania Nationala a Huilei, Termoelectrica, Oltchim si
    CNADR.

    Pierderile si arieratele companiilor unde statul e actionar
    majoritar reprezinta “un risc potential pe termen mediu la adresa
    sustenabilitatii fiscal-bugetare”, apreciaza Ionut Dumitru, pentru
    ca preseaza asupra bugetului: pierderile lor au fost principala
    cauza pentru care in 2009, deficitul bugetar dupa standarde
    europene a fost revizuit de la 8,3% la 8,6% si pentru care, mai
    nou, UE a cerut Romaniei sa se alinieze acestor standarde atunci
    cand raporteaza deficitul bugetar. Or, daca indisciplina financiara
    din companii duce deficitul peste tintele convenite cu FMI si UE –
    4,4% in acest an si 3% din PIB la anul – atunci statul va avea o
    problema cu finantarea pe credit. “Deficitul nu trebuie sa ajunga
    la 3% fiindca asa vrem noi, ci fiindca altfel nu te mai poti
    finanta de pe pietele externe”, spune Ionut Dumitru. Sau, in
    termenii lui Jeffrey Franks, Romania nu e SUA sau Germania, ca
    sa-si permita luxul sa creasca deficitele ca sa stimuleze economia,
    fiindca investitorii nu stau la coada ca sa cumpere obligatiuni
    romanesti, cu rating slab, ci obligatiuni americane.

    Toate cele de mai sus explica foarte clar rezistenta din mediul
    politic si din opinia publica la ceea ce i se cere Romaniei:
    privatizarile sau lichidarile de companii inseamna someri in plus,
    liberalizarile de preturi inseamna scumpirea cosului zilnic,
    reducerea cheltuielilor sociale inseamna saracirea sau emigrarea
    multora, iar cresterea eficientei investitiilor publice se traduce
    prin scaderea accesului la bani al clientelei partidelor.
    Presedintele Consiliului Fiscal nu e, deci, din cale-afara de
    optimist cand spune ca reducerea la 3% a deficitului in 2012 i se
    pare un obiectiv “provocator” sau “foarte ambitios”. Optimist se
    arata, in schimb, ministrul muncii, Ioan Botis, care a folosit (si
    el) metafora Titanicului pentru economie, afirmand fara ironie ca
    datoria Guvernului e “sa-si gaseasca regimul cel mai bun de
    inaintare” si ca “Titanicul va ajunge cu siguranta la
    destinatie”.