BusinessMagazin

Tag: pandemie

  • Tendinţe pe piaţa serviciilor de catering în pandemie. „Orientarea consumatorilor spre online va duce la o reaşezare a serviciilor de catering, în special în mediul corporate, unde se observă o creştere a interesului spre servicii de mic dejun la birou şi prânz pentru meeting-uri interne, conferinţe sau lansări de noi produse“

    În ciuda creşterii sale constante şi a importanţei pe care o are în sistemul social, industria alimentară şi serviciile de catering au fost greu încercate în această perioadă. Cu o experienţă de 11 ani pe piaţă, Premier Catering & Events s-a confruntat în anul 2020 cu o scădere de 67% a cifrei de afaceri faţă de anul anterior. Readaptarea în timp real la regulile impuse de pandemie şi la schimbările în comportamentul cumpărătorilor au dus însă la o creştere a vânzărilor online în anul 2021, preconizând astfel, până la finalul anului, o recuperare a 85% din cifra de afaceri a anului 2019, anunţă reprezentanţii companiei într-un comunicat.

    Readaptarea la cerinţele clienţilor şi diversificarea gamei de produse, a dus, de asemenea, la creşterea în vânzări faţă de anul trecut: „Înţelegând nevoia de readaptare în timp real la noile reguli impuse de pandemie şi la restricţiile din această perioadă, am venit în întâmpinarea clienţilor cu noi game de servicii şi produse. Astfel, dacă până în anul 2019 ne adresam unor clienţi cu comenzi mari, de minim 20 de porţii per livrare, acum acoperim o audienţă mai largă, plecând de la nevoile unui familii, platouri pentru 4-5 persoane“, explică Andreea Vasilescu, director vânzări Premier Catering & Events.

    Odată cu schimbarea sezonului, vin şi schimbările de preferinţă ale consumatorilor. Dacă în perioada de vară, produsele cel mai căutate au fost cele de tip Garden Party, pentru petrecerile organizate acasă, în aer liber sau în locaţii închiriate special în acest scop, Premier Catering and Events observă, în perioada de toamnă-iarnă, un interes crescut pentru platouri pe care clienţii le pot comanda pentru acasă, pentru evenimente restrânse sau pentru familie şi prieteni. „A fost interesant de urmărit modul în care piaţa s-a reorientat şi s-a transformat în această perioadă. S-a deschis apetitul pentru servirea unor preparate mai atipice, din bucătării internaţionale dar şi reinventate din bucătăria tradiţională la mesele de acasă sau pentru invitaţi. Selecţiile de amuse buche în platouri gata de servit au devenit alegerea principală a clienţilor noştri”, adaugă Lache Cornel, Event Manager Premier Catering & Events.

    Orientarea consumatorilor spre online va duce la o reaşezare a serviciilor de catering, în special în mediul corporate, unde se observă o creştere a interesului spre servicii de mic dejun la birou şi prânz pentru meeting-uri interne, conferinţe sau lansări de noi produse, susţin reprezentanţii businessului.

    O altă tendinţă arată că acum, consumatorul modern, avid utilizator de soluţii tehnologice, se aşteaptă ca şi cei care oferă servicii de catering să interacţioneze cu ei şi în mediul online, subliniază reprezentanţii companiei. Înainte de începerea pandemiei, datorită profilului de consumator, cu un minim de 20 de porţii per livrare, clienţii Premier Catering and Events erau contactaţi înainte de plasarea fiecărei comenzi, site-ul fiind doar unul de prezentare.

    În contextul pandemic, pentru a răspunde cererii consumatorilor, compania a implementat serviciul de achiziţie online de platouri, prin platforma PartyFood.ro, fiind înlăturate necesitatea stabilirii elementelor logistice şi a minimului de persoane.


     

  • Răspuns local la o problemă globală

    Companiile de pretutindeni s-au lovit, odată cu apariţia pandemiei, de bariera restricţiilor şi a trecerii la lucrul în regim remote. Pentru ele, dar şi pentru businessurile antreprenoriale mai mici, care se confruntă cu aceleaşi probleme, o agenţie locală a venit cu un răspuns. Nu singular, ci format din sute de proiecte personalizate.

    Agenţia de employee experience Exploratist a luat naştere în urmă cu zece ani şi, de atunci, a creat peste 150 de programe care s-au materializat în peste 700 de proiecte de employee experience, în format fizic şi, mai nou, pe fondul pandemiei, hibrid sau online. Trecerea la aceste formate a fost însă una dintre cele mai importante provocări cu care compania s-a confruntat de-a lungul timpului. „Din această perspectivă, a trebuit să ne reinventăm de două ori: pe de o parte, ne-am digitalizat şi am dezvoltat canale şi platforme online care să fie user friendly şi uşor de accesat în cadrul organizaţiilor. Mai apoi, am inovat formatele, tocmai pentru a compensa lipsa de energie pe care interacţiunea fizică o emana şi care insufla engagement audienţei”, spune Silviu Andrei Petran, managing director, Exploratist. Obiectivul principal în noul context, adaugă el, a fost să capteze online atenţia unui public ţintă deja supraexpus mediului virtual. „Cârligul care ne-a adus reuşita a rezultat din inserarea elementelor de entertainment în cadrul experienţelor, stârnirea dialogului dintre colegi prin prezenţa unor actori profesionişti, focusul pe oameni şi o abordare informală.”

    Un alt răspuns al agenţiei la contextul atipic din prezent a fost implicarea profundă în relaţia cu clienţii şi partenerii. Potrivit reprezentantului Exploratist, contextul a determinat schimbarea nevoilor oamenilor şi, implicit, a interlocutorilor Exploratist – reprezentanţii organizaţiei, decidenţi în departamente ca cel de HR, comunicare, marketing, vânzări. „Mai mult ca oricând, am stat la masă împreună, am fost alături de ei chiar în procesul de formulare şi clarificare a nevoilor de la care am pornit un program. Este o lecţie de învăţare şi de readaptare la noile condiţii, care ne-a sudat şi mai mult colaborarea cu clienţii.”

    Companiile care apelează la serviciile Exploratist sunt majoritar multinaţionale, cu peste 1.000 de angajaţi. În egală măsură însă, programele din portofoliul agenţiei se adresează şi companiilor antreprenoriale, cu un număr mai mic de angajaţi. „Principala caracteristică a soluţiilor din portofoliul Exploratist este personalizarea, într-un procent de aproape 100%, şi plierea programelor pe nevoile companiilor şi ale echipelor lor”, spune Silviu Andrei Petran.  

    Portofoliul businessului include peste 100 de clienţi, companii din România şi, recent, din străinătate, o mare parte dintre acestea cu angajaţi răspândiţi în toată ţara sau chiar la nivel mondial şi active în peste zece arii din economie. Primele trei sectoare din care agenţia primeşte cele mai multe cereri sunt industriile IT&C (40%), sectorul financiar (30%) şi FMCG (30%). Până acum, peste 100.000 de persoane au beneficiat de proiectele desfăşurate de Exploratist în parteneriat cu diverse companii, dintre care peste 10.000 de manageri, agenţia derulând şi programe dedicate liderilor din top şi middle management”.

    Strategia Exploratist acoperă mai multe verticale, cu obiectivul final de a creşte nivelul de implicare a angajaţilor în organizaţii şi de a le oferi o experienţă care să îi inspire şi să le crească satisfacţia pe parcursul carierei lor în organizaţie, spune Silviu Andrei Petran.

    În portofoliul de proiecte al Exploratist, pe primul loc se află comunicarea internă şi employer brandingul, ca pondere, urmate de de evenimentele corporate online şi team-buildingurile în online. Alături de acestea se numără sesiunile de well-being şi dezvoltare personală, programele de learning and development, cele de recunoaştere şi onboardingul digital.

    În ceea ce priveşte costul programelor Exploratist, acestea depind de numărul de persoane cărora se adresează. Per persoană, pentru experienţe derulate în mediul online, costul unui eveniment corporate poate începe de la 50 de euro, o sesiune de team engagement online – de la 20 de euro, un atelier de well-being pentru adulţi – de la 25 de euro, iar unul pentru copii – de la 20 de euro, exemplifică Petran.

    Compania activează cu ajutorul unei echipe de zece angajaţi, cărora li se alătură, în mod constant, peste 30 de colaboratori, însă întreaga reţea de parteneri implicaţi în proiecte poate ajunge, în funcţie de complexitatea acestora, la peste 500 de persoane, antreprenori şi freelanceri din domeniile MarCom, HR, L&D şi din mediul artistic.

    People First este un proiect dezvoltat de Business Magazin şi agenţia de employee experience Exploratist. People First îşi propune să aducă în lumina reflectoarelor organizaţiile care pun oamenii pe primul loc şi implementează proiecte creative prin care experienţa angajaţilor este dusă la cel mai înalt nivel.

    People First este un proiect editorial dezvoltat de Business Magazin şi agenţia de employee experience Exploratist. People First îşi propune să aducă în lumina reflectoarele organizaţiile care pun oamenii pe primul loc şi implementează proiecte creative prin care experienţa angajaţilor este dusă la cel mai înalt nivel. Fondată în 2011, Exploratist este prima agenţie de employee experience din România. Serviciile livrate acoperă o arie vastă de nevoi organizaţionale, de la comunicare internă, Employer branding şi marketing experienţial, până la strategii de HR. Soluţiile au un design unic, inovativ şi sunt 100% personalizate. 

  • Psihiatru: nu se mai moare de COVID la spital, cât acasă

    „Nu se mai moare de COVID la spital, cât acasă. Aici am ajuns”, spune psihiatrul Gabriel Diaconu. Medicul e de părere că românii au un stat slab, iar un stat slab nu are autoritate practică asupra oamenilor: „slăbiciunea crează indecizie şi lupta pentru putere între părţi”.

    Printre cele mai descurajante evoluţii, în ultima săptămână de COVID, psihiatrul Gabriel Diaconu enumără faptul că rata de vaccinare continuă să scadă, în pofida eforturilor eroice ale corpului medical să aducă informaţii spre populaţie şi „orbul găinii manifestat de autorităţi, dar şi falsele speranţe date de cifrele oficiale”.

    Gabriel Diaconu scrie pe Facebook că răspândirea tulpinii Delta nu încetineşte în România: „ce-a scăzut, de fapt, e interesul pentru subiect, prin epuizarea resurselor native de testare şi documentare. Ni s-au terminat bateriile. Ne-am întors privirea de la el. Ducă-se. Fiecare e pe cont propriu. Fie ce-o fi”.

    Medicul crede că faptul că autorităţile nu au instituit obligativitatea certificatului verde a lăsat, descumpăniţi, oameni de ştiinţă, medici şi voluntari deopotrivă: „n-a mai rămas loc nici măcar de fireasca întrebare: <vă bateţi joc de noi?>. Nu mai devreme de ieri am avut două discuţii, una despre moarte de COVID într-o familie de vaccinaţi, a unei persoane altfel foarte vârstnice, şi grav bolnave, alta despre tragedia şi angoasa tratamentului de COVID, acasă, cu pastile date cu greu, concentrator de oxigen şi incertitudinea zilei de mâine la o bătrânică nevaccinată. Da, lucrurile nu sunt alb-negru.
    Nu se mai moare de COVID la spital, cât acasă. Aici am ajuns. Deocamdată nu există perspectivă pentru munca noastră sisifică, măcar că tot recuperăm, pe cât putem, oameni din buza gropii”.

    „Citesc multe comentarii despre creşterea numărului de cazuri în ţări cu acoperire vaccinală mare (Germania, Danemarca etc). Interpretarea bolândă e, general: <vezi? nu i-a ferit. Degeaba s-au vaccinat toţi>. Corona-Delta, cum prefer să-i spun variantei noi de SARS-CoV-2, este tulpina responsabilă de valul actual de COVID-19 în Europa. La noi colcăie. La ei deocamdată doar puşcă. Vaccinurile în uz, la acest moment, au fost fabricate pe casetele Alpha de virus. Dacă Delta devine stabilă, vom vedea curând vaccinuri 2.0. împotriva Delta. Sau nu, funcţie de stabilitatea tulpinii, şi emergentelor sale. Corona a evoluat. Delta evadează răspunsul imun al persoanelor vaccinate. Generează infecţie. Vaccinul îi reduce rata de transmitere (care e ca focul, de 2 – 3 ori mai mare decât la Alpha), dar nu de tot. Omul vaccinat are un risc mai mic să moară. De câteva zeci de ori, în unele studii (inclusiv făcute în România) până la sute de ori. De aceea, încă, vaccinăm cu Alpha, măcar că numărul infecţiilor nu scade. Pentru că învingem moartea”, mai scrie Diaconu.

    Medicul crede că motivul pentru care observăm evoluţia acestui haos în valuri e răspunsul ne-unitar, de multe ori bizar, al autorităţilor naţionale, că sunt guverne sau autorităţi sanitare.

    „Europa nu e o ţară. E o comunitate de ţări, mai degrabă pe baze economice decât de politici sociale ori de sănătate. Drept urmare dezbinarea generează discordie. Iar discordia e placa Petri pe care creşte dezastrul. Românii au un stat slab. Un stat slab nu are autoritate practică asupra oamenilor. Slăbiciunea crează indecizie şi lupta pentru putere între părţi. Lupta pentru putere amână hotărâri prin necesitate. Amânarea explică morţii, sicriele, dureri fără număr şi fără sfârşit. Până ce <pastilele minune> împotriva COVID vor ajunge la farmacia din colţ, până ce COVID-19 va deveni o problemă curentă, gestionabilă sanitar prin igienă şi educaţia publicului, suntem condamnaţi la calvar. Pentru curbarea epidemiei de poliomielită din anii ’50 cu vaccin Salk, americanii au folosit 40 de mii de doctori, 10 mii de asistente, şi alte zeci de mii de voluntari. Scopul era vaccinarea a câtorva milioane de copii. Prin comparaţie, contingentul român sanitar, per total, e de 60 de mii de doctori. Iar ţinta rezonabilă, acum, e de peste 17 milioane de imunizări, din care deocamdată am trecut de borna de 7 milioane. Orice se întâmplă cu ceilalţi 10 milioane rămâne la îndemâna naturii. Una e focul în teracotă, alta e focul în şură. Se pare că noi preferăm să ardă casa, sub pretenţia că oricum dă căldură”, adaugă psihiatrul.

    Potrivit acestuia, în fiecare zi care trece, la fiecare 10.000 de cazuri nou identificate, există un potenţial de 30 – 50 de mii de alte cazuri care vin din urmă: „modelul nu e cumulativ. La fel cum cei vaccinaţi împotriva Alpha nu sunt complet imuni la Delta, la fel şi cei care au făcut COVID (aproximativ 1 milion) cu Alpha nu sunt complet imuni la Delta. Dar şansa la viaţă e mult mai mare dacă eşti vaccinat, vs. non-vaccinat. Sunt lucruri care totuşi nu mai străpung ţeasta omului de rând. E deposedat de logică, măcar că unii n-au avut-o niciodată. Istoria arată că, în epidemii, oamenii abandonează orice instinct de grup şi devin primitivi. Altruismul social lasă loc anomiei. Dezordinea crează violenţă, şi iresponsabilitate. Că e preotul infectat care merge la slujbă, sau mătuşa febrilă care împarte pomeni la parastas. Că e doctorul bolnav care insistă să opereze, sau că e funcţionarul care îşi ascunde testul pozitiv lumii, toate se înscriu pe o matrice a haosului. Vom fi împăcaţi, mai târziu, cu morţii pe care-i avem pe conştiinţă? Eu, ca medic, nu mă pot uita în acea oglindă liniştit. În al Doilea Război Mondial România a pierdut 300 de mii de oameni, cu aproximaţie. Dintre aceştia aproximativ o treime au murit în luptă. Ceilalţi în lagărele sovietice. COVID ne va lua, în cele din urmă, mai mulţi oameni dragi decât ne-a luat Războiul. Şi, ca niciodată în epoca modernă, îi vedem cum mor de boală, în condiţii de colaps sanitar, dar şi cu soluţia în mâinile noastre. În depozite. Pe inventar. Cum e posibil aşa ceva? Când ne-a furat Cerul minţile încât să ne abandonăm semenii, să-i lăsăm pradă lupilor şi stihiei? Şi ce credibilitate să mai aibă, oricine va guverna, oricât va zâmbi camerei şi va anunţa prosperitate, când memoria celor plecaţi dintre noi rămâne proaspătă?”.

    Psihiatrul menţionează şi „sinistrul care vine, al traumei de grup, al bolilor psihice reactive, al şocului pandemic evitabil”: „n-am tratat pe nimeni traumatizat că şi-a făcut o injecţie. Am pierdut numărul celor pe care-i tratez de sechele COVID sau încă zguduiţi de moartea sprintenă a celui drag. Şi pentru ce? Sau de ce? Pentru că nişte sclifosiţi s-au fudulit la lectră? N-avem voie să lăsăm vremurile să facă oameni. Suntem obligaţi, ca oameni, să facem vremurile. Noi nu vom câştiga acest război. Dar rămân ceilalţi, ceilalţi pe care i-am scăpat de necaz, de excesul suferinţei, de la o formă sau alta de pieire”.

  • Iohannis: şcolile vor rămâne deschise în funcţie de gradul de vaccinare al personalului

    Preşedintele României a făcut anunţul joi.

    „Va fi introdusă o nouă condiţie pentru ca şcolie să continue cu prezenţa fizică, anume gradul de vaccinare al personalului şcolii”, a anunţat Klaus Iohannis.

    Şeful statului a mai spus că Ministerele Sănătăţii şi Educaţiei vor emite un ordin comun pe această temă.

    Klaus Iohannis a declarat că la noile reglementări lucrează experţi dn cele două ministere şi din INSP. „Mâine (vineri, 4 noiembrie n.r.) se va emite ordinul comun care detaliază aceste chestiuni”, a precizat Iohannis.

  • Nu e bine deloc: Accesările de către bănci ale datelor ANAF pentru clienţi arată începutul îngheţului creditării şi economiei. În octombrie au fost puţin peste 162.000 de interogări ale băncilor la ANAF, în scădere cu 37% faţă de 257.412 în septembrie

    Apetitul populaţiei şi compa­niilor pentru credite a scăzut puternic în luna octombrie, după cum indică reducerea numărului interogărilor de către bănci ale datelor ANAF pentru potenţialii clienţi, o influenţă venind pro­ba­bil şi de la scumpirile în lanţ din ultima pe­rioa­dă, în special la energie, gaze şi combustibili.

    Iar acest declin al creditării se vede îna­inte de introducerea certificatului verde, in­clusiv în bănci, astfel că după introducerea obli­gativităţii acestui certificat este posibil să ve­dem o scădere mai consistentă a creditării în sucursalele instituţiilor de credit, având în ve­dere evoluţia lentă a procesului de vacci­na­re împotriva pandemiei de COVID-19.

    În luna octombrie, numărul intero­gă­ri­lor operate de bănci la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) în legătură cu ve­niturile clienţilor/poten­ţialilor clienţi per­soa­ne fizice şi juridice în vederea acordării unor credite a coborât puternic, la 162.132, de la 257.412 accesări câte au fost în septem­brie, adică o scădere cu 95.280 de interogări,  respectiv cu 37%, potrivit datelor transmise de ANAF la solicitarea ZF.

    În 2021, cu excepţia lunii octombrie, în toate celelalte luni numărul interogărilor lunare ale băncilor la ANAF a depăşit 200.000 pe lună. Cel mai mare volum al ac­ce­să­rilor lu­nare ale băcilor la ANAF din acest an a fost în martie, de 285.214. Pe ansamblul primelor nouă luni din 2021, ritmul mediu de creştere a creditului pri­vat a fost de circa 9,5%, soldul împrumu­tu­ri­lor retail şi corporate ajungând la 314,6 mld. lei.

    Analizând evoluţia interogărilor de la începutul pandemiei de COVID-19, vedem că în aprilie 2020, lună în care în România a fost stare de urgenţă din cauza pandemiei, s-a înregistrat o scădere puternică a nu­mărului interogărilor operate de bănci la ANAF în legătură cu veniturile poten­ţialilor clienţi, până la 81.053, faţă de 190.415 de interogări în martie 2020 şi peste 200.000 în fiecare din lunile ianuarie şi februarie 2020.

    Practic, volumul mic al interogărilor din aprilie 2020 este comparabil cu cel din 2015, când s-a introdus această facilitate prin care băncile pot interoga bazele de date ANAF în legătur„ cu veniturile clienţilor/potenţialilor clienţi persoane fizice şi juridice, pentru creditare.

    Din anul 2015, băncile au început să încheie protocoale de colaborare cu ANAF prin care se simplifică procesul de acordare a creditelor prin eliminarea documentelor de venit de la angajatori pentru clienţii cu venituri stabile, ale căror câştiguri sunt raportate la ANAF.

    Astfel, atunci când o persoană solicită un credit este suficient să semneze, în momentul solicitării creditului de la băncă, a unui Acord de consultare a evidenţelor ANAF, şi nu mai trebuie să transmită la bancă adeverinţă de venit de la angajator.

  • ANALIZĂ: Primele ţări care vor ieşi din pandemie. Unde se situează România

    Oamenii de ştiinţă întrevăd începutul sfârşitului pandemiei COVID-19, se arată într-o analiză Reuters publicată miercuri.
    În acest sens, unele ţări vor ieşi mai devreme decât altele, iar coronavirusul va fi o boală mai degrabă endemică.
    România este şi ea menţionată în această analiză.

    Pe măsură ce valul devastator al variantei Delta se atenuează în multe regiuni ale lumii, oamenii de ştiinţă cartografiază când şi unde va avea loc tranziţia COVID-19 la o boală endemică în 2022 şi dincolo de această dată, potrivit interviurilor realizate de Reuters cu mai mulţi experţi importanţi în domeniu.

    Aceştia se aşteaptă ca primele ţări care vor ieşi din pandemie să fi avut o combinaţie de rate ridicate de vaccinare şi imunitate naturală în rândul persoanelor care au fost infectate cu coronavirusul, cum ar fi Statele Unite, Marea Britanie, Portugalia şi India. Dar ei avertizează că SARS-CoV-2 rămâne un virus imprevizibil, care suferă mutaţii pe măsură ce se răspândeşte printre populaţiile nevaccinate.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • Care este una dintre „victimele” pandemiei de COVID-19 despre care nu se vorbeşte foarte mult, dar care a suferit piederi considerabile

    Restricţiile impuse odată cu izbucnirea pandemiei de Covid-19 au bulversat întreaga economie, punând sub presiune în special segmentele care presupun interacţiunea umană. Una dintre „victime”, despre care nu se vorbeşte foarte mult, este şi promovarea noilor produse prin împărţirea de mostre gratuite, de regulă în incinta centrelor comerciale. Samplingul a devenit astfel o nouă provocare pentru care tehnologia a găsit o soluţie, o aplicaţie pe smartphone şi un automat smart. Cum funcţionează şi cum a primit piaţa soluţia, citiţi în cele ce urmează.

    Aplicaţia mobilă Samplia este disponibilă atât în Google Play cât şi Apple Store şi este gratuită. Aceasta este conectată la o reţea de automate care se găsesc în centre comerciale cu trafic intens din Bucureşti”, a explicat în cadrul emisiunii ZF IT Generation, la rubrica Start-up Pitch, Astrid Georgescu, managing partner în cadrul Samplia România. Alături de Victor Pantea, ea a adus conceptul de digitalizare al procesului de sampling de produse din Spania, acolo unde îşi are originea soluţia Samplia.

    Practic, cei care îşi descarcă aplicaţia şi se găsesc în centrele respective în faţa automatelor au ocazia să urmeze trei paşi simpli prin care introduc codul de bare de pe aparat şi în câteva secunde primesc mostra – produsul care se găseşte în campania în curs. Pe scurt, Samplia este un serviciu care digitalizează distribuirea de mostre care până acum se făcea prin intermediul promotorilor şi care aducea cu sine anumite dezavantaje. Prin această automatizare, cu ajutorul tehnologiei, procesul devine foarte simplu, rapid şi respectă de asemenea normele de prevenţie şi restricţiile impuse de pandemie, deoarece este complet contactless, spun reprezentanţii Samplia.

    „Ideea ne-a venit din 2018 – 2019, când Astrid trăia în Spania şi văzuse acest produs pe piaţa de acolo. Ulterior, anul 2020 a adus nişte schimbări la nivel mondial, după cum probabil ştie toată lumea, lucru care ne-a făcut să ne transformăm. Eu din 2008 activez în industria de publicitate, având mai multe companii care oferă diferite servicii pe această zonă de sampling, inclusiv sampling tradiţional care venea la pachet cu o serie de limitări. Văzând că lucrurile încep să se schimbe, am decis şi noi să facem o schimbare în România şi să găsim o soluţie prin care să continuăm activităţile de sampling“, a menţionat Victor Pantea, managing partner în cadrul Samplia România.

    Astrid Georgescu, managing partner Samplia România: „În momentul de faţă, noi ne acoperim costurile din veniturile pe care le generăm astfel încât nu a fost nevoie să mai suplimentăm investiţia de 70.000 euro cu care am demarat. Ne dorim să încheiem anul cu cifra de afaceri undeva în jur de 150.000 de euro şi pe viitor să creştem ca şi până acum.”

    Cum funcţionează mai exact soluţia Samplia? Pentru utilizatorii finali, aplicaţia mobilă Samplia este foarte uşor de folosit. Odată ce ţi-ai instalat aplicaţia, îţi completezi datele personale, iar apoi apar în aplicaţie campaniile active. „Având şase automate, noi putem rula simultan două campanii – trei într-o locaţie, trei în cealaltă locaţie. În cadrul aplicaţiei, apar aceste campanii, selectezi campania din centru comercial în care te afli şi soliciţi mostra – trebuie să introduci un cod care este trecut pe automat pentru ca serverul să ştie şi să elibereze mostra în locaţia în care eşti.” Ulterior iei mostra, completezi un chestionar la finalul experienţei de consum, adică după ce ai consumat produsul. Deci, pe scurt sunt câţiva paşi: selectezi campania, introduci codul de pe automat, iei – mostra şi completezi un chestionar – completarea chestionarului este obligatorie pentru a putea participa la următoarele, mai spune Pantea. Pentru branduri, realizarea acţiunilor de sampling de produse prin intermediul Samplia este de asemenea un proces cu mult simplicat faţă de cel tradiţional, fiind nevoie de mult mai puţine resurse atât financiare, cât şi umane. „Automatizând tot acest proces se reduc atât costurile, cât şi durata de pregătire a unei campanii. Înainte un brand manager lucra cel puţin o lună pentru a da startul unei astfel de campanii de sampling, pentru că trebuia să aleagă foarte multe locaţii şi trebuia de asemenea să se producă materialele necesare – măsuţele de sampling, uniformele promoterilor, ş.a.m.d., deci era o bătaie mare de cap cu o astfel de campanie. În momentul de faţă însă, singurele lucruri de care trebuie să ocupe brand managerul este să asigure numărul de mostre şi să dea OK-ul pe grafica care se foloseşte pe automate”, a punctat Victor Pantea. Costurile pentru implementarea soluţiei Samplia în România s-au ridicat la aproximativ 70.000 de euro în primul an de funcţionare, iar în prezent compania se autosusţine din veniturile generate prin campaniile de sampling derulate.

    „În momentul de faţă noi ne acoperim costurile din veniturile pe care le generăm astfel încât nu a fost nevoie să mai suplimentăm investiţia cu care am demarat.”

    Ne dorim să încheiem anul cu cifra de afaceri undeva în jur de 150.000 de euro şi pe viitor să creştem ca şi până acum”, a menţionat Astrid Georgescu. Momentan, soluţia Samplia este disponibilă doar în Bucureşti, însă compania are în plan să se extindă treptat astfel încât să aibă acoperire la nivel naţional. În prezent, aplicaţia Samplia are circa 75.000 de utilizatori activi, care au completat peste 300.000 de chestionare. Campaniile derulate prin intermediul Samplia până acum au fost realizate pentru clienţi în principal din industria FMCG. „Practic orice produs care intră în aparatul acesta poate să fie distribuit, inclusiv produse care necesită refrigerare fiindcă automatele au şi această funcţionalitate. Până acum, am avut în principal clienţi din domeniul FMCG – producători şi distribuitori de produse alimentare, de produse pentru casă, pentru igienă – detergenţi, balsam de rufe etc.”, a precizat Astrid Georgescu, adăugând că de asemenea prin Samplia s-au realizat şi campanii de sampling pentru mâncare pentru animale, sucuri şi băuturi non-alcoolice şi produse de cosmetice. „În general avem clienţi mari lideri de piaţă care reprezintă branduri internaţionale, dar ne dorim să atragem şi branduri locale şi aici vedem un potenţial mare de creştere.” Până acum soluţia fiind utilizată de mai multe branduri mari pentru realizarea a 30 de campanii de sampling în Bucureşti prin intermediul cărora s-au distribuit în total peste 500.000 de mostre.

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

    Start-up Pitch

     

    Invitat: Robert Fenichiu, CEO al platformei BursaV2

    Ce face? Dezvoltă o platformă de licitaţii pentru transport care îşi propune să faciliteze transporturile de mărfuri şi interacţiunea dintre expeditori şi firmele care au nevoie de aceste servicii.

    „În primul rând, vrem să intrăm pe pieţele din Polonia şi Cehia anul următor. Sunt două ţări în dezvoltare şi am observat că transportul devine din ce în ce mai profitabil în aceste ţări. Iar apoi ne vom orienta spre piaţa din Rusia. Căutăm un investitor pentru că avem nevoie de 200.000 de euro pentru a pune în aplicare planurile de dezvoltare.“

    Invitat: Astrid Georgescu şi Victor Pantea, managing partners în cadrul Samplia România.

    Ce fac? Au adus pe piaţa locală soluţia Samplia care digitalizează întregul proces de sampling de produse în magazine.

    „Cei care îşi descarcă aplicaţia şi se găsesc în centrele respective în faţa automatelor au ocazia să urmeze trei paşi simpli prin care introduc codul de bare de pe aparat şi în câteva secunde primesc mostra – produsul care se găseşte în campania în curs. Pe scurt, Samplia este un serviciu care digitalizează distribuirea de mostre care până acum se făcea prin intermediul promotorilor şi care aducea cu sine anumite dezavantaje.”

    Investor Watch

    Invitat: Vlad Sarca, partener, Sparking Capital – fond privat de investiţii de pe plan local.

    Investiţii în creştere: fondul local a realizat deja şi investiţii de tip follow-on, unde tichetul este mai mare decât cel din primele runde de finanţare.

    „În momentul de faţă avem 11 companii în portofoliu, plus Sypher, care este o companie în care vom investi în scurt timp şi este publică această informaţie. Deci vom ajunge la 12 companii odată ce investiţia în Sypher se va materializa. Până acum, anul acesta am investit în patru start-up-uri noi pe lângă rundele de follow on pe care le-am făcut deja. Suntem în negocieri şi cu alte câteva start-up-uri şi sperăm să investim şi în acestea în următoarele luni.”

    Start-up Update

    Invitat: Evelina Necula, cofondator al Kinderpedia – soluţie digitală de comunicare şi management pentru şcoli şi grădiniţe.

    Ce e nou? Compania a luat o nouă finanţare de 1,8 mil. euro, rundă condusă de fondul Early Game Ventures, şi estimează că anul viitor îşi va dubla veniturile lunare recurente faţă de nivelul actual, pe fondul expansiunii pe plan internaţional şi dezvoltării platformei.

    „Pentru un business de tip software as a service, chiar şi din zona educaţiei – unde, evident că şi impactul social este foarte important – un indicator important rămân veniturile lunare recurente iar în ceea ce ne priveşte o cifră care cred că a demonstrat creşterea sustenabilă din ultimul an a fost faptul că am ajuns la venituri lunare recurente de
    50.000 de euro pe lună. A contat că le-am arătat investitorilor şi perspectivele de creştere şi faptul că printr-o scalare internaţională accelerată putem cu uşurinţă să dublăm aceste venituri în următorul an. Astfel că asta e perspectiva de business, de creştere a businessului pentru că de aceea suntem un antreprenoriat social şi nu pur şi simplu o iniţiativă socială.“

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation.

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată împreună cu Banca Transilvania, Seedblink şi Telekom, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

     

  • ZF Live. Dragoş Anastasiu, Eurolines: Criza a venit pe fundamentul de lipsă de capitalizare cronică a companiilor antreprenoriale

    ♦ Un grup de antreprenori din România, printre care şi Dragoş Anastasiu, s-a reunit sub umbrela Rethink România, care îşi propune să contribuie la schimbarea României în următorii 30 de ani.

    Dragoş Anastasiu, fondato­rul Eurolines, spune că multe com­panii antreprenoriale din Româ­nia au intrat în criza provocată de pan­de­mia de coronavirus cu un ma­re dezavantaj şi anu­me faptul că erau slab ca­pita­li­zate. Pandemia a afectat con­siderabil anu­mite sec­toare din econo­mie, mai ales operatorii din HoReCa, care au reuşit să fa­că cu greu faţă crizei având în vedere că puţini aveau re­sur­se finan­ciare în interiorul companiei.

    „Suntem ţara firmelor sărace cu patroni bogaţi, dar aşa arată com­paniile noastre, apoi  ne mirăm că nu suntem bancabili şi ne mai mirăm că atunci când vine o criză n-avem re­surse în interiorul com­pa­niilor, eventual ne bazăm pe cele pe care le avem acasă. Unii au avut acasă, le-au epuizat şi pe alea, alţii mai au încă, sunt cei care au fost prevăzători şi ei vor supravieţui acestei crize, dar sunt mulţi care nu mai au resurse şi care vor trage obloa­nele“, explică Dragoş Anasta­siu, fondatorul grupului Euro­lines, în cadrul emisiunii de business ZF Live.

    Pe fondul acestor lucruri, opera­to­rii din HoReCa au fost puternic lo­viţi de efectele pandemiei şi ale res­tric­ţiilor impuse de autorităţi pen­tru limitarea răspândirii virusului. Cu o reducere semnificativă a veni­tu­ri­lor, sectorul nu a beneficiat de mă­suri de sprijin destinate exclusiv HoReCa. Singura măsură de sprijin pre­supune că firmele pot primi 20% din scă­derea cifrei de afaceri din 2020 faţă de 2019, dar nu mai mult de 800.000 de euro. Cu toate că a fost lansată în vara anului acesta, companiile încă aşteap­tă să îşi primească banii.

    „Orice restricţie impusă de stat trebuie să vină la pachet cu com­pen­saţii financiare şi restricţiile tre­buie să fie rezonabile“, adaugă Dragoş Anastasiu.

    Antreprenorul este de părere că România ar fi putut să nu ajungă în această situaţie dacă măsurile nu ar fi fost relaxate atât de mult în vara acestui an, iar comunicarea autorităţilor privind vaccinare ar fi fost mai puternică pentru a convinge cât mai mulţi români să se vaccineze.

    „Noi la Green Village în Delta Dunării nesiliţi de nimeni şi neobligaţi de nimeni, două luni când am deschis în aprilie şi mai, deşi nu eram obligaţi, am primit oameni numai cu test. Cine nu îşi făcea test înainte la laborator avea ocazia să îşi facă teste self-made la recepţie“.

    De asemenea, Dragoş Anastasiu este de părere că România are o oportunitate foarte mare în această perioadă oferită de Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), pe care ar trebui să o fructifice cât mai mult. El spune că PNRR ar putea fi folosit ca o oportunitate doar dacă autorităţile vor colabora cu mediul de afaceri.

    „Problema cea mai mare pe care o vedem este cea a forţei de muncă pentru că degeaba absorbim bani prin PNNR dacă nu avem cu cine să facem treabă. Oamenii pleacă în continuare din România, pleacă mai mult decât se întorc. Pe de o parte, sistemul educaţional nu livrează ce ar trebui să livreze din punct de vedere ştiinţă şi atitudine şi asta este cea cea mai mare piedică, presupunând că problema pandemiei se va rezolva cândva în viitorul apropiat“.

    Antreprenorul s-a implicat în ultimii ani în mai multe iniţiative ale antreprenorilor români care au vizat diverse teme precum educaţia, cum ar fi Superteach, un proiect iniţiat de antreprenori pentru a veni în sprijinul profesorilor şi al sistemului de educaţie preuniversitar.

    Recent, Dragoş Anastasiu şi un grup de antreprenori din România s-au reunit sub umbrela unui think-tank numit Rethink România, care îşi propune să contribuie la schimbarea României în următorii 30 de ani.

    Ceea ce îşi propune acest proiect este de a aduce la aceeaşi masă toţi stakeholderii societăţii româneşti şi de a identifica nevoile şi soluţiile pentru ca România să aibă un alt ritm de dezvoltare în următorii 30 de ani. Cele mai importante domenii pe care se vor focusa vor ţine de educaţie şi demografie, care sunt nevoile românilor pentru a nu mai pleca din ţară.

    În 2019, omul de afaceri Dragoş Anastasiu a vândut lanţul de agenţii Travel Brands, parte din grupul Eurolinesc, un brand fondat la final de 2018, către DerTour. în 2017, Eurolines şi Flixbus au încheiat un parteneriat prin care autocarele grupului deţinut de Dragoş Anastasiu circulă pe liniile internaţionale sub brandul FlixBus. Omul de afaceri mai deţine în prezent resortul Green Village din Delta Dunării, complexul turistic Valea Verde, din Cund, judeţul Mureş, dar şi Enterprise Rent-A-Car, o firmă cu 600 de maşini cu rent pe termen lung şi scurt.

  • Cererea pentru paracetamol a crescut şi cu 20% în primele opt luni din acest an

    Criza sanitară generată de COVID-19 se vede şi în creşterea cererii pentru paracetamol, un medicament inclus în protocolul terapeutic pentru cazurile uşoare. De exemplu, în cazul Zentiva, în primele opt luni din 2021 cererea pentru paracetamol a fost cu 20% mai mare chiar faţă de aceeaşi perioadă din 2020.

    „Creşterea în volume, pentru paracetamol, considerăm că se întâmplă în context pandemic – para­cetamolul ca medicament în protocolul de tratare a COVID-19, dar şi în răceli“, au transmis reprezentanţii Zentiva. Iar anul trecut, în plină pandemie, Zentiva a avut un ritm spectaculos de creştere privind volumul solicitărilor de paracetamol în perioada ianuarie-august 2020, de 117% creştere faţă de acelaşi interval din anul anterior. O creştere spectaculoasă a avut-o şi Antibiotice Iaşi, care a reintrodus în portofoliu paracetamolul din martie 2020, odată cu debutul pandemiei de COVID. În ceea ce priveşte cererea din fabrica Terapia Cluj, în aceeaşi perioadă de opt luni din 2021 vânzările au revenit la nivelul anului 2019.

  • Mihaela Feodorof, Yourway Grup: Înainte şi după sau ultima suflare a micromanagementului

    Când cele mai negre ipoteze devin realitate, mintea noastră suferă un şoc. De aceea este nevoie, urgent, de un plan. Aşa s-a întâmplat şi cu liderii – a fost nevoie să-şi ajusteze modelul comportamental post-pandemie pentru a face faţă noii realităţi. Iată câteva dintre etapele procesului de transformare a acestui comportament.

     

    Mintea limpede

    Celebra reacţie „fight, flight, freeze” susţine factorii de decizie să identifice şi să pună în aplicare planurile de risc. În martie 2020, acest principiu a fost folosit de toţi oamenii, inclusiv de cei răspunzători de businessuri şi, implicit, de bunul mers al vieţii altora. Multe dintre deciziile luate pe baza cortizolului care se eliberează când suntem stresaţi, au dus la rezolvarea pe termen scurt a nevoilor critice ale businessului. Soluţionarea pe termen lung, din perspectiva continuării şi adaptării businessului la noul context, aparţine gândirii analitice şi proiecţiei datelor. Liderii care au ce povesti astăzi sunt cei care şi-au păstrat limpezimea minţii şi au pus accent pe coerenţa şi consecvenţa acţiunilor. Mai mult de atât, cifrele de afaceri şi marja profitabilităţii, ambele în creştere, dovedesc eficienţa acestei clarităţi în gândire.

     

    Responsabilitatea

    Tot ceea ce a urmat a fost în strânsă legătură cu modul în care s-au luat deciziile în acele momente. Am văzut şi am trăit, la rândul meu, panica şi fricile generate de necunoscutul cu care mă confruntam. În astfel de situaţii, singurele lucruri pe care te mai poţi baza sunt valorile personale. Nu poţi face rău dacă nu eşti un om guvernat de sentimente precum egoismul; nu poţi lua decizii care vor avea efecte nefaste asupra celorlalţi dacă trăieşti de felul tău bucuria de a construi împreună cu ceilalţi. Unul dintre primele comportamente care guvernează deciziile şi se manifestă este responsabilitatea. Oamenii care conduceau organizaţii şi echipe, în primul rând, au pus în siguranţă viaţa celor de care răspundeau. Ocrotirea celorlalţi este un act de curaj atât de slăvit în teoria de leadership. Acum venise momentul să fie dovedit, probat şi să producă efectele scontate. Cine a trăit o astfel de experienţă îşi va dori să aibă în preajmă şi să urmeze oameni responsabili de binele celorlalţi.

     

    Încrederea

    După ani de agonie, pandemia a luat ultima suflare a micromanagementului.

    Conform studiului făcut de Hogan Assesment, doar 13% dintre angajaţi preferă să lucreze permanent de la birou, în timp ce 14% dintre salariaţi îşi doresc să lucreze permanent remote. Într-un alt sondaj făcut de una dintre companiile cu care lucrez, rezultatele ne conduc către o concluzie firească: oamenii preferă un grad de libertate în care să-şi poată exercita competenţele şi o relaţie de respect reciproc şi încredere în locul uneia coercitive sau autoritare/sufocante, rezultate validate şi de studiul Hogan.

    Odată cu lucrul de la distanţă impus de pandemie, toate demersurile de control şi-au pierdut din putere. Într-unul dintre proiectele de leadership transformaţional derulate în 2020, am putut proba relaţia de cauzalitate între creşterea
    businessului şi comportamentele manifestate de liderii din organizaţie. Conştiinciozitatea şi dorinţa de reuşită a acestora, chiar sau mai ales, în condiţii improprii, s-au evidenţiat ca fiind pilonii pe care echipa a putut să construiască planuri de dezvoltare fezabile, generând o creştere a cifrei de afaceri cu peste 30%. Toate aceste aspecte sunt reaplicabile în orice condiţii şi nu necesită un cadru rigid de punere în operă a acţiunilor.

     

    Vulnerabilitatea

    Cea mai dificilă şi lungă etapă a proiectelor de transformare organizaţională este cea în care lucrăm cu emoţiile, mai exact cu conştientizarea trăirilor liderilor. Am fost crescuţi în paradigma lui „e ruşine să plângi”, conducătorul este recunoscut după duritate şi autoritate, „frica păzeşte pepenii” şi alte formule care s-au imprimat în creierul nostru ca modele. Conexiunile neuronale făcute atunci s-au transformat în autostrăzi pe care călătorim pe pilot automat. E greu să intri ca participant într-un proiect de leadership transformaţional care te invită să-ţi scoţi la suprafaţă emoţiile, să arăţi că eşti şi tu om şi asta nu te descalifică de la rolul de lider pe care îl ai în organizaţie sau comunitatea ta profesională. Cele mai deteriorate profile analizate sunt cele care trăiesc sub masca invincibilului în spatele căreia este un om făcut din cioburi, care nu-şi mai găseşte poziţia naturală şi nici nu se recunoaşte ca fiind în această situaţie. Drumul către tine, ca individ, este cel mai potrivit în desăvârşirea leadershipului autentic.

    Lucrând permanent cu modelul creat de Sir John Whitmore (unul dintre pionierii pe zona de coaching şi dezvoltare de leadership), am menţionat câteva dintre comportamentele care susţin interdependenţa relaţiilor. Măsura performanţei asigurată de interdependenţă se concretizează în cifrele pe care le punem în Excelul bilanţului financiar. Un exemplu concret, dintre ultimele proiecte în lucru, este dat de profitul unei companii la sfârşitul anului 2020, în valoare de 40k, şi cel la primul semestru al acestui an, de 100K. Chiar dacă sunt şi alte elemente care au contribuit la aceste rezultate, nu putem neglija importanţa stării de spirit, a modului în care gândesc şi acţionează liderii în performanţa businessului.

    Curba performanţei pune în lumină maturitatea comportamentului unei organizaţii, iar cultura este un comportament. Un OM cu bune intenţii, responsabil şi cu mintea clară, în care poţi avea încredere şi care acordă încredere celorlalţi facilitând, în mod natural, creşterea altor lideri, este un model sustenabil al leadershipului postpandemic 2020.