BusinessMagazin

Tag: online

  • Când dă Fashion Days, unul dintre cei mai importanţi jucători din piaţa locală de fashion online, startul la reducerile de Black Friday

    Fashion Days, unul dintre cei mai importanţi jucători din piaţa locală de fashion online, anunţă că startul evenimentului de Black Friday de anul acesta se va da miercuri dimineaţă, pe 11 noiembrie, urmând ca perioada de reduceri să se întindă pe 3 zile.

    Potrivit estimărilot reprezentanţilor businessului, anul acesta în piaţa locală de fashion vor fi plasate în cadrul evenimentului de Black Friday 502.000 de comenzi, iar în ce priveşte brandul Fashion Days, aşteptările companiei sunt de a atinge un număr de 200.000 de comenzi, în creştere cu 50% faţă de anul precedent.

    Anul acesta, potrivit datelor companiei, aproape 60% dintre românii care ştiu de acest eveniment intenţionează să cumpere de Black Friday. La nivelul pieţei locale de fashion, numărul comenzilor plasate în săptămâna de Black Friday a evoluat, de la 268.000 de comenzi plasate în 2017, la 372.000 în 2019, cu o estimare de 502.000 în acest an.

    „Dacă anul trecut am înregistrat aproximativ 150.000 de comenzi pe parcursul celor 3 zile de Black Friday, anul acesta estimăm că vom avea o creştere de 50% a numărului de comenzi. Contextul pandemic a adus o schimbare evidentă în comportamentul de consum al românilor şi a redefinit segmentul e-commerce, ducând la o creştere semnificativă a ponderii  online din totalul pieţei de fashion – estimăm noi la peste 30% în acest final de an şi început de 2021. De asemenea, estimăm că până în seara zilei de joi, 12 noiembrie, vor fi predate curierilor pentru livrare zeci de mii de produse şi comenzi” a declarat Robert Berza, general manager Fashion Days.

    Reprezentanţii afacerii anunţă reduceri de până la 80% pentru peste 1,5 milioane de produse de încălţăminte, îmbrăcăminte şi accesorii pentru femei, copii şi bărbaţi, de la circa 400 de branduri, printre care Calvin Klein, Pepe Jeans London, UGG, Diesel, EA7, Moschino sau Furla, 85% dinte produse urmând a avea, în cele trei zile de reduceri, cel mai bun preţ din an, în cazul articolelor de peste 100 de lei.
    „Anul acesta estimăm cumpărături de la peste 170.000 de clienţi în perioada 11-15 noiembrie, respectiv o creştere de aproape 50% comparativ cu anul trecut. De asemenea, peste 70% din valoarea comenzilor va fi generată prin aplicaţia mobilă, procent în continuă creştere în fiecare an, dar cu precădere în 2020. Pandemia a accelerat tranziţia de la magazinele clasice spre e-commerce şi românii au descoperit beneficiile clare: câştigi timp, ai mult mai multe opţiuni de produse şi, mai ales de Black Friday, un preţ extrem de competitiv”, notează Robert Berza, General Manager Fashion Days.

    Anul acesta, aproape 60% dintre românii care ştiu de acest eveniment intenţionează să cumpere de Black Friday, spun reprezentanţii companiei.

    Şi pentru că zilele de Black Friday nu vin doar cele mai mari reduceri, ci reprezintă şi cea mai aglomerată perioadă pentru companie, clienţii vor avea opţiunea de a alege livrarea în cele 900 lockere easyBox răspândite la nivel naţional. „În plus, mai bine de 150.000 dintre clienţii care au un istoric bun de retur şi care achită cu cardul au parte de un serviciu exclusiv: în cazul unui retur îşi vor primi banii înapoi în cont în doar 30 de minute de la predarea produsului returnat, chiar şi în easyBox. Pentru a beneficia de acest serviciu, dar şi pentru ca totul să fie mai simplu şi mai rapid, clienţii sunt încurajaţi să plătească online prin opţiunea Pay by Click, care permite salvarea datelor cardului pentru ca plata comenzii să poată fi efectuată instant”, spun reprezentanţii companiei.

  • Proiect de cucerire totală a Europei, pus în mişcare de o companie din China. Cum se foloseşte aceasta de 100.000 de influenceri pentru a face acest lucru

    Alibaba, compania părinte al platformei de achiziţii online AliExpress dedicată exclusiv cumpărătorilor din afara Chinei, este cel mai mare retailer din lume, dar acest lucru se datorează mai ales imensei pieţe chineze. Însă ambiţia fondatorului  Jack Ma este ca până în 2025 gigantul său să ajungă să-şi obţină jumătate din venituri din străinătate.

    Cam greu, s-ar putea spune, având în vedere că ponderea era până la începerea pandemiei de doar 7%. Însă Alibaba apasă puternic pe pedala de acceleraţie şi se îndreaptă rapid spre Europa: va deschide un centru european de distribuţie, deşi are deja depozite în mai multe state europene cum ar fi Polonia, Cehia, Spania, Franţa şi Germania, a deschis un magazin fizic pentru AliExpress în Spania şi, mai nou, recrutează o armată de influenceri – circa 100.000 de creatori de conţinut pentru dezvoltarea comerţului global. Cu unii dintre aceştia a discutat ziarul nipon Nikkei.

    Valentina Avalon a vorbit timp de o oră într-o transmisie video despre hainele ei. „a fost foarte greu de găsit haine cu această culoare”, le explică vlogerriţa spectatorilor săi stând lângă un dulap la ea acasă, în Harkov, Ucraina, şi ţinând în mână o pereche de pantaloni de culoarea lavandei.

    „Această culoare este la modă şi este de altfel foarte frumoasă. După cum puteţi vedea, îmi place foarte mult.” Nu este o discuţie online nevinovată între prieteni. Avalon lucrează din greu la o acţiune de vânzări pentru un comerciant de haine de pe AliExpress. În timpul transmisiunii live de 90 de minute, mii de cumpărători de limbă rusă s-au adunat pe canalul ei, discutând cu ea şi vizionând o serie de produse. A fost prima dintre cele 25 de astfel de difuzări în direct în doar câteva zile. Campania însoţeşte gala de vânzări de mijloc de an a AliExpress. „Voi fi probabil prea ocupată ca să dorm”, se destăinuie Avalon reporterului de la Nikkei Asian Review.

    Femeia în vârstă de 37 de ani face parte din campania Alibaba de a recruta o vastă armată multinaţională de influenceri de vânzări – o forţă armată de 1 milion de oameni până în 2023 – pentru a-şi promova ambiţiile globale. Grupul a captivat consumatorii chinezi cu un amestec de vânzare cu amănuntul online şi implicare socială – dar acum trebuie să înveţe cum să adapteze această reţetă şi să-şi reproducă succesul care i-a adus în China miliarde de dolari într-un şir de pieţe din străinătate care ridică dintre cele mai diverse provocări.

    „Este o extindere naturală a strategiei interne a Alibaba”, a explicat Jeffrey Towson, fost profesor de investiţii specializate în tehnologie chineză la Universitatea din Beijing. Pentru piaţa online chineză, care nu are o putere naturală de atracţie pentru cumpărătorii din străinătate, spune Towson, modul inovator de a face cumpărături oferit de Alibaba dă grupului avantajul celui care face prima mutare (ca la jocul de şah – n.r.), iar acest lucru poate ajuta la crearea unei deschideri spre pieţele internaţionale.

    Până acum, vânzările pe segmentul comerţului internaţional ale Alibaba reprezintă doar o cotă modestă din veniturile totale – 7%. Analiştii atribuie evoluţia slabă lipsei de conştientizare a mărcii Alibaba, precum şi neîncrederea consumatorilor în calitatea produselor chinezeşti. Alibaba crede că influenceri precum Avalon pot ajuta la depăşirea acestor bariere folosind doar un microfon şi o camera video.

    „Comerţul electronic bazat pe livestreaming ajută la creşterea încrederii”, explică Yuan Yuan, şef de operaţiuni la AliExpress. „Când urmăriţi un livestreaming, puteţi interacţiona direct cu vânzătorul şi puteţi căpăta o mai bună înţelegere a produsului”, a spus ea. Între timp, mariajul dintre streaming şi comerţul electronic ajută, de  asemenea, la atragerea cumpărătorilor mai tineri din Generaţia Z, care sunt mai predispuşi să-şi petreacă timpul navigând prin aplicaţii de streaming.

    Vânzările prin livestreaming sunt în fază incipientă în Occident, dar un astfel de concept este practicat demult cu succes în China. Anul trecut, produse de aproximativ 433,8 miliarde de yuani (61,3 miliarde de dolari) au fost vândute prin
    live streaming în China, potrivit firmei de consultanţă iiMedia Research din Guangzhou.

    Pentru mulţi consumatori din China, influencerii sunt prieteni pe care nu i-au întâlnit niciodată. În timp ce îşi împărtăşesc viaţa de zi cu zi pe reţelele de socializare, vedetele online formează legături emoţionale cu publicul lor. Încrederea câştigată astfel le permite influencerilor să aibă un cuvânt greu de spus cu privire la procesul de luare a deciziilor consumatorilor chinezi, îndrumându-i ce să cumpere sau unde să călătorească.
    Şi alte companii chineze, cum ar fi JD.com şi Pinduoduo, au adoptat transmisiunile în direct pentru a-şi creşte vânzările – dar până acum doar Alibaba a încercat această tehnică pe pieţele internaţionale. Între timp, firmele tehnologice internaţionale iau notiţe. Reţeaua socială Facebook a adăugat magazine online pe platforma sa. Gigantul de comerţ electronic Amazon a anunţat recent un parteneriat cu reality show-ul de modă „Project Runway”, permiţând utilizatorilor să se bucure de emisiune pe site-ul său de vânzare cu amănuntul în timp ce plasează o comandă. Însă Alibaba crede că are avantajul în răspândirea practicii la scară globală.
    „Stăm pe umerii sectorului chinez de internet“, a spus Yuan. Întrucât aproape toate industriile din China au adoptat live streamingul, experienţa extinsă şi expertiza dobândită pe piaţa internă ar putea indica drumul pentru influencerii din străinătate.

    Compania îşi propune să convertească în acest an 100.000 de influenceri în ambasadori de vânzări, urmând să-şi crească armata la 1 milion până în 2023. Pentru ca acest lucru să se întâmple, a lansat recent o platformă care-i conectează pe comercianţii săi cu influencerii din social media, dintre care unii pot fi urmăriţi pe YouTube sau Instagram. AliExpress face, de asemenea, echipă cu agenţiile locale de marketing şi s-a angajat să le împărtăşească secretul realizării unei vânzări prin streaming live.

    Barbara Soltysinska, cofondatoare a agenţiei de marketing indaHash din Varşovia, se numără printre cei care au testat apele. Impresionată de oportunităţile din industria de streaming din China, agenţia Soltysinska  colaborează cu AliExpress pentru a găzdui sute de emisiuni live care au ca ţintă cumpărătorii europeni. Gigantul chinez de comerţ electronic oferă instruire gratuită pentru a-i ajuta pe influenceri să se hotărască să urce la bord. Cel puţin o dată pe lună, directorii AliExpress organizează ateliere online cu echipa Soltysinska, examinând clipuri live şi oferind feedback cu privire la modul în care jocul de scenă poate fi îmbunătăţit. Acest lucru, la rândul său, oferă retailerului chinez mai mulţi clienţi. În timpul unui festival de vânzări de două zile din noiembrie, influencerii au ajutat la atragerea a peste 2.000 de cumpărători noi.
    Însă rămâne de văzut dacă o astfel de poveste de succes este un caz izolat sau începutul unei tendinţe emergente. Observatorii pieţei spun că, spre deosebire de China, unde 1,4 miliarde de oameni vorbesc aceeaşi limbă şi împărtăşesc comportamente similare de utilizator, Europa – o prioritate pentru AliExpress – este o piaţă mult mai fragmentată, cu mai multe limbi şi culturi, ceea ce face dificilă cucerirea acesteia. „Piaţa europeană nu este educată să cumpere prin live stream­ing”, spune Fabian Ouwehand, cofondator al Uplab, care lucrează cu influencerii pentru a derula campanii de marketing în Olanda. „Oamenii de aici urmăresc emisiunea în direct doar pentru distracţie. Dacă vrei să-i implici pe spectatori în vânzările online, îţi va fi foarte greu.“
    În timp ce clienţii chinezi atenţi la costuri vor urmări cu plăcere un streaming de 30 de minute pentru a găsi chilipiruri, mai puţini europeni ar acorda prioritate produselor ieftine în detrimentul timpului lor, explică Ouwehand.
    Preferinţele consumatorilor pot fi o barieră deoarece „consumatorii chinezi şi consumatorii coreeni sunt înnebuniţi după emisiuni interactive în direct … dar sunt şi pieţe cărora nu le plac astfel de lucruri”, a spus Towson, fostul profesor de la Universitatea din Beijing.
    În plus, „nimeni nu-şi petrece atât de mult timp pe telefon precum consumatorii chinezi şi asiatici, iar alte ţări sunt mai puţin entuziasmate de adoptarea unor lucruri noi”, a precizat el. „Deci, absorbţia ar fi mult mai lentă.“
    Yuan de la AliExpress a recunoscut că ar fi nevoie de „cel puţin doi ani” pentru a educa cumpărătorii din străinătate. Dar este încrezătoare că practica va prinde la public în cele din urmă.
    „Comerţul electronic prin live stream­ing este similar cu emisiunile de teleshopping”, a spus ea, referindu-se la un mijloc popular de publicitate cu o istorie de zeci de ani în Europa. De fapt, livetreamingul, crede Yuan, pare să fie mai potrivit pentru consumatorii care au crescut într-un peisaj media fragmentat şi care cer o experienţă de cumpărături mai interactivă.
    În Rusia, una dintre pieţele ţintite de AliExpress, Anna Akimova, studentă în marketing în vârstă de 20 de ani, spune că nu a cumpărat niciodată prin live streaming, dar este dispusă să facă o încercare.
    „Streamingul ar oferi mai multă încredere unui astfel de conţinut”, apreciază ea. „Dacă testezi un produs în timpul unei emisiuni live şi acesta se strică, nu mai poţi îndrepta nimic. Toate defectele sunt expuse şi acest lucru îi inspiră consumatorului sinceritate.“
    Avalon, clientul transformat în influencer pentru AliExpress din Ucraina, este de acord. De fapt, ea crede că posibilitatea de a expune calitatea produsului în faţa camerei face comerţul prin livestreaming atractiv.
    Odată, întrebată de tespectatori despre rezistenţa la apă a unei boxe bluetooth, ea a testat-o ​​pe loc aruncând gadgetul într-o găleată cu apă. Cu altă ocazie, Avalon a folosit un cablu de încărcare pentru a trage un vehicul, demonstrând afirmaţia producătorului că produsul este suficient de puternic pentru a suporta tensiunea produsă de atârnarea a 100 kg. (Cablul a trecut testul de 100 kg, dar nu a reuşit să mişte o maşină de 1.000 kg.)
    Aceste momente distractive, precum şi interacţiunea în timp real, au ajutat-o pe Avalon să atragă spectatorii, jumătate de milion de oameni urmărind spectacolul ei în cea mai bună zi. Unele segmente de public au rămas chiar să urmărească din nou şi din nou streamingul aceluiaşi produs.
    „Oamenii vin la streaming nu pentru că adoră cumpărăturile, ci pentru că adoră interacţiunea”, a spus ucraineanca. „Cred că livestreamingurile devin cu siguranţă un mod modern de a face cumpărături.”

  • Inspector şcolar general Bucureşti: Predarea online în şcoli se va prelungi

    Comitetul pentru Situaţii de Urgenţă va vota luni prelungirea funcţionării şcolilor în online, anunţă inspectorul şcolar general al Capitalei, Ionel Puşcaş.

    „Cu privire la întrebările despre modul în care o să ne desfăşuram activitatea luni şi în zilele următoare …..cred că este clar pentru toată lumea că, la indicele acesta epidemiologic şi la numărul actual al infecţiilor cu Covid, Comitetul pentru Situaţii de Urgenţă o să voteze luni prelungirea funcţionării şcolilor în online”, a anunţat Ionel Puşcaş.

    Comitetul pentru Situaţii de Urgenţă al Municipiului Bucureşti se va reuni luni pentru a decide scenariul de funcţionare a şcolilor pentru următoarele două săptămâni.

    Vineri, ISMB a informat că, având în vedere situaţia epidemiologică actuală, a propus Prefecturii Bucureşti convocarea Comitetului pentru Situaţii de Urgenţă, în condiţiile în care rata de incidenţă a îmbolnăvirilor cu SARS-CoV-2 nu scăzuse sub 3 la mia de locuitori.

     

  • Numărul şcolilor unde elevii fac cursuri exclusiv online a depăşit 3.600

    În peste 3.600 de şcoli cursurile se fac exclusiv online, din cauza pandemiei de COVID-19. Aproape 5.000 de şcoli îşi primesc elevii prin rotaţie, iar în peste 9.100, copiii merg la cursuri în mod obişnuit, informează, vineri, Ministerul Educaţiei şi Cercetării (MEC).

    Potrivit MEC, 9.113 de unităţi de învăţământ din ţară sunt în Scenariul 1, verde, care implică participarea zilnică (faţă în faţă) a tuturor preşcolarilor şi elevilor în unităţile de învăţământ, cu respectarea şi aplicarea tuturor normelor de protecţie sanitară.

    4.938 de unităţi de învăţământ sunt în Scenariul 2 (galben). Acesta presupune participarea zilnică (faţă în faţă) a tuturor preşcolarilor şi elevilor din învăţământul primar, a elevilor din clasele a VIII-a şi a XII-a, cu respectarea şi aplicarea tuturor normelor de protecţie, respectiv revenirea parţială (prin rotaţie de una-două săptămâni) a elevilor din celelalte clase de gimnaziu şi liceu, cu respectarea şi aplicarea tuturor normelor de protecţie.

    În 3.605 de sşoli, elevii nu vin în unităţile de învăţământ, acestea fiind în scenariul 3 (roşu), iar preşcolarii şi elevii participă la activităţi/lecţii exclusiv online.

    MEC precizează că dintre cele 3.605 de unităţi aflate în această situaţie, 369 de unităţi de învăţământ figurează în acest scenariu din cauza cazurilor de COVID-19 înregistrate, iar 3.236 unităţi de învăţământ figurează în acest scenariu ca urmare a ratei de incidenţă a cazurilor din localitatea în care funcţionează ori a infrastructurii şcolare/şcoli în care se execută diverse lucrări de reabilitare.

  • Studiu: Românii compară produsele în patru magazine online înainte să cumpere

    Ritmul de creştere al comerţului electronic a accelerat puternic anul acesta pe plan local în contextul declanşării pandemiei de coronavirus, procesul de achiziţie dintr-un magazin online fiind dictat în primul rând de preţ şi apoi de timpul de livrare, notorietatea retailerului sau de recomandările prietenilor, potrivit unui studiu realizat de iSense Solutions pentru summitul GPeC – evenimentul anual dedicate industriei de e-commerce din România. Astfel, românii compară în medie produsele în patru magazine online înainte de a lua decizia de cumpărare, iar 50% dintre ei aleg să cumpere dintr-un magazin online cunoscut şi de încredere dacă preţul este mai mare.

    “Pandemia a accelerat cu cel puţin doi ani comerţul online românesc şi creşterea pieţei de e-commerce faţă de 2019 va depăşi probabil 30%. Dar urmează cel mai important sezon de cumpărături online – Black Friday şi sărbătorile, deci aceste două luni pe care le avem în faţă sunt decisive pentru piaţa de e-commerce la final de 2020”, a declarat Andrei Radu, CEO şi fondator GPeC.

    Piaţa de e-commerce din România va ajunge anul acesta la 5,5 miliarde euro, cu 30% peste 2019, potrivit estimărilor ARMO (Asociaţia Română a Magazinelor Online).

    În ceea ce priveşte numărul persoanelor care fac achiziţii online în România, cercetarea de piaţă realizată de iSense Solutions arată că acesta a crescut cu 8% anul acesta faţă de 2019. În acelaşi timp, anul acesta a crescut şi numărul persoanelor care plătesc online cu cardul a crescut cu 14% comparativ cu 2019.

    Printre concluziile studiului se numără şi faptul că 71% dintre cei care cumpără online preferă să plătească un preţ mai mare pentru produse, dacă serviciile pe care le oferă magazinul online sunt superioare (ex.: livrare rapidă şi servicii post-vânzare calitative).

    Principalele cifre şi concluzii ale cercetării de piaţă realizate de iSense Solutions vor fi prezentate pe larg de către Andrei Cânda, managing partner iSense Solutions, în cadrul summitului GPeC ce va avea loc săptămâna viitoare.
     

     

  • Ultima redută a comerţului a fost cucerită de online?

    Până în acest an online-ul contribuia cu mult sub 0,5% la totalul vânzărilor de bunuri de larg consum, însă în pandemie ponderea a urcat rapid la 1% şi trendul se menţine ascendent.

    Vânzările online de ali­men­te şi bunuri de în­gri­ji­re personală şi a lo­cu­in­ţei ar putea ajunge la 1 mld. euro în 2025, adică la 4% din totalul pieţei de profil, arată cal­culele ZF pe baza estimărilor plat­for­mei de comerţ Bringo deţinute de gru­pul francez Carrefour.

    „Noi estimăm că segmentul de co­merţ alimentar online va creşte în anii care urmează într-un ritm acce­lerat, fi­ind foarte posibil să depăşească, pâ­nă în 2025, 4% din totalul comerţului ali­men­tar“, spune Ioana Ilie-Dobre, di­rec­tor general al platformei de livrări Bringo.

    Calculele ZF pornesc de la premisa că piaţa de bunuri FMCG va ră­mâ­ne cel puţin constantă, la 20-22 mld. euro.

    În Europa, cea mai mare pon­dere a vânzărilor online de alimente şi bunuri de larg consum este în Marea Britanie, unde în 2019 cota de piaţă era de circa 5%. Tot anul trecut, în România ea se situa mult sub 0,5%, dar în pandemie a crescut accelerat.

    „În prezent cumpărăturile online sunt în continuare un segment mic al în­tregului comerţ alimentar, însă acesta a crescut accelerat în pandemie, ajun­gând undeva la 1%, conform unui stu­diu intern“, adaugă executivul de la Bringo. Afirmaţiile sale sunt primele care oferă cifre concrete privind această piaţă care a început să se dezvolte acum mai bine de cinci ani.

    Jucătorii din comer­ţul cu do­mi­nan­tă alimen­ta­ră – lanţurile străine de su­permarketuri şi hiper­mar­keturi – au des­chis ma­gazine online atunci pentru a fi pregătiţi pentru mo­mentul în care aceas­tă „re­volu­ţie online“ va avea loc. Mai exact, de multă vreme românii cum­pă­rau electronice şi electrocasnice, călă­torii, cărţi sau haine online. Alimen­tele şi băuturile rămăseseră un ultim bastion de cucerit pentru acest timp de comerţ.

    În contextul generat însă de pan­de­mia de COVID-19, mulţi consumatori au comandat pentru prima dată online astfel de bunuri, mai ales în perioada stă­rii de urgenţă, când libertatea de miş­care era limitată, iar autorităţile au re­co­mandat distanţare. Mulţi clienţi au ră­mas însă fideli acestui canal după ce au comandat prima dată, motiv pentru care vânzările au crescut accelerat.

  • Şcoală online: Elevii unei şcoli au făcut 14 ore online în loc de 32. Profesorii refuză să predea

    „În urmă cu câteva zile, un elev de clasa a VII-a din cadrul Liceului Teoretic „Carmen Sylva” Eforie Sud a analizat situaţia orelor online care ar trebui să se organizeze şi a constatat că, din cele 32 de ore de curs dintr-o săptămână de şcoală, a putut participa doar la 14 dintre ele, din cauza faptului că profesorii refuză să predea în mediul online, cu toate că unitatea de învăţământ se află în scenariul hibrid”, se arată într-un comunicat al Consiliului Judeţean al Elevilor Constanţa.

    Elevii consideră inacceptabilă atitudinea profesorilor care refuză predarea în mediul online.

    „Astfel, aducem în vedere prevederile Metodologiei-cadru privind desfăşurarea activităţilor didactice prin intermediul tehnologiei şi al internetului, precum şi pentru prelucrarea atelor cu caracter personal, aprobată prin OMEC nr. 5545/2020, dar şi a modificărilor aduse asupra fişei postului cadrului didactic, care menţionează că profesorii au în atribuţii asigurarea continuităţii procesului didactic prin intermediul tehnologiei şi al internetului”, conform sursei citate.

    Conform elevilor, având în vedere că procesul educaţional se mute în online pentru a proteja sănătatea tuturor, este imperioasă implicarea profesorilor şi a elevilor în desfăşurarea orelor online astfel încât să nu se înregistreze lacune în învăţare, iar educaţia să poată continua în parametri optimi.

    Consiliul Judeţean al Elevilor Constanţa condamnă atitudinea cadrelor didactice care „refuză predarea în mediul online” şi cere conducerii Liceului Teoretic <Carmen Sylva> Eforie Sud şi Inspectoratului Şcolar Judeţean Constanţa să ia măsuri astfel încât „derapajele de acest gen” să nu mai existe în sistemul educaţional.

    „Astfel de atitudini superficiale, în care profesorii refuză cu vehemenţă predarea în mediul online şi privează accesul la educaţie a zeci de elevi, ar trebui atent monitorizate şi sancţionate de către direcţiune. Un profesor care nu vrea să transpună în spaţiul virtual conţinuturile pe care le-ar preda, în mod normal, la clasă, are două opţiuni: fie solicită concediu fără plată până la sfârşitul pandemiei, fie îşi dă demisia din învăţământ”, a declarat Silviu Morcan, preşedintele Consiliului Judeţean al Elevilor Constanţa.

  • Bucureştiul intră în scenariul roşu. Cursurile şcolilor din Capitală trec în online. Creşele şi unităţile afterschool pot funcţiona în continuare

    Consiliul Municipal pentru Situaţii de Urgenţă a decis ca Bucureştiul să intre în scenariul roşu de mâine, 20 octombrie, după ce a fost depăşită rata de trei îmbolnăviri de COVID-19 la mia de locuitori.

    Astfel, toate şcolile din Capitală intră în scenariul roşu, cel ce presupune că niciun copil nu va mai merge fizic la şcoală sau la grădiniţă, iar cursurile se vor ţine exclusiv online.

    Creşele şi unităţile afterschool pot funcţiona în continuare, după cum a declarat, luni, premierul Ludovic Orban.  

    „Nu fac parte din activităţile care intră în restricţii, nu fac obiectul reglementării. Sigur că odată cu organizarea cursurilor online, afterschool-ul normal nu prea mai poate să funcţioneze pentru că, dacă elevii nu se duc la şcoală şi participă online la procesul educaţional, nici afterschool-ul nu va mai putea funcţiona. Dar aftershool-ul şi creşele nu sunt în cadrul reglementărilor. În cazul în care optează să funcţioneze, pot funcţiona. Nu fac parte din activităţile care intră sub restricţie atunci când este depăşit indicele de 3 la mie”, a declarat Ludovic Orban.

     

  • Atenţie la noile tipuri de fraude care înfloresc în mediul online. Cum vă apăraţi de fraudele online?

    Poliţia Română atrage atenţia asupra infracţiunilor cibernetice, care se desfăşoară în mediul online şi care sunt practicate şi în România,în cadrul Campaniei de prevenire #CyberScams – Fraudele informatice, în cadrul  European Cyber Security Month – Luna Europeană a Securităţii Cibernetice, serie de manifestări care se derulează anual în fiecare lună octombrie, conform unei informări recente publicate pe site-ul Inspectoratului de poliţie judeţean DOLJ.

    Timp de o săptămână, toate agenţiile de aplicare a legii din Statele Membre U.E., Over % state non-membre, 24  asociaţii bancare naţionale şi mulţi alţi actori implicaţi în lupta împotriva criminalităţii informatice vor acţiona pentru creşterea gradului de conştientizare în rândul beneficiarilor cu privire la acest fenomen infracţional. Acest efort comun, pan-European, are ca bază o campanie de comunicare derulată de partenri pe reţele sociale.

    Conform recomandărilor IOCTA 2018, cea mai eficientă metodă de apărare împotriva ameninţărilor de tip social engineering este reprezentată de educaţia potenţialelor victime, care, în cazul de faţă, pot fi toţi cei care accesează internetul. Creşterea gradului de informare şi conştientizare a publicului general cu privire la modalităţile de identificare a comportamentelor şi tehnicilor deluzorii va conduce la o siguranţă ridicată atât pentru beneficiary, cât şi pentru patrimonial acestora, în mediul online.

    Pentru această campanie, au fost elaborate material de promovare în 27 de limbi, disponibile pentru public download. Acestea includ informaţii şi recomandări cu privire la celor mai întâlnite 7 tipuri de fraude în mediul online şi cum pot fi acestea evitate:

    • Frauda ”Mesaj de la şef” –  CEO fraud: Vizând angajaţii autorizaţi să efectueze plaţi, autorul sună sau trimite un e-mail, pretinzând că este unul din managerii de top din companie şi îi determină să plătească o factură falsă ori să efectueze un transfer din contul firmei.
    • Fraude cu facturi – Invoice fraud: O firmă este contactată de cineva care pretinde că este reprezentantul unui furnizor de bunuri/servicii legitim. Angajaţii cu atribuţii de efectuare de plăţi sunt determinaţi să plătească, pe viitor, facturi false în conturile autorilor.
    • Phishing/Smishing/Vishing: autorii te apelează telefonic, îţi trimit un mesaj text (SMS) ori un e-mail, prin care te induc în eroare, pentru a-ţi divulga date personale, financiare ori de securitate.
    • Website-uri bancare contrafăcute – Spoofed bank website fraud: Autorii folosesc mesaje de tip ”phishing” cu link-uri către site-uri bancare false.  Odată ce ai accesat link-ul, prin metode diverse, şi se colectează ilegal datele personale şi/sau bancare. Site-ul contrafăcut va arăta precum cel legitim pe care îl imită, cu foarte mici diferenţe, deseori greu sesizabile.
    • Iubire prefacută – Romance scam: Autorii pretind că sunt îndragostiţi şi îşi doresc o relaţie cu potenţiala victimă.  Deşi debutează pe site-uri de întâlniri, sunt folosite conturi false de e-mail sau pe reţele sociale pentru menţinerea contactului, câştigarea şi exploatarea încrederii.
    • Furtul de date personale – Personal data theft: Autorii îţi colectează nelegitim datele personale de pe reţele de socializare. Datele tale pot fi vândute altor infractori sau folosite pentru a-ţi accesa conturile bancare, contracta împrumuturi ori derula afaceri ilegale în numele tau.
    • Fraude cu investiţii şi cumpărături online – Investment and online shopping scams: Autorii îţi oferă oportunitaţi ”speciale” de investiţii cu profituri rapide… sau îţi prezintă ”oferte-bombă” de ”chilipiruri” în mediul online.

     

     

     

  • Poartă Mască

    Flextronics România 

    Motivaţie:
    Proiectul a fost dezvoltat în cadrul companiei pentru ca angajaţii şi comunitatea în general să conştientizeze importanţa purtării măştii si purtarea ei în mod corect, acoperind atât gura, cât şi nasul. Partenerii proiectului au fost angajaţii Flex România (companie care face parte din grupul singaporez Flextronics şi care produce în Timişoara echipamente de comunicaţii şi IT). Scopul campaniei de responsabilizare socială a fost, spun reprezentanţii companiei,  de a sprijini campania iniţiată de Guvernul României, de purtare a măştii atât în interiorul companiei, la locul de muncă, cât şi-n afara companiei, în situaţiile prevăzute de către legile în vigoare.

    Descrierea proiectului:
    Campania s-a derulat în mediul online si în interiorul companiei. În acest sens, mai mulţi angajaţi Flex România s-au mobilizat pentru a transmite un mesaj social, filmându-se purtând mască. Fiecare dintre ei a ales să scrie un mesaj specific pe fiecare mască, pentru ca publicul ţintă să conştientizeze asupra importanţei purtării măştii de protecţie în cadrul companiei, cât şi în comunitate. Clipurile realizate de către angajaţi au fost apoi montate într-un clip de către echipa internă Flex. Clipul a fost publicat în mediul online pe canalele oficiale ale Flex România (inclusiv social media), cât şi în interiorul companiei, pe dispozitive display accesibile tuturor angajaţilor Flex România.

    Efecte:
    În mediul online clipul a fost distribuit (şi de şters spaţiul în plus înainte de share-uit) de alţi membri din comunitate, atingând o audienţă largă. Rezultatul campaniei a fost conştientizarea şi responsabilizarea angajaţilor şi a comunităţii cu privire la importanţa purtării măştii de protecţie. „Mesajul a fost unul încurajator, optimist şi de solidaritate”, spun reprezentanţii companiei.