BusinessMagazin

Tag: Olanda

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 1 mai 2017

    COVER STORY:  Mereu spre est

    Eric Stab şi-a început cariera în Germania, la scurt timp după căderea zidului Berlinului, şi a trecut apoi prin mai multe funcţii de conducere în cadrul companiei ENGIE. A depăşit cu bine criza financiară din 2008 şi a venit apoi în România pentru a coordona filiala locală a grupului. A fost mai mult decât o întâmplare, pentru că drumul său în carieră a luat-o întotdeauna către est.

    ANTREPRENORIAT: Jucător nou cu ştate vechi

    STRATEGIE: Profitul, văzut prin fereastra mansardei

    TEHNOLOGIE: PC-ul a murit, trăiască PC-ul

    LIFESTYLE: Show businessul, văzut de Smiley
     

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Unde călătoresc românii de 1 mai

    „Din ce în ce mai mulţi români preferă să călătorescă în ţară, iar majoritatea au ales avionul pentru a se deplasa în minivacanţa de 1 mai. În acest an, Cluj şi Timişoara au fost destinaţiile interne cele mai căutate pentru zbor, comparativ cu anul trecut, deoarece concurenţa crescută a condus la scăderea preţurilor, iar persoanele care nu au plecat în străinătate au fost atrase să petreacă mai degrabă un city break acolo”, spune Mircea Giurcă, marketing manager momondo România.
     
    Potrivit reprezentanţilor momondo, informaţiile au fost obţinute analizând căutările efectuate pe site-ul momondo în perioadele 28 aprilie – 3 mai 2016 şi 27 aprilie – 2 mai 2017.
     
    În ceea ce priveşte zborurile internaţionale, reprezentanţii momondo au observat că cea mai căutată destinaţie de către români pentru concediul de 1 mai rămâne Italia, la fel ca în 2016. Pe locul doi în căutările acestora este Spania, urmată de Germania şi Marea Britanie. La fel ca în 2016, pe ultimele poziţii în preferinţele călătorilor români se regăsesc Franţa, Olanda şi Grecia.
     

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 24 aprilie 2017

    COVER STORY:  Tehnologia sănătăţii

    Ne aflăm de ani buni în mijlocul unei revoluţii tehnologice, dar acest lucru este mai vizibil în industrii precum telecom sau auto. Tehnologia nu a ocolit însa pe nimeni, iar unul dintre marii beneficiari este sistemul medical. De la exoschelete la dispozitive pentru purificarea aerului, sute de dispozitive ajung anual pe piaţă cu scopul de a face mai uşoară viaţa medicilor şi a oamenilor de rând.

    STRATEGIE: Atuuri româneşti pentru business brazilian

    AUTO: Record după record

    LIFESTYLE: Filme, vin şi un muzeu
     
    IDEI DE AFACERI: Inspiraţia din piscina cu bile
     

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Ţara în care cash-ul este rege. De ce se feresc locuitorii de utilizarea cardurilor bancare

    În medie, portofele din Germania deţin aproape de două ori mai mult numerar – circa 123 de dolari – decât cele din Australia, Statele Unite, Franţa şi Olanda, potrivit unui raport recent al Rezervei Federale privind modul de plată al consumatorilor din ţările respective. Aproximativ 80% din toate tranzacţiile din Germania sunt efectuate în numerar (în Statele Unite, rata de plată în numerar este mai mică de 50%), iar această formă de plată se foloseşte şi în cazul tranzacţiilor mai mari.

    Nimeni nu stie exact motivul pentru care germanii au o astfel de preferinţă puternică pentru bani, deşi datele sondajului oferă unele sugestii. Respondenţii germani au sugerat că utilizarea de numerar face mai uşoară evidenţa şi cheltuiala bugetului. Alte răspunsuri sugerează faptul că germani preferă să fie cât mai discreţi în legătură cu veniturile lor, în conformitate cu entuziasmul lor privind o viaţă personală privată.

    Desigur, atitudinea lor faţă de bancnote trebuie să aibă în spate şi reminescenţe din istoria monetară tumultoasă. Oamenii din ţările care au suferit crize bancare destul de sensibile, preferă de multe ori să economisească în numerar, deşi, în mod obişnuit, în valute străine, cum ar fi dolarii, decât să pună banii în bancă.  Şi în ţări precum Bulgaria şi România, care au istorii recente de instabilitate valutară şi crize financiare, utilizatorii preferă să folosească bani cash. 

     

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 17 aprilie 2017

    COVER STORY:  “De la foraje la investiţii în spital”

    Ioan Simion a pompat 22 de milioane de euro într-un spital privat pe care l-a ridicat din temelii la Câmpina. El a mizat pe cartea antreprenoriatului în 1991, iar de-a lungul anilor a ajuns la afaceri de 70 de milioane de euro, câştigând bani mai cu seamă din echipamente de foraj petrolier.

    TELECOM: Sharingul, ca numitor comun

    ANTREPRENORIAT: Revoluţia buzoiană din bucătării

    MANAGEMENT: Cum sunt identificaţi liderii
     
    TENDINŢE: Fotografia, mai legată de software decât de optică
     

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Închisorile din România sunt suprapopulate, în timp ce în alte ţări se inchid din lipsa infractorilor

    Închisoarea Bastøy, din Norvegia, este considerată una dintre cele mai bune din lume, oferind deţinuţilor confort, libertate şi sprijin social pentru a deprinde valorile morale necesare transformării în cetăţeni onorabili. Rezultatul: doar 16% dintre deţinuţi au recidivat.

    În ultimele două decenii, ţările nordice au investit sute de milioane de euro în modernizarea vechilor penitenciare sau în construirea unor noi clădiri în care să îi încarcereze pe cei care au încălcat legea. În Norvegia, de exemplu, o insulă a fost transformată cu totul într-un centru de detenţie, dar nu are scopul de a-i încarcera pe infractori, ci de a-i reabilita şi a-i transforma în cetăţeni onorabili.

    Închisoarea Bastøy se află pe o insulă de 2,6 kilometri pătraţi, la o distanţă de aproximativ 75 de kilometri de Oslo, capitala Norvegiei. Este cel mai mare centru de detenţie, din categoria celor de minimă securitate, din Norvegia. Iar principiul după care funcţionează nu este acela al ,,închiderii deţinuţilor”, ci mizează pe încredere, sprijin uman şi liberate.

    “Scopul nostru nu este sa umilim sau sa pedepsim crunt oamenii care au încălcat legea, ci să-i schimbăm. Care ar fi urmările pedepsei, în afara faptului că ne întoarcem la o latură primitivă a umanităţii?”, spunea în 2012, în cadrul unui reportaj realizat de o televiziune din Germania, Arne Kvernvik Nilsen, fostul director al închisorii.

    Deţinuţii de pe insula Bastoy pot pleca la muncă, folosind feribotul, în fiecare dimineaţă, condiţia fiind ca seara să se întoarcă înainte de ora 20:00. Iar cei care rămân pe insulă fie participă la activităţi educative, fie desfăşoară activităţi agricole sau tehnice. În timpul liber deţinuţii pot pescui, pot juca tenis sau practica echitaţie. Gardienii nu sunt înarmaţi şi participă cot-la-cot cu deţinuţii la activităţile desfăşurate de aceştia, chiar şi masa o iau împreună. Iar cei care nu sunt mulţumiţi de mâncarea primită îşi pot cumpăra de la supermarket-ul închisorii produsele dorite pentru a-şi prepara, la bucătărie, propria mâncare.

    Acest centru de detenţie pune accentul pe însuşirea unor valori morale de către deţinuţi, menite să îi ajute să nu mai repete infracţiunea care i-a adus în închisoare. De asemenea, pot deprinde o meserie precum cea de mecanic, tâmplar, cofetar sau bucătar, care să îi ajute să îşi găsească uşor un loc de muncă după ce îşi vor ispăşi condamnarea. Iar cei care îi sprijină să deprindă aceste cunoştinţe sunt tocmai gardienii, care nu au neapărat rolul de a-i păzi pe deţinuţi, ci mai degrabă de a-i călăuzi să redevină cetăţeni onorabil. De aceea, numărul gardienilor este aproape egal cu cel al deţinuţilor, astfel încât fiecare persoană încarcerată să aibă propriul aşa-zis “coordonator”.

    “Cred că treaba mea ca guvernator al închisorii Bastoy, cel mai bun lucru pe care îl pot face este să pot reintroduce un om în societate după ce l-am pregătit cu adevărat pentru a fi un bun membru al societăţii. Ceea ce facem noi aici nu este magie. Facem lucruri normale, cu oameni normali. În Norvegia nu sunt dezbateri cu privire la a organiza Bastoy aşa cum o facem, sau să o facem mai strictă. Cred că toţi, de la stânga la dreapta, acceptă că aşa facem noi lucrurile. Şi funcţionează! Cred că dacă întrebăm un om obişnuit ce fel de vecin vrea, dacă va avea un fost puşcăriaş ca vecin, vrea un deţinut care a stat într-o închisoare de maximă siguranţă 10 ani fără a fi învăţat cum să fie un bun vecin, sau vrea un vecin care să fi stat câţiva ani într-o închisoare cum e Bastoy? Cred că toată lumea va dori un deţinut eliberat din Bastoy decât dintr-o închisoare obişnuită”, spunea directorul închisorii Bastoy în cadrul unui documentar realizat în 2014 de Noemi Veronika Szakonyi şi Mate Artur Vincze.

    Ca urmare a acestei politici de “umanizare” a deţinuţilor, rata de recidivă a celor încarceraţi la Bastoy a scăzut enorm, iar, în prezent doar 16% dintre cei care şi-au ispăşit pedeapsa aici au comis o nouă infracţiune după ce au fost puşi în libertate.

    Iar Bastoy nu este singura închisoare “umană” a norvegienilor. Asociaţia Pentru Apărarea Drepturilor Omului în România (APADOR – CH) a realizat mai multe reportaje în centre de detenţie din Norvegia, arătând condiiţile oferite deţinuţilor.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 10 aprilie 2017

    COVER STORY:  “Noua eră CEZ în România”

    La opt ani de la venirea sa în România, Martin Zmelik, CEO-ul grupului pe plan local, este hotărât să menţină cursa pe termen lung de aici. El face un bilanţ care se referă atât la compania pe care o conduce şi piaţa locală de energie, cât şi la dezvoltarea ţării de la venirea sa aici, precum şi a propriei persoane, în contextul românesc.

    INDUSTRIE: Sectorul auto, magnet pentru investiţii

    STUDIU: Plusurile şi minusurile salariului minim

    LIFESTYLE: De la teologie la cofetărie
     
    STRATEGIE: Bucureşti, catalizatorul pentru multinaţionale
     

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Satul din România care i-a cucerit pe străini. “Am o viaţă mult mai bună decât în Germania”

    Un sat din România a devenit magnet pentru turişti din Germania, Franţa, Olanda, Italia sau Statele Unite.


    Unii au lăsat în urmă ţările în care s-au născut şi au ales să-şi ducă traiul în bătrânul sat transilvănean Richiş. Satul sibian Richiş se ascunde într-un loc pitoresc, printre dealuri. Noii locuitori îl consideră un loc fermecător, care le aminteşte de copilărie. Richiş este un sat de viticultori, vechi de peste 700 de ani.

    Soţii Schmid sunt din Munchen, iar în urmă cu doi ani şi jumătate, fiul lor i-a îndemnat să viziteze satul, denumit pe vremuri satul celor bogaţi. Aşa este şi în prezent, după ce străinii s-au îndrăgostit iremediabil de acest loc şi au fost atenţi să dezvolte aici o comunitate strânsă şi puternică. “Richiş e a două casă pentru mine. Am o viaţă bună aici cu soţia mea, mult mai bună decât în Germania”, a declarat Heribert Schmid.

    Eleine şi Martin sunt primii olandezi care s-au mutat la Richis. În anii ’90, au vizitat satul cu nişte prieteni şi au rămas fermecaţi de tot ce au descoperit. “Tot ceea ce ne înconjoară, atmosfera, uitaţi-va la dealurile din jur! Natură! Şi să nu uităm ce le spunem mereu românilor: Fiţi mândri cu propria ţară! Sunt atâtea naţionalităţi care au ales să-şi ia o casă aici. Trebuie să fie ceva special la locul asta!” Cei doi soţi au cumpărat o casă veche de la saşi. Au investit mulţi bani în ea, pentru reparaţii, dar nu au aruncat nimic, nici măcar războiul de ţesut. Două vecine au învăţat-o pe Eleine cum să lucreze la el”, a declarat Martin Engbrenghof.

    Străinii deveniţi localnici au deschis mai multe magazine, dar şi un centru infoturistic. Organizează vara şi primăvară brunch-uri cu produse tradiţionale şi un festival de literatură. Pe lângă români şi câteva familii de saşi, la Richiş trăiesc zeci de nemţi, francezi, olandezi, italieni, elveţieni, lituanieni şi americani.

    VEZI AICI GALERIA FOTO

  • Satul din România care i-a cucerit pe străini. “Am o viaţă mult mai bună decât în Germania”

    Un sat din România a devenit magnet pentru turişti din Germania, Franţa, Olanda, Italia sau Statele Unite.


    Unii au lăsat în urmă ţările în care s-au născut şi au ales să-şi ducă traiul în bătrânul sat transilvănean Richiş. Satul sibian Richiş se ascunde într-un loc pitoresc, printre dealuri. Noii locuitori îl consideră un loc fermecător, care le aminteşte de copilărie. Richiş este un sat de viticultori, vechi de peste 700 de ani.

    Soţii Schmid sunt din Munchen, iar în urmă cu doi ani şi jumătate, fiul lor i-a îndemnat să viziteze satul, denumit pe vremuri satul celor bogaţi. Aşa este şi în prezent, după ce străinii s-au îndrăgostit iremediabil de acest loc şi au fost atenţi să dezvolte aici o comunitate strânsă şi puternică. “Richiş e a două casă pentru mine. Am o viaţă bună aici cu soţia mea, mult mai bună decât în Germania”, a declarat Heribert Schmid.

    Eleine şi Martin sunt primii olandezi care s-au mutat la Richis. În anii ’90, au vizitat satul cu nişte prieteni şi au rămas fermecaţi de tot ce au descoperit. “Tot ceea ce ne înconjoară, atmosfera, uitaţi-va la dealurile din jur! Natură! Şi să nu uităm ce le spunem mereu românilor: Fiţi mândri cu propria ţară! Sunt atâtea naţionalităţi care au ales să-şi ia o casă aici. Trebuie să fie ceva special la locul asta!” Cei doi soţi au cumpărat o casă veche de la saşi. Au investit mulţi bani în ea, pentru reparaţii, dar nu au aruncat nimic, nici măcar războiul de ţesut. Două vecine au învăţat-o pe Eleine cum să lucreze la el”, a declarat Martin Engbrenghof.

    Străinii deveniţi localnici au deschis mai multe magazine, dar şi un centru infoturistic. Organizează vara şi primăvară brunch-uri cu produse tradiţionale şi un festival de literatură. Pe lângă români şi câteva familii de saşi, la Richiş trăiesc zeci de nemţi, francezi, olandezi, italieni, elveţieni, lituanieni şi americani.

    VEZI AICI GALERIA FOTO

  • Percheziţii în multe ţări, într-o anchetă privind fraude fiscale asociate unei bănci elveţiene

    Direcţia olandeză pentru investigarea infracţionalităţii financiare (FIOD) a anunţat vineri lansarea unor percheziţii în Olanda, precum şi în Marea Britanie, Franţa, Germania şi Australia, după depistarea a 55.000 de conturi bancare suspecte la o bancă elveţiană, relatează site-ul agenţiei Reuters.

    Numele băncii nu a fost dezvăluit, dar surse judiciare citate de publicaţia elveţiană Tages Anzeiger afirmă că este vizat grupul de servicii financiare Credit Suisse.

    În cadrul percheziţiilor coordonate, derulate joi după-amiază şi vineri, anchetatorii olandezi au confiscat picturi valoroase, un lingou de aur şi bijuterii, arestând două persoane suspectate de participare la o schemă internaţională de evaziune fiscală. Valoarea fraudei suspectate este de zeci de milioane de euro.

    Investigaţia a fost confirmată de autorităţile britanice. “Prima etapă a anchetei se concentrează pe membri ai conducerii instituţiei financiare şi pe unii clienţi”, a comunicat Oficiul regal britanic pentru Venituri şi Vămi (HMRC).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro