BusinessMagazin

Tag: piata muncii

  • Spune-mi în ce an te-ai născut ca să-ţi spun ce salariu şi beneficii poţi obţine

    Dacă până în prezent se punea un mare accent, în diverse studii, pe diferenţele de salarizare dintre femei şi bărbaţi, în prezent cercetările salariale sunt din ce în ce mai complexe şi capătă noi forme. Un studiu realizat de compania de consultanţă Mercer arată că există diferenţe salariale semnificative, pe aceleaşi tipuri de poziţii, în funcţie de generaţia din care face parte fiecare angajat.

    Astfel, un manager de top din România din generaţia Baby Boomers (care este născut între 1946 şi 1964) are, în medie, un salariu de bază de 23.900 de lei brut pe lună şi câştigă cu mai mult de 40% prin comparaţie cu un manager pe aceeaşi funcţie care este mai tânăr şi face parte din generaţia Y sau din Millennials (născut în perioada 1981‑1995). Totodată, un executiv de top Baby Boomer are un salariu de bază cu doar 7% mai mult decât un omolog de-al său care face parte din generaţia X (care s-a născut în intervalul 1965‑1980). Cum se explică diferenţele salariale pe baza datei naşterii, având în vedere că, cel puţin în teoria susţinută de angajatori, performanţa, şi nu vechimea în organizaţie, dictează salariul?

    Alina Popescu, talent information solution leader pentru România şi regiunea Balcani în cadrul Mercer (parte a grupului Marsh&McLennan Companies), spune că este normal ca Baby Boomerii să fie cel mai bine plătiţi angajaţi dintre toate generaţiile aflate în câmpul muncii, întrucât angajatorii îi plătesc, de fapt, pentru experienţa lor.

    „Baby boomerii sunt cei mai experimentaţi, iar cei care au rezistat în câmpul muncii până în prezent sunt oamenii cu adevărat talentaţi, de aceea sunt şi cel mai bine plătiţi. În plus, spre deosebire de Baby Boomers, care au un interes foarte mare asupra obţinerii de «active» şi sunt motivaţi mai degrabă de bani, cei care fac parte din generaţia Millennials nu pun atât de mult accentul pe partea materială la un job, pentru că nu vor credite, case sau vacanţe scumpe, ci mai mult timp liber pentru viaţa personală“, a explicat Alina Popescu.

    Deşi se spune că salariul de la primul loc de muncă stabil este definitoriu pentru întregul parcurs salarial al angajatului, iar cea mai mare majorare salarială se poate obţine la schimbarea jobului, specialiştii susţin că în sistemul privat majorările salariale semnificative au la bază competenţele, polivalenţa şi nivelul de management. În plus, un aspect nou luat în calcul în sistemele de salarizare este reprezentat de competiţia între companii în retenţia talentelor, care este o mişcare naturală de aliniere spre media europeană, spune Iuliana Leurent, CEO al companiei RINF Temps România, divizia de recrutare şi închiriere de forţă de muncă temporară a grupului românesc RINF.

    „Generaţiile X şi Y au avantajul de a se afla într-o piaţă emergentă, mult mai dinamică, în care competenţa poate accelera procesul de raportare la un salariu mai mare. Senioritatea în cadrul companiei angajatoare se traduce în principal în oportunităţi de avansare sau un sistem de beneficii, cel mai comum fiind numărul de zile de concediu“, explică Leurent.
    Pentru poziţiile de specialişti, angajaţii din generaţia X au cele mai mari salarii de bază din cele 4 generaţii de pe piaţa muncii, de 4.660 de lei brut pe lună, în medie, cu circa 2% peste nivelul încasat de Baby Boomers. Diferenţe mai mari sunt – în aceeaşi categorie de „professionals“ care necesită studii superioare – pentru cei din generaţia Millennial (Y), care câştigă cu 8% mai mai puţin decât X, dar mai ales pentru cei noi intraţi în câmpul muncii (generaţia Z, născută după 1995). Un specialist din generaţia Z are un salariu de bază brut de 3.075 de lei pe lună, cu 51% sub nivelul încasat de un specialist din generaţia X, arată studiul Mercer.

    În opinia Iulianei Leurent, generaţia Baby Boomers vrea „valori sigure“ şi este, într-un fel, de înţeles. „Generaţiile X şi Y sunt cu mult mai atraşi de tentaţiile societăţii de consum şi pot accepta un salariu mai mic în măsura unui beneficiu compensantoriu ca de exemplu maşină de serviciu, abonamente la săli de sport etc. Cât despre motivaţia de a munci mai mult pentru a câştiga mai mult, rămâne o alegere personală şi este delicat de generalizat întrucât intrăm în paradigma «nu mai e ca pe vremea noastră».“

    Românii din generaţiile mai în vârstă au crescut cu o mentalitate în care să obţii o maşină de serviciu îţi asigură un anumit statut social, de aceea acest beneficiu este mai frecvent întâlnit în România decât în alte ţări. Aşa s-a ajuns în situaţia în care, spre exemplu, un angajat din sistemul bancar din Timişoara care ajunsese în urmă cu câţiva ani la venituri lunare de 3.000 – 4.000 de dolari pe lună să fie nemulţumit că maşina de serviciu era o Skoda Octavia şi nu un model mai scump, a spus Felix Toma (38 de ani), country manager al firmei de recrutare şi închiriere de forţă de muncă temporară Gi Group România.

     

  • Elveţia elimină restricţiile pe piaţa muncii pentru cetăţenii români de la 1 iunie

     Guvernul Elveţiei a adoptat miercuri o ordonanţă care prevede accesul pe piaţa muncii pentru cetăţenii români şi bulgari de la 1 iunie 2016.

    Elveţia prelungise, în 2009 şi 2014, măsurile restrictive pe piaţa muncii pentru cetăţenii români şi bulgari.

    Perioada tranzitorie de menţinere a restricţiilor pe piaţa muncii expiră pe 31 mai 2016 şi nu va fi prelungită.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Este cea mai căutată meserie din România. Nu ai cum să rămâi fără serviciu pentru că te angajează în secunda doi

    Companiile IT din România pierd milioane de euro pe an pe seama contractelor pe care le refuză potenţialilor clienţi din cauza lipsei unui număr suficient de angajaţi capabili să le onoreze. În plus, concurenţa pentru noi recruţi în IT e atât de mare încât salariile sunt de cel puţin două ori mai mari decât media pentru un debutant, iar angajaţii îşi permit, chiar şi în actualul context economic, să migreze de la o companie la alta pentru o ofertă mai bună. Culmea e că facultăţile de profil tehnologic din România produc doar zece mii de absolvenţi pe an, deşi necesarul ar fi dublu, în timp ce altele reuşesc cu mare greu să-i integreze pe studenţi în piaţa muncii, aşa că devin şomeri. Ce e de făcut?

    Ce este programarea, cum poţi deveni programator şi ce limbaje de programare ar trebui să înveţi. Salariile pot ajunge pâna la 3500 euro

    “E frustrant acum să văd că dacă dau anunţ pentru postul de assistant manager primesc 400 de CV-uri, dintre care poate jumătate sunt candidaţi cu doctorat în psihologie, filosofie, economie, management, marketing, oameni extrem de inteligenţi. Nivelul salarial pe care îl pot oferi diferă ca de la cer la pământ faţă de un specialist în IT. E păcat să vezi cum oameni inteligenţi rămân plafonaţi într-o direcţie în care nu există cerere din piaţă.” Declaraţia lui Călin Văduva, fondatorul şi proprietarul Fortech, una dintre companiile de outsourcing IT din Cluj-Napoca, cu circa 300 de angajaţi, descrie clar dezechilibrul produs în prezent pe piaţa muncii între absolvenţii ieşiţi anual de pe băncile facultăţilor şi nevoile angajatorilor. Iar impactul se cuantifică în zeci de contracte refuzate pentru simplul motiv al numărului prea mic de angajaţi care să poată lucra la proiectele respective – „nu pot promite mai mult decât pot să ofer”.

    Afacerea sa ar fi putut ajunge la zece milioane de euro pe an, faţă de nivelul actual de şapte milioane, iar diferenţa vine tocmai din această cauză: „Am fi crescut mult mai mult dacă am fi putut angaja personal suplimentar. Sunt multe proiecte pentru care nu luptăm tocmai din această cauză”. Exemplu lui Văduva se referă chiar la luna martie, când a fost nevoit să spună „nu„ unor parteneri, iar aceştia se văd nevoiţi să se orienteze spre alte ţări pentru a-şi putea gestiona activităţile de outsourcing. Ucraina, Bulgaria, India şi China sunt principalii concurenţi ai României, pe seama volumelor mai mari pe care le pot prelua, dar şi a tarifelor tot mai competitive în raport cu cele de pe piaţa locală.

  • Elena Antoneac: Antreprenoriatul nu este punctul forte al românilor. Nu avem această cultură a antreprenoriatului.

    BM: Suntem o natie de angajati sau de angajatori, exista suficient spirit antreprenorial sau suntem subalterni innascuti?

    Elena Antoneac: Antreprenoriatul nu este punctul forte al românilor. Nu avem această cultură a antreprenoriatului. Teama de eşec este „cultivată” din şcoala românească. Este o ruşine să dăm un răspuns greşit în faţa profesorului şi preferăm să nu îl dăm. Antreprenoriatul conţine prin esenţa lui extrem de mulţi factori de risc iar românii nu sunt risk takeri prin definiţie. De aceea şi numărul mic de afaceri 100% româneşti la nivel naţional în comparaţie cu SUA, Israel, Olanda spre exemplu unde oamenii încearcă diverse forme de antreprenoriat.

    BM: In ecuatia patronat – lucrator – castiguri – trai indestulat, care este rolul sindicatelor? Sunt sindicatele suficient de prezente si active pentru a sustine o piata “sanatoasa” a muncii?

    Elena Antoneac: Sindicatele şi-au pierdut rolul de catalizator şi portavoce dintre angajat şi angajator. În plus România s-a transformat într-un furnizor de servicii cu foarte puţine companii care au un număr mare de angajaţi. Generaţia tânără activă în zona de servicii nu crede în Sindicate prin urmare în zona furnizorilor de servicii Sindicatele sunt de cele mai multe ori doar pe hârtie. Sindicatele şi-au păstrat din tradiţie preponderent în industrie.

    BM: Care sunt tendintele pe piata internationala a muncii?

    Elena Antoneac: Schimbarea, reinventarea sunt cuvintele cheie ce marchează în acest secol piaţa internaţională a muncii. Nevoile companiilor se schimbă, angajaţii trebuie să se adapteze la noi cerinţe venite din piaţă. Robotizarea mătură 7 milioane de locuri de muncă la nivel mondial, prin urmare cerinţele se schimbă iar reconversia profesională va fi punctul forte al celor care îşi fac loc în piaţă. Suedia a redus orele de muncă de la 8 ore pe zi la 6 ore pe zi, ceea ce este un prim pas şi un anunţ că piaţa muncii se schimbă iar modelele contemporane nu vor mai fi de actualitate în cîţiva ani.

    Joburile din zona de IT, Inginerie vor continua să dea bătăi de cap companiilor care vor avea nevoie de tot mai mulţi specialişti iar bătălia dintre companii pentru aceste resurse va fi acerbă.

    BM: Un fapt – muncitorul roman poate fi lenes si nepasator acasa, dar harnic si implicat in Italia, Spania sau Marea Britanie? De ce, care este explicatia, ce si cum putem schimba?

    Elena Antoneac: În România dictonul „Merge şi aşa” este şi astăzi bine impregnat în conştiinţa noastră. Muncitorul român ştie că dacă face o lucrare în casă cuiva nu trebuie să fie perfectă, de aceea nici nu îşi dă interesul ca munca prestată să fie impecabilă. În plus nu există acest cult al detaliului în România, dorinţa de a face ceva perfect este de cele mai multe ori văzută ca o obsesie, ca ceva negativ ce ar trebui evitat.

    În Germania spre exemplu, unde cetăţenii sunt perfecţionişti prin definiţie apare presiunea socială pe calitate. Dacă românul face o lucrare modestă în Germania, neamţul nu îl va remunera până ce românul îşi duce la bun sfârşit lucrarea la standardul solicitat.

  • Este cea mai căutată meserie din România. Nu ai cum să rămâi fără serviciu pentru că te angajează în secunda doi

    Companiile IT din România pierd milioane de euro pe an pe seama contractelor pe care le refuză potenţialilor clienţi din cauza lipsei unui număr suficient de angajaţi capabili să le onoreze. În plus, concurenţa pentru noi recruţi în IT e atât de mare încât salariile sunt de cel puţin două ori mai mari decât media pentru un debutant, iar angajaţii îşi permit, chiar şi în actualul context economic, să migreze de la o companie la alta pentru o ofertă mai bună. Culmea e că facultăţile de profil tehnologic din România produc doar zece mii de absolvenţi pe an, deşi necesarul ar fi dublu, în timp ce altele reuşesc cu mare greu să-i integreze pe studenţi în piaţa muncii, aşa că devin şomeri. Ce e de făcut?

    “E frustrant acum să văd că dacă dau anunţ pentru postul de assistant manager primesc 400 de CV-uri, dintre care poate jumătate sunt candidaţi cu doctorat în psihologie, filosofie, economie, management, marketing, oameni extrem de inteligenţi. Nivelul salarial pe care îl pot oferi diferă ca de la cer la pământ faţă de un specialist în IT. E păcat să vezi cum oameni inteligenţi rămân plafonaţi într-o direcţie în care nu există cerere din piaţă.” Declaraţia lui Călin Văduva, fondatorul şi proprietarul Fortech, una dintre companiile de outsourcing IT din Cluj-Napoca, cu circa 300 de angajaţi, descrie clar dezechilibrul produs în prezent pe piaţa muncii între absolvenţii ieşiţi anual de pe băncile facultăţilor şi nevoile angajatorilor. Iar impactul se cuantifică în zeci de contracte refuzate pentru simplul motiv al numărului prea mic de angajaţi care să poată lucra la proiectele respective – „nu pot promite mai mult decât pot să ofer”.

    Afacerea sa ar fi putut ajunge la zece milioane de euro pe an, faţă de nivelul actual de şapte milioane, iar diferenţa vine tocmai din această cauză: „Am fi crescut mult mai mult dacă am fi putut angaja personal suplimentar. Sunt multe proiecte pentru care nu luptăm tocmai din această cauză”. Exemplu lui Văduva se referă chiar la luna martie, când a fost nevoit să spună „nu„ unor parteneri, iar aceştia se văd nevoiţi să se orienteze spre alte ţări pentru a-şi putea gestiona activităţile de outsourcing. Ucraina, Bulgaria, India şi China sunt principalii concurenţi ai României, pe seama volumelor mai mari pe care le pot prelua, dar şi a tarifelor tot mai competitive în raport cu cele de pe piaţa locală.

  • Cu cât vor creşte salariile în 2016 şi, mai ales, cum va avea loc recâştigarea pieţei muncii de către angajaţi

    Economia României a creat peste 154.000 de noi locuri de muncă în primele opt luni ale anului trecut, nivel cu peste 45% mai mare decât în aceeaşi perioadă din 2014, arată cele mai recente date disponibile. Specialiştii în resurse umane sunt de părere că tendinţa de creştere a noilor angajări se va menţine şi în 2016, pentru că există toate premisele ca acest lucru să se întâmple: creşterea economică estimată pentru 2016 (care variază între 3,9 şi 4,1%) indică un nivel mai ridicat decât cel prognozat pentru anul trecut şi astfel companiile au încredere să-şi extindă afacerile în România sau să facă investiţii greenfield.

    „E posibil ca ritmul angajărilor în 2016 să fie mai accentuat decât în 2015, astfel încât la nivelul întregului an să ne apropiem de 200.000 de noi angajări“, a explicat Cristina Postolache, managing partner în cadrul firmei cu activităţi în domeniul resurselor umane Big4HR.
    O evoluţie similară a numărului de noi locuri de muncă estimează şi Raluca Peneş, HR coordinator în cadrul companiei de externalizare de servicii de HR Smartree România. „Numărul de noi angajări va creşte în 2016 cu cel puţin 5%, în special în zonele Nord-Vest şi Centru (Timişoara, Arad, Bihor, Braşov, Bucureşti-Ilfov), pe fondul investiţiilor“, a spus Peneş. Piaţa va cere în continuare, spune ea, specialişti în zona de IT/software, dar şi poziţii specializate în vânzări, marketing şi comerţ online sau logistică. Piaţa muncii a arătat semne clare de dinamizare, creând noi oportunităţi în carieră pentru angajaţi, iar pachetele salariale vor creşte ca urmare a acestor mişcări, în timp ce competiţia pentru talente va deveni tot mai puternică, este de părere Irina Stoian, directorul de resurse umane al companiei de credite de consum Cetelem: „Noi suntem în trendul de creştere a numărului de angajări în 2016, cu precădere pe divizia de vânzări, unde urmărim ritmul de dezvoltare al parteneriatelor existente, prin deschiderea de noi locaţii în care Cetelem este prezent cu puncte de lucru“.
    Potrivit datelor firmei de recrutare şi de închiriere de forţă de muncă temporară APT Group, anul trecut rata de recrutare externă a fost de 13,5% la nivelul întregii pieţe din România, în creştere cu 1,5 procente faţă de 2014. Reprezentanţii APT estimează că, pe lângă nou înfiinţatele unităţi de producţie, retail şi servicii de business, un generator semnificativ de noi locuri de muncă a fost, în 2015, însuşi Codul muncii, ale cărui modificări au scos „la alb“ multe locuri de muncă din zonele gri şi neagră. Peste acest trend se va suprapune în 2016 elanul investiţional (creşterea investiţiilor este estimată la peste 15% faţă de 2015), care situează România în topul ţărilor din Europa de Sud-Est.

    „Ne putem aştepta la o creştere între 15 şi 20% a numărului de noi angajări anul acesta, în condiţiile în care şi şomajul va continua săscadă (de la 6,6 % în 2015 la 6,4% în 2016, după estimările Comisiei Europene). Iar la nivel de categorii profesionale putem preconiza că va creşte mai mult gradul de ocupare a poziţiilor de blue collars decât a celor de white collars, pe fondul revirimentului din industriile prelucrătoare“, a spus Adrian Nicolae, development manager în cadrul APT Group. Un diferenţiator calitativ nou este, spune el, faptul că piaţa românească a muncii se extinde din nucleele urbane tradiţionale şi radiază regional, către localităţile mai mici.
    Angajatorii vor căuta anul acesta meseriaşi, absolvenţi de şcoli profesionale, pentru că industria va crea noi locuri de muncă, mai ales în Transilvania şi Banat, spun specialiştii, în timp ce companiile din servicii vor căuta vorbitori de limbi străine pentru activităţile suport, precum şi programatori.

    „Mediul industrial, mai ales în domeniul componentelor auto, anunţă extinderea capacităţii de producţie, lucru care va duce la creşterea nevoii de personal direct productiv – muncitor calificat în producţie. Această tendinţă favorizează alte locaţii decât Bucureştiul, unde industrie nu mai există. Sunt vizate în special centrele urbane din Transilvania, Banat, zona Piteştiului şi a Ploieştiului, dar în marile oraşe există deja riscul supra-încălzirii în condiţiile lipsei de personal de execuţie calificat“, a explicat Raluca Pârvu, business manager în cadrul companiei de consultanţă în mana-gement şi resurse umane BPI Group. Ea a mai precizat că şi serviciile oferă o creştere semnificativă, în condiţiile în care se externalizează multe procese în BPO-uri (centre de servicii de externalizare pentru afaceri) sau în centre de servicii partajate (Shared Services). Vizate aici sunt activităţile suport (financiar, HR, callcenter etc.), dar şi sectorul IT.

    La polul opus sunt sectoare precum bankingul, retailul sau industria farmaceutică, unde sunt mai puţine angajări noi (în retail fluctuaţia mare de personal determină realizarea de noi angajări, dar nu sunt făcute pentru extindere, ci pentru înlocuirea personalului care a plecat).
    O tendinţă remarcată de cei care fac recrutări este că firmele de outsourcing (străine sau româneşti) au început să ofere servicii din ce în ce mai complexe, în încercarea de a se dezvolta foarte bine pe o nişă de piaţă. Iar acest lucru atrage nevoia de candidaţi mai specializaţi, care sunt şi mai bine plătiţi.

    „Pe lângă serviciile clasice de call center, există companii care au reuşit să preia întregi departamente de customer service de la clienţii lor. Aceeaşi situaţie o observăm şi în accounting şi IT, mai nou. Şi în zona de testare observăm o tendinţă de specializare, companiile dezvoltându-şi capacitatea de a oferi servicii adiţionale de inginerie, pentru care nu mai caută doar testeri“, a mai precizat Cristina Postolache de la Big4HR.

    De aceeaşi tendinţă vorbeşte şi Adrian Nicolae de la APT Group, care spune că va avea loc o relocare a joburilor mai puţin specializate în ţări din eşalonul următor (cum este India), iar România va atrage joburi tot mai complexe şi mai creative.
    „Se menţine interesul pentru vorbitorii de limbi străine, cu precădere cei de limba germană, franceză, spaniolă, italiană, portugheză şi rusă. În continuare limba engleză rămâne obligatorie, iar în outsourcing chiar la nivel de fluenţă. Fireşte, această rocadă cu trecerea românilor la nivelul următor va avea efecte şi asupra ofertelor salariale, care vor creşte“, a mai spus Adrian Nicolae, development manager în cadrul APT Group.

     

  • Ce meserii se caută pe piaţa locurilor de muncă în România şi ce vor românii de fapt să găsească

    Peste 60% dintre persoanele cu studii medii care participă la formare se orientează către munca de office, reiese din datele unui proiect al Fundaţiei pentru Dezvoltarea Popoarelor (FDP). În ultimul an, cele mai căutate domenii de calificare au fost operator calculator şi contabilitate, urmate de cursurile de îngrijire a bătrânilor.

    “Aceste date fac parte din concluziile proiectului ”Califică-te pentru o şansă reală pe piaţa muncii!” implementat de FDP în perioada 1 aprilie 2014 – 30 septembrie 2015. În acest proiect am oferit cursuri de calificare pentru 329 de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă din Bucureşti şi Ilfov. Considerăm că legătura continuă cu piaţa muncii prin intermediul celor peste 50 de firme cu care am colaborat ne-a permis identificarea unor tendinţe pe piaţa muncii în acest moment”, declară Ania Nedelcu, responsabil servicii FDP.

    După absolvirea cursurilor, cea mai mare rată de angajare (circa 50%) au avut-o participanţii la cursul de sudor, care s-au angajat imediat în urma absolvirii. Cursul de calificare ca mecanic-auto a generat o rată de angajare de aproape 30%. Pe următorul loc s-au aflat cei care au absolvit cursul pentru îngrijirea bătrânilor, cu o rată de angajare imediată de 17%. Nivelul cel mai scăzut de angajare s-a înregistrat la cursanţii din domeniul comercial, deşi informaţiile din piaţa muncii spun că, în acest domenii, oamenii calificaţi se află la mare căutare.

    Din cele 329 de persoane care au participat la cursurile de calificare organizate de FDP, 90% au obţinut diploma recunoscută în România şi Uniunea Europeană. Jumătate din numărul celor înscrişi sunt persoane cu vârsta cuprinsă între 25-45 de ani, iar tinerii de până la 25 de ani au fost cel mai puţin interesaţi de calificarea profesională (doar 14% din totalul participanţilor).

    “La cursuri am avut şi participanţi din categoria şomerilor de lungă durată, adică persoane care de mai mult de şase luni nu au un loc de muncă. Îmbucurător este faptul că 23% dintre cei care au absolvit cursurile noastre şi se află în această categorie, au reuşit să se angajeze imediat”, precizează Ania Nedelcu, responsabil servicii FDP. 

    Peste 500 de persoane au primit în cadrul proiectului informaţii cu privire la tendinţele pieţei muncii şi au beneficiat de sprijin din partea specialiştilor FDP în vederea identificării aptitudinilor şi intereselor profesionale, realizării cv-ului, căutării unui loc de muncă şi prezentării la interviul de angajare.

    „Foarte mulţi dintre cei care au apelat la noi aveau nevoie de mai multă încredere în ei pentru a-şi căuta activ un loc de muncă. Consilierea le-a dat această încredere, iar cursurile au făcut ca angajatorii să fie mulţumiţi de personalul calificat de noi. De asemenea, mai multe firme ne-au contactat atunci când au avut nevoie de personal. Mulţumită formatorilor şi echipei cursanţii au avut posibilitatea să participe la o formare de calitate, care a pus accentul pe practica în firme din domeniile de calificare. Raportul stabilit cu fiecare cursant în parte ne permite să spunem cu încredere că ştim pe cine recomandăm pentru angajare”, declară Denisa Fleşner.

    Domeniile în care s-a oferit calificare prin acest proiect au fost din sectorul confecţii metalice şi auto (sudor electric, mecanic auto), comercial (comerciant vânzător mărfuri alimentare), panificaţie (patiser, brutar-patiser), financiar-administrativ (competenţe antreprenoriale, contabilitate primară, operator introducere, validare şi prelucrare date) şi asistenţă la domiciliu (îngrijitor bătrâni la domiciliu). Cursurile de sculer matriţer şi de îngrijire bolnavi nu au putut fi organizat din cauza lipsei de interes a potenţialor participanţi, deşi angajatorii caută oameni calificaţi în aceste domenii.

    Proiectul ”Califică-te pentru o şansă reală pe piaţa muncii” a avut un buget de 2.037.322 lei şi a fost cofinanţat  din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013. Investeşte în oameni! Axa prioritară 5 ”Promovarea măsurilor active de ocupare”, domeniul major de intervenţie 5.1 – “Dezvoltarea şi promovarea măsurilor active de ocupare”.

     

  • Ei sunt “angajaţii viitorului”. Avertismentul experţilor: “Pentru ei nu va mai exista conceptul de lucru timp de opt ore pe zi, cinci zile pe săptămână”

    Angajaţii din noua generaţie nu vor mai dori să aibă un raport de muncă „tradiţional“ cu angajatorii lor, iar companiile vor fi nevoite să se adapteze la noile tendinţe de pe piaţa muncii, spun experţii companiei de audit şi consultanţă fiscală Deloitte.

    CUM AR PUTEA ARĂTA “DICTATURA ANGAJAŢILOR” 

    Tipurile de contracte de muncă pe care le vor avea viitorii angajaţi vor fi diferite de cele cu care am fost obişnuiţi. Pentru ei nu va mai exista conceptul de lucru timp de opt ore pe zi, cinci zile pe săptămână. Se va lucra de la distanţă, pot fi concepute forme de contracte în funcţie de obiective anuale care trebuie îndeplinite, dar nu va mai conta dacă angajatul lucrează de aca­să, lucrează noaptea, sâmbăta sau duminica“, a spus Doina Patrubani-Voicu, consulting director în cadrul Deloitte România.

  • Numărul optim de joburi. Cât de des poţi să-ţi schimbi jobul fără a intra pe lista neagră a recruiterilor?

    Totuşi, care este perioada „de graţie“ a unui job, care sunt semnalele care ar trebui să le dea de înţeles angajaţilor că este timpul să-şi dea demisia şi cât de des îşi pot schimba aceştia locul de muncă fără a trezi suspiciuni din partea recruiterului?

    „Am reflectat destul de mult la acest subiect după ce am crescut timp de un deceniu în cadrul aceleiaşi companii. Fiecare persoană are o perioadă determinată în care poate să se dezvolte şi să contruiască în acelaşi mediu. Cred că aceasta nu ar trebui să fie mai mică de doi ani şi jumătate şi în niciun caz mai mare de cinci ani“, este de părere Irina Arsene, fondator al firmei de servicii de background screening Mindit. Chiar dacă angajatorul încearcă să îşi păstreze angajaţii motivaţi şi chiar dacă le dă şanse constante de promovare sau de rotire pe alte posturi, cultura companiei este aceeaşi. Astfel că, odată ce angajatul s-a obişnuit cu modul cum sunt abordate procesele şi procedurile, intervine comoditatea, cel mai mare duşman al dezvoltării.

    Numărul de joburi pe care, cel puţin în ochii recruiterilor, este bine să le schimbe un candidat de-a lungul carierei diferă în funcţie de industria în care lucrează sau pe care o ţinteşte. Spre exemplu, în IT oamenii de HR sunt obişnuiţi să aibă interviuri de recrutare cu specialişti care schimbă poziţia sau angajatorul chiar o dată la unul sau doi ani. Însă în IT cele mai multe companii lucrează pe proiecte, iar angajaţii sunt, de fapt, în mare parte, propriii şefi (fiind angajaţi pe contracte de tip PFA). Prin urmare, ei sunt firme care vânează contracte şi care pot să lucreze şi doar trei sau şase luni pe un proiect. Iar acelaşi lucru se întâmplă şi în cazul consultanţilor, inginerilor sau al managerilor de proiect.

    „În sectoare de activitate foarte dinamice, cum este cel de IT, schimbările de rol se fac la unu-doi ani, aşa încât specialiştii nu ajung să fie neapărat demotivaţi, ci pot fi interesaţi de alte opotunităţi mai atractive, în principal de tipul proiectului în care urmează sa se implice, de tehnologiile de ultimă oră pe care le pot utiliza sau de metodologia pe care se lucrează sau de colaborarea cu experţi internaţionali“, explică Larisa Condriuc, business line manager al diviziei Manpower Professional din cadrul grupului cu activităţi în recrutare şi închiriere de forţă de muncă temporară ManpowerGroup.

    O regulă a schimbării jobului este greu de trasat. În schimb, dacă un recruiter vede schimbări prea rapide de job într-un timp scurt şi nu are siguranţa că angajatul va sta măcar doi ani la locul de muncă pentru care a fost selectat, astfel încât să îşi recupereze investiţia, CV-ul acestuia s-ar putea să fie plasat în teancul voluminos al celor care nu mai primesc o ofertă. „O persoană care îşi schimbă joburile foarte des atrage foarte multe suspiciuni din partea unui viitor angajator, care nu îşi doreşte să investească efort şi bani în cineva care nu va sta măcar doi ani, astfel încât să merite acest proces. Am observat de-a lungul timpului că, în cazurile de fluctuaţie mare într-un timp scurt, există un feedback mai puţin pozitiv cauzat, de regulă, de nepromovarea perioadei de probă“, mai precizează Irina Arsene.

    Sunt însă şi cazuri în care evidenţa mai multor joburi în CV este apreciată de angajatori pentru expunerea la medii diferite şi situaţii în care nici loialitatea exagerată nu este privită cu ochi bun de recruiter. Spre exemplu, un angajat care a stat într-o singură companie timp de şapte-nouă ani poate fi considerat un candidat dificil pentru că se adaptează mai greu la o altă cultură şi la alte procese.

    De ce ar trebui angajaţii să se gândească la o eventuală demisie? Larisa Condriuc spune că „un semnal de alarmă ar fi amânarea sau anularea proiectelor în care sunt implicaţi, astfel că nu îşi pot folosi expertiza şi nu pot concretiza rezultatele muncii lor. De asemenea, dacă observă că desfăşoară activităţi pur repetitive şi nu se mai dezvoltă pentru a ţine pasul cu evoluţia profesiei sau a tehnologiei, ar putea lua în considerare o schimbare de job“.

  • Bilanţul pieţei muncii în ultimul an: 150.000 de contracte de muncă în plus, dar companiile angajează în regim part time sau pe perioadă determinată

    În ultimul an, companiile au recrutat cu precădere angajaţi cu contracte pe perioadă determinată şi în regim full time (unde s-au înregistrat cu peste 80.000 de noi contracte de muncă în plus), dar şi cu contracte în regim part time pe perioadă nedeterminată (+10.000 de contracte).

    „Motivele pentru care companiile au optat pentru aceste tipuri de contracte sunt legate de nevoia de outsourcing şi de creşterile pe partea de leasing de personal, unde se angajează personal cu contracte pe perioadă determinată. Este preferată această metodă pentru ca firmele să aibă o flexibilitate mai mare, iar riscul este mai mic pe un contract de prestări servicii decât pe un contract de muncă, chiar dacă costurile pot fi mai mari“, a explicat Dragoş Gheban, managing part­ner al companiei cu activităţi în domeniul resurselor umane Catalyst Solutions. El a adăugat că sunt domenii, cum este cel al IT-ului, unde se practică angajarea pe proiecte, iar programatorii sunt angajaţi cu contracte pe perioadă determinată. În plus, creşterea volumului de programe de internship din cadrul companiilor multinaţionale a condus, de asemenea, la o creştere a numărului de contracte încheiate pe perioadă determinată.

    Mai multe pe zf.ro