BusinessMagazin

Tag: mediere

  • Cât trebuie să câştige un şef?

    Deja sunt discuţii legate de primele date dezvăluite prin câteva sondaje. Conform celui mai important ziar economic american, The Wall Street Journal, care citează o firmă de cercetare, cea mai mare diferenţă este în retail, unde un CEO câştigă de 669 de ori mai mult decât câştigul mediu al angajaţilor lui.

    Urmează industria alimentară, de băuturi şi tutun, cu o diferenţă de 233 de ori, industria de echipamente, cu o diferenţă de 175 de ori, şi industria de sănătate, cu o diferenţă de 175 de ori.

    Pe medie, directorii din energie sunt plătiţi ”cel mai prost“, cu o diferenţă de câştiguri de 72 de ori; un CEO din asigurări câştigă de 139 de ori mai mult decât un subaltern al său.

    Acum două săptămâni, în Business Magazin a fost un articol pe tema diferenţelor salariale dintre CEO şi un muncitor în diferite state, conform unui studiu al Harvard Business Review, cea mai cunoscută revistă de strategii de business din lume.

    Conform studiului  revistei, cel mai ”prost plătiţi“ CEO sunt în Polonia, unde diferenţa faţă de câştigul angajaţilor lor este de 28 de ori (560.000 de dolari pe an vs. 20.000 de dolari pe an), urmează Austria, cu un multiplu de 36 de ori (1,5 milioane de dolari pe an vs. 43.500 de dolari pe an), şi Danemarca, cu un multiplu de 48 de ori (2,1 milioane de dolari pe an vs. 45.000 de dolari pe an).

    Cel mai bine plătiţi sunt directorii din Statele Unite (să trăiască piaţa bursieră, pentru că acolo câştigurile directorilor sunt legate de evoluţia acţiunilor, iar salariul nici nu mai contează), unde diferenţa este de 354 de ori (12,2 milioane de dolari pe an vs. 34.600 de dolari pe an la un muncitor).

    Dacă privim altfel aceste date statistice, vom vedea că în Austria câştigul unui muncitor este mai mare decât în Statele Unite şi chiar peste nemţi (43.500 de dolari pe an vs. 34.000 de dolari pe an vs. 40.000 de dolari pe an).

    Sper să nu fie o greşeală, dar interesant este că în Cehia câştigul unui director general este de 2,1 milioane de dolari anual, peste câştigul unui CEO din Austria, adică 1,5 milioane de dolari pe an.

    În Germania, cea mai puternică economie din Europa, un CEO câştigă anual 5,9 milioane de dolari, faţă de 40.000 de dolari cât ia un muncitor, deci un multiplu de 147.

    Nu ştiu cum este în România în sistemul privat, dar cred că diferenţa dintre câştiguri este între 20 şi 100.

    Nu sunt foarte mulţi CEO care câştigă peste 2 milioane de dolari pe an, mai ales că aceste câştiguri nu pot fi multiplicate prin evoluţia la bursă a companiei pe care o conduc. Adică nu sunt foarte multe companii listate la bursă.

    Ce ştim este că salariul mediu în România este de 2.600 de lei net, adică 4.600 de lei brut pe lună, adică 55.200 de lei pe an, adică 15.000 de dolari pe an brut.

    Spre exemplu, dacă vă ajută să visaţi, guvernatorul BNR are vreo 350.000 de euro brut pe an, adică 420.000 de dolari brut pe an.

    Cât ar trebui să câştige un CEO?

    Singura certitudine este că salariul unui CEO nu are legătură cu munca depusă sau cu câştigul general.

    Mariana Gheorghe, CEO al Petrom, a obţinut în 2014 cel mai mare profit pentru o companie din România, 1 miliard de euro. Dar sigur în piaţă au fost directori generali care au câştigat mai mult în acel an decât a câştigat Mariana Gheorghe, deşi au obţinut profituri mult mai mici, poate chiar au avut şi pierderi.

    Salariul şi câştigul unui CEO depind de multe lucruri tangenţiale jobului lui: industria în care activează, cine sunt acţionarii companiei –  austriecii, spre exemplu, sunt mai puţin darnici decât americanii sau britanicii, câţi candidaţi valabili sunt în piaţă care ar putea ocupa poziţia de CEO (uitaţi-vă la CEC, unde Ministerul Finanţelor, adică statul, încearcă de peste trei ani să găsească un CEO care să treacă de BNR, dar cei propuşi se retrag unul câte unul de bunăvoie, deşi salariul anual este în jur de 300.000 de euro net), de influenţa head-hunterilor care recrutează oameni pentru poziţiile de CEO, de dorinţa unei firme de a avea un anumit director în funcţie, de situaţia economică a companiei. De pildă, când trebuie să facă restructurări, directorul general poate să câştige mai bine, pentru că nu sunt foarte mulţi oameni dispuşi să taie în carne vie şi să dea oameni afară.

    Salariul nu prea are legătură cu studiile directorului general, ci mai mult poate cu imaginea pe care cineva şi-o creează în lumea corporaţiilor.

    Marile companii preferă să ”piardă“ pe mâna unor CEO cunoscuţi, cu background, decât pe mâna unui director necunoscut. 

    Oricum, dacă vreţi să visaţi la un pachet salarial mare, gândiţi-vă că lui Elon Musk, creatorul Tesla, i s-a propus un pachet salarial de 50 de miliarde de dolari (repet, miliarde de dolari!) dacă-şi îndeplineşte aumite ţinte, începând cu creşterea valorii companiei de 10 ori.

    Când vă duceţi la negocieri, daţi şi acest exemplu, ca să aveţi un reper.

    Până una alta, lumea corporaţiilor din America se pregăteşte de revolta angajaţilor faţă de cât de bine sunt plătiţi directorii generali comparativ cu cât câştigă ei.

    Merită sau nu un CEO banii pe care îi câştigă? Niciodată nu se pune acest lucru în discuţie.

  • Viaţa fabuloasă a copiiilor bogaţi din Mexic: yacht-uri, şerpi şi animale de companie care poartă ceasuri de lux – GALERIE FOTO

    Contul de Instagram “Rich kids of Mexico” urmăreşte postările celor mai bogaţi adolescenţi din capitala sud-americană New Mexico. Contul de social media prezintă diverse lucruri excentrice, de la petreceri în jacuzzi sau pe yacht-uri până la animale de companie care poartă ceasuri de lux.

    Contul are peste 35.000 de abonaţi, iar pozele sunt încărcate chiar de copiii bogaţi, folosind hashtag-ul “rkmoc”.

  • Cuplurile din România, cele mai dornice să pună banii la comun, însă românii economisesc cel mai puţin dintre europeni

    Conform unui nou studiu ING International Survey – Economii 2018, în Europa, 53% dintre cupluri spun că îşi pun banii la comun, însă pentru cuplurile din România practica este mult mai întâlnită, la 71% dintre respondenţi.

    Mai mult de jumătate dintre europenii care declară că sunt fericiţi în relaţia lor (55%) declară că îşi împart finanţele cu partenerul. 46% dintre cei cu probleme în cuplu îşi împart banii cu partenerul. Raportul dintre fericirea în cuplu şi conturile comune este peste media europeanăşi în SUA (69%) sau în Australia (64%).

    Cea mai puternică legătură dintre resurse financiare administrate în comun şi cupluri fericite se vede în România, unde 76% dintre cupluri ţin banii la comun, şi în Spania, unde ajunge procentul la 68%.

    Resursele financiare comune presupun o mai mare transparenţă a cheltuielilor. Însă unul din cinci (21%) europeni ar ascunde unele cheltuieli, economii sau datorii de partenerii lor, în anumite circumstanţe. Motivaţiile lor ţine de fie de faptul că nu vor ca partenerul să ştie cât cheltuiesc (16%) sau vor să îşi ţină datoriile un secret (9%).

    Pe de altă parte, un partener ar alege să nu îşi pună banii într-un cont comun fie că are nevoie de intimitate (34%), pentru că îşi gestionează finanţele mai bine decât partenerul (28%) sau pentru ca partenerul să nu îşi facă griji pentru el (25%).

    Studiul ING International Survey mai arată şi că puţin peste un sfert din gospodăriile din Europa (26%) nu au deloc bani economisiţi. În Europa, cel mai mare număr de persoane fără economii se află în România (36%) şi în Germania (29%), urmate de Belgia, Polonia şi Marea Britanie (fiecare cu 27%). Luxembourg este la polul opus, cu numai 13% dintre persoane care să declare că nu au economii, Luxembourg având cel mai mare PIB pe cap de locuitor dintre cele 15 ţări în care s-a realizat studiul.
     

  • Poza zilei: Dragnea şi toate femeile lui din PSD

    Guvernul conduse de Vasilica-Viorica Dăncilă este format din: Paul Stănescu – Viceprim-ministru, Ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice; Graţiela Leocadia Gavrilescu – Viceprim-ministru, Ministrul mediului; Viorel Ştefan – Viceprim-ministru; Ana Birchall – Viceprim-ministru pentru implementarea parteneriatelor strategice ale României; Carmen Daniela Dan – Ministrul afacerilor interne; Teodor-Viorel Meleşcanu – Ministrul afacerilor externe; Mihai-Viorel Fifor – Ministrul apărării naţionale; Eugen Orlando Teodorovici – Ministrul finanţelor publice; Tudorel Toader – Ministrul justiţiei;

    Petre Daea – Ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale;Valentin Popa – Ministrul educaţiei naţionale; Lia-Olguţa Vasilescu – Ministrul muncii şi justiţiei sociale; Dănuţ Andruşcă – Ministrul economiei; Anton Anton – Ministrul energiei; Lucian Şova – Ministrul transporturilor; Rovana Plumb – Ministrul fondurilor europene; Ştefan-Radu Oprea – Ministrul pentru mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat; Sorina Pintea – Ministrul sănătăţii; George Vladimir Ivaşcu – Ministrul culturii şi identităţii naţionale;

    Ioan Deneş – Ministrul apelor şi pădurilor; Nicolae Burnete – Ministrul cercetării şi inovării; Petru Bogdan Cojocaru – Ministrul comunicaţiilor şi societăţii informaţionale; Ioana Bran – Ministrul tineretului şi sportului; Bogdan Gheorghe Trif – Ministrul turismului; Natalia-Elena Intotero – Ministrul pentru românii de pretutindeni; Viorel Ilie – Ministru pentru relaţia cu Parlamentul şi Victor Negrescu – Ministrul delegat pentru afaceri europene.

     

  • Sunt atât de spectaculoase încât par ireale.Cum arată cele mai frumoase sate din lume – GALERIE FOTO

    Trăim în vremuri marcate de internet şi social media, iar modul în care oamenii decid să îşi petreacă un concediu pare să fie marcat de tehnologie; astfel, anumite destinaţii devin mult mai populare decât altele, lăsând în urmă locuri mai puţin ştiute, dar de o frumuseţe aparte.
     
     
    Unele dintre satele de mai jos intră în această categorie; alte destinaţii, precum Mont Saint-Michel, şi-au câştigat de-a lungul anilor un renume.
     
    De la castelul din Bavaria care l-a inspirat pe Walt Disney până la un sat părăsit din China, iată o listă a celor mai spectaculoase aşezări din lume.

     

  • Mogulul media Rupert Murdoch se răzvrăteşte: Facebook să plătească publisherii pentru ştiri la fel cum operatorii de cablu plătesc staţiile TV

    „Publisherii îmbunătăţesc în mod evident valoarea şi integritatea Facebook prin ştirile şi conţinutul pe care îl produc fără a fi recompensaţi în mod adecvat pentru aceste servicii”, a declarat Murdoch. „Plata unor tarife pentru preluarea acestui conţinut ar avea un impact minor asupra profitului Facebook, însă ar avea un impact major asupra viitorului publisherilor şi jurnaliştilor”.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • De ce a INTERZIS un hotel de lux ACCESUL BLOGGERILOR: “Dacă v-aţi găsi nişte slujbe adevărate, poate aţi avea bani să plătiţi, ca toată lumea!”

    Discuţiile au început atunci când Elle Darby, un blogger din Marea Britanie cu 87.000 de fani pe YouTube a contactat reprezentanţii The White Moose Cafe, întrebând dacă aceştia ar fi interesaţi de o colaborare.

    În mailul trimis, Darby se prezintă ca “un social media influencer” şi scrie că ar vrea să petreacă câteva nopţi la hotelul în cauză, urmând apoi să realizeze un film pentru fanii ei. În încheiere, Darby menţionează că a făcut acelaşi lucru cu un an în urmă în Florida, la Universal Orlando, iar beneficiile au fost extrem de mari.

    Paul Stenson, administratorul hotelului, a postat pe pagina de Facebook scrisoarea tinerei şi i-a oferit următorul răspuns:

    “Dragă social influencer (îţi cunosc numele, dar aparent folosirea numelor nu contează),

    Îţi mulţumesc pentru emailul prin care ceri cazare gratuită în schimbul expunerii. E nevoie de curaj pentru o asemenea solicitare, pentru că de respect de sine sau demnitate nu se poate pune problema. Dacă te las să stai în hotel gratuit pentru a apărea apoi într-un videoclip, cine o să plătească personalul care va avea grijă de tine? Cine va plăti menajera sau ospătarul care te serveşte? Poate ar trebui să le spun şi lor că vor fi în clip.

    Din fericire pentru noi, avem destul de mulţi fani pe social media; cu toate acestea, nu mi-aş permite niciodată să cer ceva fără bani. Am chiar şi un blog personal, dar asta nu îmi dă dreptul să beneficiez gratuit de un lucru pentru care alţii trebuie să plătească.

    Pe viitor, te-aş sfătui să plăteşti, aşa cum face toată lumea; iar dacă unitatea în cauză consideră că are vreun beneficiu de pe urma ta, va găsi o metodă prin care să te recompenseze. Asta ar arăta ceva mai mult respect de sine şi, s-o recunoaştem, ar fi mai puţin penibil.”

    Reacţiile la răspunsul lui Stenson au fost mixte, aşa că el a luat decizia de a interzice accesul tuturor bloggerilor, vedetelor de pe YouTube sau al celor de pe Instagram în hotel. “Poate dacă v-aţi lua o slujbă adevărată, aţi putea să plătiţi pentru lucruri aşa cum face toată lumea!”, a scris Stenson pe contul de Facebook al hotelului.

  • Cum a ajuns Disney să pună monopol pe industria de divertisment

    La jumătatea lunii decembrie 2017, Disney a făcut anunţul ce confirma zvonuri apărute încă de la jumătatea anului trecut: achiziţia Fox printr-o tranzacţie cu o valoare de zeci de miliarde de dolari.

    Tranzacţia a pus capăt celor peste cinci decenii de expansiune a mogulului media Rupert Murdoch, în vârstă de 86 de ani, care a transformat un ziar australian pe care l-a moştenit de la tatăl său, la vârsta de 21 de ani, într-un imperiu media şi de divertisment. În cadrul tranzacţiei, Disney va prelua studiourile de film şi televiziune Twentieth Century Fox şi cele 39% din acţiunile furnizorului de televiziune cu plată (pay TV) British Sky Broadcasting Group – BSkyB – din Marea Britanie, deţinute de Rupert Murdoch. În cadrul tranzacţiei, Fox vinde şi televiziunile sale FX şi National Geographic, precum şi compania media Star India.

    Pe bursă, reacţiile au venit imediat după anunţarea tranzacţiei: acţiunile Disney au crescut cu 1,8%, iar cele ale Fox au bifat plusuri de până la 3%.

    Tranzacţia oferă Disney control şi asupra unui catalog uriaş de producţii de succes, precum Star Wars, Avatar, Deadpool şi The Simpsons. După încheierea tranzacţiei, Murdoch rămâne proprietarul Fox News, al postului de sport FS1 şi al Fox Network. Decizia lui Murdoch de a încheia această tranzacţie a fost o surpriză în piaţa de profil, pentru că mulţi se aşteptau ca fiii săi, James şi Lachlan, să moştenească imperiul media.

    Divizia de cinema şi televiziune – inclusiv studiourile 20th Century Fox, reţeaua de televiziune Fox şi postul Fox News – a fost separată de cea care include ziarele şi operaţiunile de publishing ale grupului News Corp. Din grupul media News Corp. fac parte şi publicaţiile americane Wall Street Journal şi New York Post, dar şi ziarele britanice Sunday Times şi The Sun, precum şi editura HarperCollins.

    Un aspect interesant este acela că Fox se afla chiar ea în mijlocul unui proces de achiziţii: compania deţinută de Rupert Murdoch a oferit 15 miliarde de lire sterline pentru achiziţionarea Sky, o reţea britanică de televiziune. Momentan, tranzacţia este analizată de Consiliul Britanic al Concurenţei, iar cei de la Variety scriu că instituţia ar putea bloca afacerea. Există astfel şanse, mai scrie sursa amintită, ca Disney să încerce ulterior o preluare a Sky, deschizând astfel şi mai multe porţi către piaţa europeană.

    Încă de la momentul în care Disney a anunţat că va prelua majoritatea bunurilor deţinute de Murdoch, lumea a început să calculeze care ar putea fi impactul asupra industriei de divertisment.

    Înţelegerea – una dintre cele mai mari din istoria pieţei de profil – plasează bunurile Fox în apropierea valorii de 66 miliarde dolari, fiind incluse aici şi datorii de peste 13,5 miliarde. Cu toate acestea, reprezentanţii Disney se aşteaptă la economii de peste 2 miliarde de dolari după doar 24 de luni de la aprobarea tranzacţiei de către instituţiile abilitate.

    ”Consumatorul nu va beneficia de pe urma acestei tranzacţii“, crede Paul Verna, analist principal al eMarketer. ”Achiziţia are de-a face cu banii încasaţi de familia Murdoch şi de modul în care Disney îşi consolidează imperiul. Nu văd niciun beneficiu pentru cei care consumă producţiile. Mai mult, cred că rezultatul cel mai probabil este o mai mică varietate şi preţuri mai mari, din moment ce reprezintă strângerea conţinutului şi a drepturilor de distribuţie sub un singur acoperiş.“

    CEO-ul Disney, Robert Iger, va rămâne în funcţie până în 2021 pentru a supraveghea integrarea bunurilor conform strategiei deja existente. ”Preluarea acestei colecţii stelare de businessuri de la 21st Century Fox reflectă cererea tot mai mare din partea consumatorilor pentru experienţe de divertisment diverse care sunt mai accesibile decât în trecut“, a declarat Iger celor de la Forbes. ”Suntem onoraţi şi recunoscători că Rupert Murdoch ne-a încredinţat viitorul afacerii pe care a construit-o de-a lungul vieţii, fiind în acelaşi timp entuziasmaţi de oportunitatea extraordinară pe care o avem, şi anume aceea de a mări portofoliul de francize astfel încât să putem îmbunătăţi oferta către consumatori.“

    CEO-ul Disney a mai explicat că afacerea va creşte influenţa internaţională a companiei, atingând pieţe-cheie din jurul lumii.

    Jonathan Cohen, analist principal la compania de marketing tehnologic Amobee, crede că advertiserii vor putea să ţintească şi mai uşor fanii unui anumit gen. Spre exemplu, dacă o agenţie de publicitate vrea să transmită un mesaj pentru fanii genului cu supereroi, variantele sunt nenumărate: spoturi în timpul Agents of S.H.I.E.L.D. pe ABC, spoturi în timpul Legion pe FX sau unele în timpul Runaways pe Hulu – toate fiind deţinute de Disney. În acelaşi timp, cu cât vor vinde mai multă publicitate destinată unui anumit segment, cu atât cei de la Disney vor avea un mai mare interes să producă mai multe seriale sau filme destinate acelor spectatori.

  • Cum să porneşti o afacere fără bani în şapte paşi

    Investitorul şi expertul în social media Tai Lopez a povestit pentru Entreprenuer modul în care poţi porni o afacere fără să ai nevoie de bani sau de experienţă de business. “Datorită tehnologiei este posibil să treci de la o idee la clienţi plătitori într-un timp foarte scurt. Mulţi nu o fac pentru că sunt compleşiţi”, spune Lopez care şi-a crescut într-un singur an numărul de fani pe Facebook de la 600.000 la 6 milioane.

    1. Alege un domeniu care ţi se potriveşte

    “Majoritatea oamenilor cred că ştiu la ce se pricep, dar de cele mai multe ori greşesc”, a scris Peter Drucker în cartea Managing Oneself. Cel mai important lucru pe care Lopez l-a învăţat este faptul că nu poţi contrui un business în jurul lucrurilor care-ţi plac. “Îmi place baschetbalul dar nu sunt destul de bun să joc la nivel profesionist. De aceea aleg să fac business în jurul lucrurilor care-mi vin natural: vorbitul în public, video-uri şi marketing”, spune Lopez.

    2. Identifică trendurile

    Un motiv pentru care startup-urile eşuează, potrivit lui Lopez, este faptul că fondatorii ignoră tendinţele.

    “De exemplu, am observat că IMM-urile nu se descurcă cu social media. Aşa că am creat un business prin care învăţ oamenii cum să facă social media pentru afacerile mici şi mijlocii”.

    3. Lansează repede

    “Cea mai mare greşeală pe care o fac antreprenorii este să facă un produs sau serviciu pe care nimeni nu vrea să-l cumpere”, spune Lopez. El susţine că este important ca antreprenorii să lanseze repede produsul/serviciul, să fie într-o stare funcţională pentru a vedea cine şi câţi oameni ar fi dispuşi să plătească.

    4. Pivotează în jurul a ceea ce clienţi doresc

    Apple a dezvoltat iPhone-ul în funcţie de ceea ce doreau clienţii de la un telefon. Kodak a fost brandul numărul 1 în domeniul fotografic pentru foarte mult timp, dar a ignorat impactul camerelor digitale şi nu a pivotat în jurul a ceea ce clienţi voiau. În 2012 compania a intrat în faliment.

    CONTINUARE ÎN PAGINA 2 —»»»

  • Schimbări fundamentale în newsfeed-ul Facebook. Pe cine vor afecta acestea

    Zuckerberg a spus că utilizatorii vor vedea mai puţin conţinut “generat de businessuri, branduri sau media”. Excepţie vor face acele postări care încurajează interacţiunea dintre utilizatori.

    Şeful Facebook a avertizat că timpul petrecut pe Facebook va scădea. “Dacă facem ceea ce trebuie, cred că asta va ajuta comunitatea precum, în vreme ce businessurile vor beneficia pe termen lung”, a transmis Zuckerberg printr-o postare.

    Mişcarea va aduce, probabil, critici din partea organizaţiilor media care nu sunt considerate “de încredere” de algoritmii Facebook.

    Readucând Facebook pe traiectoria originală, adică un loc pentru împărtăşirea unor informaţii personale, compania va muta conţinutul generat de afaceri sau publisheri într-o altă zonă a aplicaţiei.

    Publisherii sunt din ce în ce mai dependenţi de Facebook: 45% dintre adulţii din Statele Unite citesc ştiri pe reţeaua socială, potrivit unui studiu al Pew Research. Traficul acestora va scădea inevitabil, iar modul în care Facebook va contracara acest fenomen nu este încă cunoscut.

    Anul trecut, Facebook a testat separarea postărilor personale de cele de business, creând un tab numit Explore pentru utilizatorii din şase ţări. Publisherii din statele respective, printre care Sri Lanka, Slovacia şi Cambodgia, au raportat scăderi considerabile ale traficului.