Tag: populatie

  • Vin italienii la muncă în România? Italia se confruntă cu cel mai mare exod al populaţiei din ultimii 30 de ani

    Biroul naţional de statistică a transmis astăzi că populaţia s-a redus cu încă 90.000 de oameni anul trecut, al patrulea an consecutiv în care înregistrează declin, populaţia fiind estimată la 60,4 milioane persoane.
     
    Natalitatea a scăzut la 449.000 de persoane, cu 128.000 mai puţin decât în 2008, potrivit cifrelor.
     
    Circa 160.000 de italieni s-au mutat peste graniţe în 2018, cel mai mare număr de emigranţi din 1981 până în prezent, şi cu 3% mai mult decât anul anterior.
     
    Aşa-numitul exod al talentelor este probabil mai ridicat decât estimările oficialilor, deoarece mulţi nu se înregistrează ca emigranţi pentru a nu-şi pierde beneficiile medicale şi alte drepturi pe care le au în Italia.
     
    „În timp ce câteva reforme din trecut au fost acceptate pentru a spori competitivitatea, acţiunile recente ale guvernului nu par să dea semne în această direcţie, lăsând ţara cu o serie de probleme structurale: o populaţie îmbătrânită şi un nivel mai scăzut de educaţie în rândul muncitorilor din ţară, ceea ce nu va ajuta potenţiala creştere economică”, spune Nicola Nobile, economist în cadrul Oxford Economics.
     
  • Nici Italia nu mai e ce a fost: Italienii pleacă în masă din ţară în cel mai mare exod din ultimii 30 de ani

    Italienii emigrează în număr record în timp ce natalitatea a scăzut la minimul istoric al ţării, contribuind la micşorarea şi îmbătrânirea populaţiei în a treia cea mai mare eocnomie a zonei euro, potrivit Financial Times.

    Biroul naţional de statistică a transmis astăzi că populaţia s-a redus cu încă 90.000 de oameni anul trecut, al patrulea an consecutiv în care înregistrează declin, populaţia fiind estimată la 60,4 milioane persoane.

    Natalitatea a scăzut la 449.000 de persoane, cu 128.000 mai puţin decât în 2008, potrivit cifrelor.

    Circa 160.000 de italieni s-au mutat peste graniţe în 2018, cel mai mare număr de emigranţi din 1981 până în prezent, şi cu 3% mai mult decât anul anterior.

    Aşa-numitul exod al talentelor este probabil mai ridicat decât estimările oficialilor, deoarece mulţi nu se înregistrează ca emigranţi pentru a nu-şi pierde beneficiile medicale şi alte drepturi pe care le au în Italia.

    „În timp ce câteva reforme din trecut au fost acceptate pentru a spori competitivitatea, acţiunile recente ale guvernului nu par să dea semne în această direcţie, lăsând ţara cu o serie de probleme structurale: o populaţie îmbătrânită şi un nivel mai scăzut de educaţie în rândul muncitorilor din ţară, ceea ce nu va ajuta potenţiala creştere economică”, spune Nicola Nobile, economist în cadrul Oxford Economics.

    Din 2015, când populaţia Italiei a atins un vârf, numărul persoanelor peste 65 de ani a crescut cu 560.000 de persoane, în timp ce numărul persoanelor cu drept de muncă a scăzut tot cu aproape jumătate de milion de oameni.  

     

  • Se pregăteşte taxa pe generozitate: Dacă tot oferă populaţiei o dobândă de 5% ca să scoată banii din bănci şi să finanţeze Guvernul, poate ministrul finanţelor vrea să dea şi credite cetăţenilor României cu o dobândă de 4%

    El îndeamnă populaţia să scoată banii din bănci, care oferă dobânzi mult mai mici, şi să cumpere aceste titluri de stat, care sunt mult mai rentabile decât depozitele bancare, plus că nu sunt impozitate.

    Aceste dobânzi oferite de Eugen Teodorovici sunt puţin mai mari decât cele pe care le oferă Ministerul Finanţelor băncilor ca să-i cumpere titlurile de stat.
     
    Odată cu anunţarea taxei bancare, definită ca o taxă pe lăcomia băncilor, pentru că au cele mai mari marje de profit din Europa, Eugen Teodorovici s-a poziţionat împotriva băncilor, identificate de PSD ca un duşman al cetăţenilor României şi o frână împotriva politicii Guvernului ca aceştia să trăiască mai bine.
     
    Deoarece cursul leu-euro a crescut în ianuarie, iar Isărescu nu a făcut nimic ca să protejeze cetăţenii români care au credite în euro, la care se adaugă faptul că sunt de partea băncilor, BNR a intrat şi el pe lista inamicilor PSD.
     
    În ianuarie, ministrul finanţelor nu a vrut să plătească dobânzile în creştere cerute de bănci pentru a împrumuta statul, aşa că acum cere bani de la populaţie.
     
  • Ministrul Finanţelor cere populaţiei să-şi scoată banii din bănci şi să împrumute guvernul PSD

    „Este important de ştiut că dobânzile nu sunt impozitate, este un instrument sigur de investiţie pentru populaţie. Sunt dobânzi atractve şi vrem să dăm populaţiei o alternativă faţă de depozitele bancare, de a investi în aceste titluri de stat”, a spus ministrul.

    Teodorovici a precizat că anul trecut minsterul a atras doua miliarde lei în acest mod.
     
    Titlurile de stat Tezaur urmează să fie emise luni, 4 februarie 2019, cu scadenţe la 2, 3 şi 5 ani şi dobânzi anuale de 4%, 4,5%, respectiv 5%.
     
    Conform unei postări pe Facebook a ministerului, titlurile de stat pot fi cumpărate: între 4 şi 22 februarie 2019 de la unităţile Trezoreriei Statului, între 4 şi 21 februarie 2019 prin reţeaua de oficii poştale ale Poştei Române, din mediul urban, şi până în 20 februarie 2019 la cele din mediul rural.
     
    Sunt eligibile persoanele fizice care au împlinit vârsta de 18 ani la data efectuării subscrierii. A fost eliminată plafonarea sumelor care pot fi investite de persoanele fizice în cadrul acestor emisiuni.
     
  • Dezastru fără precedent: Jumătate din populaţia unei ţări cu peste 200 de milioane de locuitori a fost expusă în urma unui incident de securitate naţională

    Datele personale a peste 120 de milioane de plătitori de taxe au fost expuse şi valabile online timp de mai multe săptămâni, potrivit ZDNet.

    Un server care conţine numerele unice de identificare ale plătitorilor de taxe din Brazila a fost expus în urma unui incident de securitate cibernetică, ceea ce aduce riscuri pentru aproximativ 120 de milioane de persoane.

    Codurile numerice fiscale, cunoscute drept Cadastro de Pessoas Fisicas (CPF), sunt emise de Rezerva Federală din Brazilia pentru fiecare cetăţean şi plătitor de taxe din ţară şi sunt legate de aspecte precum istoricul de credit şi de debit şi până la date legate de foşti şi actuali angajatori.

    Potrivit firmei de securitate InfoArmor, care a descoperit incidentul, breşa a afectat 57% din populaţia Braziliei, şi a apărut din cauza unei erori de configurare efectuate la începutul anului.

    După ce au examinat serverul, specialiştii au descoperit că fişierul „index.html” a fost redenumit în „index.html_bkp”, ceea ce a lăsat baza de date deschisă pentru oricine ştia numele fişierului.

     

     

     

  • Ţara din UE care are mai multe biciclete decât populaţie şi îşi plăteşte cetăţenii ca să pedaleze

    Dar autorităţile consideră că tot nu sunt suficienţi biciclişti pe străzi, de aceea vrea să-i plătească pe oameni să pedaleze mai mult, scrie CNN.
     
    Guvernul olandez a anunţat recent că va investi 345 de milioane de euro în infrastructură pentru biciclişti, pentru a convinge încă 200.000 de cetăţeni să meargă cu bicicleta la serviciu sau la plimbare.
     
    Banii vor fi folosiţi pentru amenajarea a cinsprezece “autostrăzi” noi doar pentru biciclişti, a unor spaţii de parcare cu o capacitate de 25.000 de bicilete, precum şi crearea de facilităţi pentru păstarera acestor mijloace de locomoţie, a anunţat Ministerul pentru Infrastructură şi Managementul Apei.
     
    Olanda este una dintre ţările lumii în care bicicleta este folosită foarte des şi înlocuieşte cu succes maşinile sau mijloacele de transport în comun. În 2016, mai mult de un sfert dintre călătoriile olandezilor au fost făcute cu bicicleta, dar doar un sfert dintre acestea au fost în interes de serviciu. Restul au fost călătorii de plăcere, spre şcoală sau pentru cumpărături.
     
    Potrivit lui Stientje van Veldhoven, secretar de stat în minister, mai mult de jumătate dintre olandezi locuiesc la cel mult 15 km depărate de locul de muncă, distanţă care ar putea fi foarte uşor străbătută cu bicicleta. Iar pentru a-i convinge să meargă a muncă cu bicicleta, olandezii sunt plătiţi.

    În prezent, Olanda îi răsplăteşte pe cei care folosec bicicleta cu scutiri de taxe de 0,22 euro pentru fiecare kilometru parcurs. Însă nu este suficient şi nu sunt mulţi angajatori care sprijină acest program. Dar este unul dintre dezideratele Guverului, să convigă tot mai multe companii să intre într-o schemă de recompense pentru cei care decid să vină cu bicicleta la muncă.
    În Olanda sunt deja 11 angajatori care oferă astfel de recompense, ca de exemplu bani pentru achiziţionarea bicicletelor. Guvernul propune companiilor şi alte facilităţi pe care le-ar putea oferi angajaţilor biciclişti, cum ar fi posibilitatea de a face duş la birou.
    Olandezii nu au fost dintotdeauna iubitori de biciclete. “În anii ’60-’70 multe oraşe olandeze făceau tot mai mult loc maşinilor, iar pedalatul era foarte rar întâlnit. Abia în anii ’80-“90, olandezii au început să acorde o importanţă mai mare bicicletelor sau mersului pe jos”, spune Meredith Glaser, cercetător la Insitutul pentru Ciclism Urban din Amsterdam, scrie incont.ro
  • Lecţii de manipulare pentru uzul europeanului de rând

    Politicianul a distribuit un clip video în care vorbea despre un raport publicat în iunie 2018 de Divizia pentru Populaţie a Departamentului pentru Afaceri Economice şi Sociale al ONU, intitulat „Migraţia de înlocuire – o soluţie pentru populaţiile în declin şi îmbătrânite?”, din care ar reieşi că până în 2025 Europa ar trebui să importe 160 de milioane de migranţi ca să-şi poată asigura necesarul de forţă de muncă. Bernard Monot adăuga că din moment ce majoritatea migranţilor vor fi africani musulmani, rata natalităţii net superioară în rândul acestora ar face ca în mai puţin de o generaţie, migranţii să devină majoritari, înlocuindu-i astfel din punct de vedere biologic şi cultural pe europenii indigeni, cu tot cu civilizaţia şi cultura lor. Prin urmare, nu se poate conchide decât că Merkel, Macron, Juncker, Draghi, Lagarde şi ceilalţi lideri care promovează migraţia sunt „nebuni şi criminali economici”.

    Un discurs ca al lui Monot, bine viralizat pe reţelele sociale, urmărea două scopuri. Pe de o parte, să lege protestele „vestelor galbene” de tema imigraţiei „care va distruge şi ultimele locuri de muncă rămase în Franţa”, cum spunea europarlamentarul: site-urile conservatorilor şi ale extremiştilor de dreapta au repetat că majoritatea „vestelor galbene” sunt francezi albi, nu imigranţi, pe motiv că aceştia din urmă primesc oricum suficiente ajutoare sociale încât să nu mai aibă de ce să protesteze. Pe de altă parte, era nevoie de un document oficial al ONU cu care să poată fi convinsă opinia publică de faptul că Franţa nu trebuie să semneze Pactul pentru Migraţie cu ocazia conferinţei ONU de la Marrakesh din 10-11 decembrie şi că susţinătorii lui Macron mint atunci când spun că Pactul nu obligă la nimic în materie de primire a migranţilor, ci doar urmăreşte să faciliteze coordonarea între ţări în privinţa gestionării fluxurilor de migranţi.

    Numai că raportul ONU indicat de Monot nu datează nicidecum din iunie 2018, ci din martie 2000, iar scopul pentru care fusese redactat atunci nu era de impunere a unor cote de migranţi, ci de studiere a mai multor scenarii ipotetice. Un scenariu arăta că în absenţa migraţiei, vârsta de pensionare în Europa ar trebui crescută până în 2050 la 75 de ani, pentru a menţine proporţia din 1995 de 4,8 persoane active la un pensionar. Altul calcula că dacă vârsta de pensionare nu ar fi crescută deloc, ar fi nevoie de 1,4 mld. imigranţi în perioada 1995-2050. Punctele de plecare considerate (numărul populaţiei, fertilitatea, mortalitatea) erau, fireşte, cele valabile la acea vreme. Raportul susţinea, de pildă, că dacă Europa ar vrea să-şi menţină constantă populaţia faţă de nivelul din 1995 (728 mil. locuitori), ar avea nevoie de 100 mil. imigranţi în perioada 1995-2050; populaţia Europei este însă acum de 742 mil. locuitori, deci relevanţa unor proiecţii care folosesc date dinainte de 2000 nu mai trebuie comentată.

    Cu toate acestea, o căutare pe internet după denumirea raportului scoate la iveală zeci de site-uri de limbă franceză care îl invocă în fiecare an din 2014 până în 2018, din ce în ce mai des şi pe un ton din ce în ce mai alarmat, toate prezentându-l drept „un nou raport al ONU”. Marine Le Pen, şefa Frontului Naţional, îl invoca şi ea în 2015, pretinzând că ONU cere Europei să importe 120 de milioane de imigranţi. Există şi un articol din 2007 din Le Monde, unde tonul e calm, specific pentru epoca dinainte de criza economică, dar şi acolo raportul e prezentat tot drept unul nou. Avem aşadar de-a face cu un „fake news” complex, dar pe care rareori l-am văzut denunţat ca atare. La postările de pe Twitter şi Facebook cu clipul lui Monot sau în alte părţi, singura reacţie mai conturată în sensul denunţării unor informaţii false se referă la afirmaţia europarlamentarului că Pactul pentru Migraţie ar impune astfel de ţinte.

    În loc să ne amuzăm însă, cu atitudinea românului mereu gata să se uite de sus la „proştii de francezi”, să citim un articol din Libération apărut la vremea lansării raportului. Articolul îl cita pe Joseph Grinblat, pe atunci expert ONU în domeniul migraţiei şi unul dintre autorii documentului, care spunea că nu există o soluţie simplă pentru declinul demografic. „Ar trebui mărit întrucâtva numărul populaţiei active, cu siguranţă prin intermediul imigraţiei. Dar asta nu va fi de ajuns. Pare la fel de imperativă acţiunea asupra altor parametri: majorarea vârstei de pensionare şi a cotizaţiilor pentru pensii, reducerea cuantumului pensiilor. Rămâne ca fiecare stat să vadă ce anume din acestea se potriveşte mai bine.” La distanţă de 18 ani de afirmaţiile lui Grinblat, ne amintim acum că tăierea pensiilor şi creşterea vârstei de pensionare au fost printre primele măsuri de austeritate propuse în Europa după declanşarea crizei economice.

    Dincolo de cifrele din document, problemele au rămas deci aceleaşi şi nici alte soluţii nu s-au inventat între timp. Anul trecut am citat două studii (datând cu adevărat din 2017) ale institutului european de cercetări economice Bruegel (pentru care scrie şi coordonatorul programului economic de campanie al lui Emmanuel Macron). Unul estimează că, indiferent de deznodământul războaielor de pe teritoriul african, migraţia actuală spre UE nu va face decât să crească, ţinând cont că populaţia Africii va fi în 2050 mai mult decât dublă, ajungând la 2,5 mld. oameni. Celălalt studiu conchide că trimiterea acasă a refugiaţilor care nu se califică pentru acordarea de azil sau repatrierile după terminarea războaielor nu sunt în interesul economiei UE, întrucât costurile suportate cu găzduirea migranţilor se vor transforma în timp în câştiguri, aşa încât agenţiile care se ocupă de ajutorarea ţărilor africane nu ar trebui să facă din întoarcerea acasă a refugiaţilor obiectivul central al eforturilor lor.

    Economiştii de la Bruegel nu scriu pentru electorat, ci pentru guvernanţi, şi de asta nu se feresc să prezinte problema sincer, în termeni economici: fără pretexte emoţionale, umanitare, legate de schimbările climatice sau de „îmbogăţirea culturală a Europei”, aşa cum au tot făcut liderii politici preocupaţi să nu piardă voturi. Dar tocmai dosirea calculelor economice sub asemenea pretexte i-a făcut până la urmă pe liderii europeni să piardă voturi. Dacă ani de zile cetăţenii au fost duşi cu zăhărelul şi n-au fost consideraţi suficient de maturi încât să se poată discuta deschis şi democratic cu ei, cu o abordare normală („cetăţeni, iată ce problemă economică avem, cum s-o rezolvăm împreună?”), nu e de mirare că ajung să fie crezuţi pe cuvânt euroscepticii ca Monot, propaganda rusească de pe reţelele sociale sau urzitorii mondiali ca Steve Bannon.

    La noi, tăcerea în care Guvernul şi Preşedinţia au aprobat semnarea Pactului pentru Migraţie a fost deranjată doar de câţiva deputaţi (Liviu Pleşoianu de la PSD a cerut ca documentul să fie supus la vot în Parlament, Daniel Gheorghe de la PNL şi Vasile Lungu de la PMP au cerut ca România să respingă Pactul, iar Matei Dobrovie, ex-USR, a interpelat MAE cu câteva întrebări pe tema semnării) şi de vreo două proteste organizate de Noua Dreaptă alături de câteva asociaţii cu nostalgii din zona „soarelui sfânt de pe cer”. Contestatarii s-au arătat preocupaţi mai ales de chestiuni culturale şi simbolice – menţinerea distincţiei dintre migraţia legală şi cea ilegală, conservarea identităţii naţionale şi religioase. Doar că, încă o dată, migraţia e o problemă în primul rând economică: toate statele, nu doar România, sunt sensibile la cererile companiilor de a le asigura forţă de muncă ieftină şi îşi orientează politicile în funcţie de asta.

    La 10 noiembrie a intrat în vigoare noua lege privind regimul străinilor din România, care elimină obligaţia angajatorilor de a-i plăti pe străinii extracomunitari la nivelul salariului mediu pe economie. Consultanţii citaţi de Ziarul Financiar spun că, în ritmul cererilor actuale de pe piaţa muncii, limita de 15.000 de muncitori străini pe an impusă de autorităţi s-ar putea să fie insuficientă. Acestea sunt ştiri relevante pentru cine vrea să discute despre Pactul pentru Migraţie ori despre migraţie în general. Doar că e mai uşor să te indignezi că vin musulmanii trimişi de Soros sau de Merkel să impună sharia în ţara noastră ortodoxă decât să discuţi dacă şi cum mai poţi remedia absurditatea istorică în care, după ce timp de ani de zile sărăcia a gonit din ţară milioane de români, locul lor ar urma să fie luat de imigranţi asiatici şi africani, goniţi tot de sărăcie din ţările lor.

  • Oraşul din România care are când 100.000, când 200.000 de locuitori

    Bacăul, unul dintre cele mai mari oraşe din România, se poate lăuda cu un record negativ: populaţia diferă cu nici mai mult nici mai puţin de 100.000 de locuitori în actele oficiale.
     
    Cetăţenii Bacăului apar şi dispar în funcţie de motivul pentru care sunt număraţi, că e vorba de salubritate sau de autorizaţii de taxi, scriu jurnaliştii de la zdbc.ro.
     
    Aceştia spun că, în funcţie de interes, sunt luate în calcul minimul şi maximul populaţiei.
     
    Când vine vorba de dat bani, cum ar fi studiul de oportunitate pentru delegarea gestiunii activităţii de colectare a deşeurilor, Primăria Bacău a declarat în actele proprii o populaţie pentru anul 2018 de 104.323 persoane.
     
    Însă, când este vorba despre acordarea autorizaţiilor de taximetrie, acolo de unde încasează bani, numărul cetăţenilor din municipiu este calculat după datele de la Evidenţa Populaţiei. Aici, la nivelul lunii decembrie 2017, populaţia este de 200.851 persoane.
     
    Citiţi explicaţiile primarului pe Ziarul de Bacău.
  • Věra Jourová a discutat cu Klaus Iohannis despre combaterea dezinformării populaţiei

    “În cadrul discuţiilor au fost abordate aspecte legate de Preşedinţia României la Consiliul Uniunii Europene din primul semestru al anului 2019, precum şi de viitoarele alegeri pentru Parlamentul European din luna mai a anului viitor. Totodată, a fost discutat viitorul buget al Uniunii Europene post-2020. Preşedintele României a prezentat principalele dosare şi provocări pe care ţara noastră le va gestiona pe perioada deţinerii mandatului de Preşedinţie a Consiliului Uniunii Europene. Preşedintele Klaus Iohannis a evidenţiat faptul că programul Preşedinţiei României se va concentra cu precădere pe avansarea dosarelor legislative şi nelegislative care pot aduce rezultate concrete pentru cetăţenii europeni”, precizează reprezentanţii Preşedinţiei, într-un comunicat de presă remis, marţi, MEDIAFAX.â

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ţara din Europa unde primeşti GRATUIT de la Guvern 3.600 de lei pe lună! Nu trebuie să faci NIMIC

    Această politică, care ar fi bugetată de Roma cu 9 miliarde de euro anual, este parte a unui pariu al guvernului, prin care se doreşte o creştere accentuată a cheltuielilor de stat care să readucă la viaţă economia aflată în dificultate după un deceniu economic slab. Propunerea a fost numită de fostul prim-ministru Silvio Berlusconi “o glumă”, iar planul bugetar, “inamicul ocupării forţei de muncă, al afacerilor şi al Italiei”.
     
    Detalii despre cine ar fi eligibil pentru aşa-numitul program bugetar pentru cetăţeni, cum vor fi distribuite fondurile şi când va fi implementat acesta nu sunt cunoscute încă. Semnătură politică a viceprim-ministrului Luigi Di Maio, liderul politic al Mişcării Cinci Stele, proiectul propus a generat un val de excitare din partea italienilor, care ar putea beneficia astfel de un câştig apropiat de salariul unui prim job primit de muncitorii din sudul Italiei, fără a fi necesară o calificare.