Tag: Media

  • Regizorul Florin Serban a facut un spot publicitar pentru Ursus

    Regizorul Florin Serban, cel ce a reprezentat Romania in
    competitia oficiala a Berlinalei cu “Eu cand vreau sa fluier,
    fluier”, lung-metraj propus sa reprezinte Romania la Premiile
    Oscar, spune ca reclama a presupus “filmari lungi si complicate,
    fiind un spot care trebuia sa impacheteze emotie, adevar si forta.
    A fost o experienta extraordinara si nu pot decat sa sper ca atunci
    cand voi mai face publicitate lucrurile vor fi la fel”.

    Povestea marcii are cateva repere: prima bere pasteurizata din
    Romania, prima etichetata “Premium”, dar si prima marca de bere
    care a avut un spot difuzat la TV, prima cu sticla twist off sau cu
    doza cu aspect mat. “Aceasta marca s-a transformat dintr-una
    locala, cunoscuta doar in zona Clujului, intr-o marca nationala”,
    declara Grant McKenzie, vicepresedinte de marketing la Ursus
    Breweries.

  • De ce nu avem branduri puternice in Romania

    Un produs sau serviciu isi creeaza o marca in care sunt
    investiti bani. Lumea trebuie sa auda de ea, sa il cumpere, sa il
    foloseasca, iar banii investiti sa se intoarca apoi la investitori.
    In cateva cuvinte, asa stau lucrurile in lumea celor ce fac
    branding, o lume bulversata in ultima saptamana de cea mai
    importanta campanie a anului – cea pentru crearea brandului de
    tara.


    Pana sa inceapa discutiile in jurul elementelor care tin de
    strategie, coerenta a simbolicii sau estetica, au aparut altele,
    mult mai spumoase, legate de originalitatea logoului ales – o
    frunza, nu ca oricare alta, ci una care ar trebui sa simbolizeze
    esenta potentialului turistic al tarii. S-a spus ca desenul ar fi
    fost cumparat dintr-o banca de imagini, deci ca nu poate fi
    folosit, ca pentru el s-a platit enorm peste pretul normal si ca,
    oricum, nici nu spune mare lucru.

    Chiar daca Elena Udrea, ministrul turismului, a spus ca aceste
    discutii nu au fost neaparat negative, ci au ajutat la
    popularizarea brandului, efectele pozitive nu sunt remarcate si de
    specialisti. “Personal, nu cred in varianta plagiatului, dar si
    daca, in cele din urma, se ajunge la concluzia ca totul este in
    regula din punct de vedere juridic si ca imaginea poate fi
    folosita, eu m-as gandi bine daca sa continuu cu acest brand de
    tara”, spune Cosmin Alexandru, director asociat la Brandivia, desi
    crede ca anul acesta, Romania s-a prezentat cu “un brand bine facut
    si care permite sa fie umplut cu continut bun”.

    Fara sa dea un verdict clar asupra de-acum faimoasei lucrari
    incredintate consortiului THR-TNS pentru aproape 900.000 de euro,
    Aneta Bogdan, managing partner la Brandient, atrage atentia asupra
    unor aspecte de baza, precum justificarea costurilor prin
    rezultate. “Cei 73 de milioane de euro destinati campaniei de
    promovare pentru anii urmatori pot fi investiti cu profit pentru
    tara sau doar cheltuiti fara rost.

    Pozitionarea nu inseamna diferentiere de dragul diferentierii,
    ci acea diferentiere sustenabila si relevanta, capabila sa sustina
    cresterea unei afaceri”, crede Bogdan. “Nu este o tragedie ca un
    client sa se intoarca la consultant si sa-i ceara sa livreze si
    alte rute de diferentiere”, adauga ea.

    Controversa din jurul contractului cu un consortiu strain ai
    carui membri nici macar nu erau specializati in branding – detaliu
    ce i-a facut pe multi comentatori sa se intrebe de ce lucrarea n-a
    fost incredintata unor specialisti, in particular unora romani –
    pune in evidenta un adevar pe care nici oamenii ce se ocupa de
    branding nu se tem sa-l ascunda: Romania nu are marci locale
    puternice, nici competitive, ci niste marci mici, care in loc sa-si
    strige avantajele catre consumatori, abia daca le soptesc, iar
    toate au capatat amploare abia dupa ce au intrat sub umbrela unor
    investitori straini.

    “Antreprenorii romani nu au avut o strategie pe termen lung:
    intentia lor nu a fost sa construiasca branduri puternice, ci o
    afacere solida, pe care, la un moment dat, sa o poata
    vinde.

  • De ce nu avem branduri puternice in Romania

    Un produs sau serviciu isi creeaza o marca in care sunt
    investiti bani. Lumea trebuie sa auda de ea, sa il cumpere, sa il
    foloseasca, iar banii investiti sa se intoarca apoi la investitori.
    In cateva cuvinte, asa stau lucrurile in lumea celor ce fac
    branding, o lume bulversata in ultima saptamana de cea mai
    importanta campanie a anului – cea pentru crearea brandului de
    tara.


    Pana sa inceapa discutiile in jurul elementelor care tin de
    strategie, coerenta a simbolicii sau estetica, au aparut altele,
    mult mai spumoase, legate de originalitatea logoului ales – o
    frunza, nu ca oricare alta, ci una care ar trebui sa simbolizeze
    esenta potentialului turistic al tarii. S-a spus ca desenul ar fi
    fost cumparat dintr-o banca de imagini, deci ca nu poate fi
    folosit, ca pentru el s-a platit enorm peste pretul normal si ca,
    oricum, nici nu spune mare lucru.

    Chiar daca Elena Udrea, ministrul turismului, a spus ca aceste
    discutii nu au fost neaparat negative, ci au ajutat la
    popularizarea brandului, efectele pozitive nu sunt remarcate si de
    specialisti. “Personal, nu cred in varianta plagiatului, dar si
    daca, in cele din urma, se ajunge la concluzia ca totul este in
    regula din punct de vedere juridic si ca imaginea poate fi
    folosita, eu m-as gandi bine daca sa continuu cu acest brand de
    tara”, spune Cosmin Alexandru, director asociat la Brandivia, desi
    crede ca anul acesta, Romania s-a prezentat cu “un brand bine facut
    si care permite sa fie umplut cu continut bun”.

    Fara sa dea un verdict clar asupra de-acum faimoasei lucrari
    incredintate consortiului THR-TNS pentru aproape 900.000 de euro,
    Aneta Bogdan, managing partner la Brandient, atrage atentia asupra
    unor aspecte de baza, precum justificarea costurilor prin
    rezultate. “Cei 73 de milioane de euro destinati campaniei de
    promovare pentru anii urmatori pot fi investiti cu profit pentru
    tara sau doar cheltuiti fara rost.

    Pozitionarea nu inseamna diferentiere de dragul diferentierii,
    ci acea diferentiere sustenabila si relevanta, capabila sa sustina
    cresterea unei afaceri”, crede Bogdan. “Nu este o tragedie ca un
    client sa se intoarca la consultant si sa-i ceara sa livreze si
    alte rute de diferentiere”, adauga ea.

    Controversa din jurul contractului cu un consortiu strain ai
    carui membri nici macar nu erau specializati in branding – detaliu
    ce i-a facut pe multi comentatori sa se intrebe de ce lucrarea n-a
    fost incredintata unor specialisti, in particular unora romani –
    pune in evidenta un adevar pe care nici oamenii ce se ocupa de
    branding nu se tem sa-l ascunda: Romania nu are marci locale
    puternice, nici competitive, ci niste marci mici, care in loc sa-si
    strige avantajele catre consumatori, abia daca le soptesc, iar
    toate au capatat amploare abia dupa ce au intrat sub umbrela unor
    investitori straini.

    “Antreprenorii romani nu au avut o strategie pe termen lung:
    intentia lor nu a fost sa construiasca branduri puternice, ci o
    afacere solida, pe care, la un moment dat, sa o poata
    vinde.

  • Ogilvy&Mather isi schimba conducerea

    Mona-Lisa Caravaniez a lucrat anterior pentru
    Procter&Gamble, unde s-a ocupat de coordonarea regionala,
    precum si pentru clienti de comunicare ca Raiffeisen Bank, Danone,
    Ursus, Efes, Allied Domecq, BCR Erste, Chio sau Toyota.

    “Am ales Ogilvy pentru ca este grupul de comunicare a carui
    evolutie mi s-a parut absolut remarcabila in ultimii cinci ani.
    Procesul de reconstructie si integrare a mai multor companii cu
    expertize diferite nu este facil”, spune Caravaniez.

    Gina Leu, fostul managing director de la Ogilvy&Mather, a
    ales sa ia o perioada sabatica in cariera sa.

  • Circa un sfert din populatia lumii citea un ziar in fiecare zi, in 2009

    Tirajul ziarelor a scazut usor in intreaga lume in 2009, pe
    fondul recesiunii. Impactul crizei economice pare sa se reduca,
    potrivit WAN-IFRA. Studiul arata ca industria ziarelor ramane una
    importanta si dinamica, in pofida recesiunii si a dezvoltarii
    mediilor digitale.
    “Sincer, am observat o tendinta printre jurnalisti de a evidentia
    aspectele negative ale acestei industrii, cand, de fapt sunt multe
    aspecte pozitive”, a declarat Christoph Riess, CEO al WAN-IFRA.

    Cititi mai multe www.mediafax.ro

  • Agentia France-Presse a cerut falimentul Realitatea Media si NewsIn

    Cele doua dosare au fost inregistrate de Agentia France-Presse
    la Tribunalul Bucuresti pe 30 iulie. Obiectul dosarelor este
    “procedura insolventei”.
    Unul dintre dosarele de insolventa depuse la Tribunalul Bucuresti
    de France-Presse este indreptat impotriva societatii Realitatea
    Media SA, care detine licentele audiovizuale pentru posturile de
    televiziune Realitatea TV, The Money Channel, ActionStar, CineStar,
    ComedyStar si pentru posturile de radio Realitatea FM, Radio
    Guerrilla si Radio Alpha.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Veniturile CME au crescut cu 10%

    “Rezultatele noastre din trimestrul al doilea al lui 2010 sunt
    mai puternice decât iin trimestrul al doilea din 2009. Veniturile
    la curs valutar constant au urcat cu 15%, iar OIBDA cu 6%, in
    pofida unei scaderi de 4% a cheltuielilor pe spoturi publicitare
    TV. Masurile decisive pe care le-am luat in ultimele patru
    trimestre pentru a ne repozitiona afacerea, inclusiv vanzarea
    operatiunilor din Ucraina, achizitionarea bTV in Bulgaria si
    integrarea Media Pro Entertainment, s-au dovedit de succes. Prima
    jumatate a anului a fost dificila, numai Cehia si Slovenia incepand
    sa recupereze. A doua jumatate va fi dificila, insa mentinerea pe
    pozitia de lider de audienta ne ofera o oportunitate unica de a
    beneficia de orice imbunatatire pe pietele noastre”, a declarat
    Adrian Sarbu, presedinte si director general executiv al CME.

    Astfel, veniturile au urcat cu 18,8 milioane de dolari, de la
    182,96 milioane de dolari la 201,72 milioane de dolari, iar
    indicatorul OIBDA s-a majorat cu 400.000 de dolari, de la 45,75
    milioane de dolari la 46,19 milioane de dolari, potrivit unui
    comunicat al grupului media.

    De asemenea, profitul operational a cobor`t cu 12%, de la 28,75
    milioane de dolari la 25,45 milioane de dolari, in timp ce profitul
    net atribuibil actionarilor a urcat de la 24,08 milioane de dolari
    la 165,16 milioane de dolari.

    Profitul net include si castigul obtinut din vanzarea
    operatiunilor CME din Ucraina, respectiv 217,6 milioane de dolari,
    potrivit comunicatului. Fostele afaceri din Ucraina au fost
    considerate operatiuni discontinue in raportarile financiare pentru
    trimestrul al doilea si primul semestru al acestui an.

    Totodata, rezultatele pe trimestrul al doilea din 2010 includ
    afacerile Media Pro Entertainment, integrata de CME in decembrie
    2009.

    In primul semestru al anului, venitul net al grupului media a
    crescut cu 8%, la 345,36 milioane de dolari, fata de nivelul de
    319,28 milioane de dolari, inregistrat in perioada similara a
    anului trecut.
    Profitul OIBDA a scazut in primele sase luni cu 36%, de la 73,49
    milioane de dolari la 47,03 milioane de dolari.

    Compania a incheiat insa prima jumatate a anului 2010 cu un
    profit operational de 6,31 milioane de dolari, de la o pierdere
    operationala de 45,52 milioane de dolari, in acelasi interval al
    lui 2009.
    Profitul net atribuibil actionarilor a fost de 122,87 milioane de
    dolari in semestrul intâi, fata de o pierdere de 20,35 milioane de
    dolari in aceeasi perioada a anului trecut.

    In privinta rezultatelor pe segmente de business, venitul net al
    diviziei de broadcast a urcat in primele sase luni cu 4%, de la
    315,03 milioane de dolari la 326 milioane de dolari, iar profitul
    OIBDA al acestor operatiuni a coborât in aceeasi perioada cu 18%,
    de la 95,8 milioane de dolari la 78,68 milioane de dolari.


  • Steve Jobs este cel mai puternic om din industria media

    Steve Jobs, care anul trecut ocupa locul al patrulea in topul
    realizat de Media Guardian, a fost apreciat pentru inovatia pe care
    a adus-o in consumul de media prin lansarea tabletei iPad. Astfel,
    Jobs i-a depasit pe Serghei Brin si Lary Page, care s-au situat pe
    primul loc in acest top in ultimii trei ani.

    Pe locul al treilea s-a clasat Mark Thompson, CEO al BBC, urmat,
    pe locul al patrulea, de Rupert Murdoch, CEO si Chairman al News
    Corporation. Pe locul al cincilea s-a situat Evan Williams,
    cofondator si CEO al Twitter.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Penthouse ofera 210 milioane de dolari pentru achizitia Playboy

    FriendFinder a lansat aceasta oferta la cateva zile dupa ce Hugh
    Hefner, fondatorul Playboy, a anuntat ca intentioneaza sa cumpere
    toate actiunile pe care nu le detine deja in cadrul companiei si sa
    o delisteze de la bursa.


    Cititi mai multe
    pe www.mediafax.ro

  • Organizatiile de media condamna jurnalismul agresiv si iresponsabil in cazul mortii Madalinei Manole

    Centrul pentru Jurnalism Independent, Active Watch-Agentia de
    Monitorizare a Presei, Asociatia Patronala a Editorilor Locali,
    Asociatia Profesionistilor din Presa Clujeana, Uniunea
    Jurnalistilor Maghiari din Romania si Conventia Organizatiilor de
    Media “condamna cu fermitate modul agresiv, iresponsabil si lipsit
    de deontologie in care unele medii romanesti au tratat cazul mortii
    cantaretei Madalina Manole”, potrivit unui comunicat postat pe
    site-urile acestora.

    “Dincolo de nesocotirea dreptului la viata privata si a
    respectului datorat persoanei decedate, unii jurnalisti au incalcat
    brutal normele etice in ceea ce priveste relatarea jurnalistica in
    cazuri de sinucidere. Consideram ca deosebit de periculoasa si
    iresponsabila detalierea procedeului presupusei sinucideri, mergand
    pana la prezentarea publica a substantei chimice utilizate si a
    produsului comercial care o contine”, se arata in comunicat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro