BusinessMagazin

Tag: locuitori

  • Românii şi letonii cheltuiesc cei mai puţini bani în vacanţă. Cine sunt europenii care se răsfaţă cel mai mult într-un concediu

    Conform datelor din 2015, românii cheltuiesc 116,98 euro într-o vacanţă de cel puţin o noapte, în timp ce letonii scot din buzunar 116,86 euro. Locuitorii din cele două ţări sunt urmaţi de cehi (126 de euro), unguri (130 de euro) şi portughezi (157 de euro).

    Cetăţenii din Luxemburg cheltuiesc cei mai mulţi bani pentru o vacanţă, în jur de 740, fiind urmaţi de cei din Austria (610 euro), Malta (590 de euro) şi Belgia (565 de euro).

    În medie, în Uniunea Europeană, locuitorii cheltuiesc aproape 320 de euro pentru o vacanţă, potrivit datelor din 2015.

     

  • 75 de milioane de ţigări de contrabandă, în valoare de circa 45 de milioane de lei, au capturat autorităţile în prima jumătate a anului

    Cu toate acestea, impactul contrabandei asupra încasărilor la bugetul de stat este în continuare semnificativ, fiecare punct procentual de piaţă neagră însemnând aproximativ 40 milioane euro neîncasaţi de către stat sub formă de taxe şi accize.

    „Deşi în prima jumătate a lui 2017 nivelul contrabandei a scăzut cu 1,3 pp faţă de finalul anului trecut, ajungând la 15,5%, suntem încă departe de media europeană de 9%. Contrabandiştii răspund eforturilor intensificate ale autorităţilor cu metode din ce în ce mai surprinzătoare de forţare a graniţelor, încurajaţi de profiturile mari pe care le aduce traficul ilegal”,a declarat Ileana Dumitru, director Juridic şi Relaţii Publice al British American Tobacco România.

    Campania „Stop Contrabanda” a fost martora diversificării şi îmbunătăţirii tehnicilor inedite folosite de traficanţi pentru introducerea ilegală a ţigărilor în ţără. Pachetele de ţigări sunt ascunse în saci de făină şi bidoane de detergent lichid, baxurile de ţigări sunt transportate peste Prut folosind lansete de pescuit şi deltaplane, sunt dosite în caroseria autoturismelor, sau ascunse în trenuri de marfă şi chiar în nave sub pavilion străin. 

    Din cauza accesului facil la produse de contrabandă, România a ocupat în 2016 un alarmant loc 6 la nivelul Uniunii Europene ca volum de ţigări de contrabandă consumate, potrivit unui studiu KPMG realizat pentru think-tankul britanic Royal United Services Institute. În urma aceluiaşi studiu, 83% dintre românii intervievaţi au primit oferte de ţigări de contrabandă chiar pe stradă, cu 40% mai mult decât media europeană, ceea ce dovedeşte îndrăzneala tot mai mare a traficanţilor de ţigări, încurajată de profitabilitatea ridicată şi riscurile reduse, precum şi nevoia de intensificare a eforturilor autorităţilor pentru combaterea fenomenului. 

  • 75 de milioane de ţigări de contrabandă, în valoare de circa 45 de milioane de lei, au capturat autorităţile în prima jumătate a anului

    Cu toate acestea, impactul contrabandei asupra încasărilor la bugetul de stat este în continuare semnificativ, fiecare punct procentual de piaţă neagră însemnând aproximativ 40 milioane euro neîncasaţi de către stat sub formă de taxe şi accize.

    „Deşi în prima jumătate a lui 2017 nivelul contrabandei a scăzut cu 1,3 pp faţă de finalul anului trecut, ajungând la 15,5%, suntem încă departe de media europeană de 9%. Contrabandiştii răspund eforturilor intensificate ale autorităţilor cu metode din ce în ce mai surprinzătoare de forţare a graniţelor, încurajaţi de profiturile mari pe care le aduce traficul ilegal”,a declarat Ileana Dumitru, director Juridic şi Relaţii Publice al British American Tobacco România.

    Campania „Stop Contrabanda” a fost martora diversificării şi îmbunătăţirii tehnicilor inedite folosite de traficanţi pentru introducerea ilegală a ţigărilor în ţără. Pachetele de ţigări sunt ascunse în saci de făină şi bidoane de detergent lichid, baxurile de ţigări sunt transportate peste Prut folosind lansete de pescuit şi deltaplane, sunt dosite în caroseria autoturismelor, sau ascunse în trenuri de marfă şi chiar în nave sub pavilion străin. 

    Din cauza accesului facil la produse de contrabandă, România a ocupat în 2016 un alarmant loc 6 la nivelul Uniunii Europene ca volum de ţigări de contrabandă consumate, potrivit unui studiu KPMG realizat pentru think-tankul britanic Royal United Services Institute. În urma aceluiaşi studiu, 83% dintre românii intervievaţi au primit oferte de ţigări de contrabandă chiar pe stradă, cu 40% mai mult decât media europeană, ceea ce dovedeşte îndrăzneala tot mai mare a traficanţilor de ţigări, încurajată de profitabilitatea ridicată şi riscurile reduse, precum şi nevoia de intensificare a eforturilor autorităţilor pentru combaterea fenomenului. 

  • În plină caniculă, peste o mie de oameni din Tismana, Gorj, au rămas fără apă

    Aproximativ 1.000 de locuitori ai oraşului Tismana nu au, joi, alimentare cu apă, după ce Hidroelectrica a golit o parte din bazine pentru o inspecţie generală, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Primarul Marian Slivilescu a cerut ajutorul pompierilor, până la remedierea situaţiei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Satul în care fiecare locuitor are cel puţin 200.000 de euro în cont

    Satul s-a dezvoltat semnificativ în ultimii 30 de ani, devenind astăzi un adevărat hub tehnologic, punct turistic dar şi un simbol al antreprenoriatului şi al creşterii economice din China.

    Huaxi atrage tot mai mulţi oameni de afaceri interesaţi în navigaţie, industria prelucrătoare sau de textile şi este considerat a fi satul cu cei mai mulţi rezidenţi milionari din China.

    O importantă atracţie turistică a satului este turnul de 328 de metri, situat pe poziţia a 15-a în topul celor mai înalte clădiri din lume, mai înalt şi decât turnul Eiffel.

    Cititi mai multe pe www.da.zf.ro

     

    Care sunt etapele de management ale unui proiect co-finanţat prin fonduri structurale?

  • HARTA mondială a inteligenţei. Unde se plasează România în topul statelor cu cei mai deştepţi locuitori

    Care este motivul acestei deteriorări în ceea ce priveşte IQ-ul oamenilor timpului nostru? O explicaţie ar putea fi şi sărăcia şi condiţiile de trai, dat fiind faptul că în istorie nivelul de inteligenţă a fost influenţat de aceşti factori, precum din 1930 încoace, când IQ-ul europenilor a înregistrat un salt datorită accesului la educaţie şi creşterii nivelului de trai. Din 2013 şi până acum, însă, au fost realizate mai multe studii care au dovedit că unele cauze biologice, precum scăderea natalităţii şi tendinţa acută de îmbătrânire a populaţiei determină o scădere  în ceea ce priveşte nivelul de inteligenţă. 

    Astfel, lucrarea citată demonstrează că uneori ceea ce se înţelege prin IQ este interpretat greşit ca fiind un atribut nativ, când, de fapt, cineva mai bine educat poate obţine scoruri mai bune. Un bun exemplu ar fi ţările nordice, acolo unde nivelul de inteligenţă a crescut în ultimele decenii, concomitent cu un acces extins la educaţie şi cultură. 

    Citeşte mai multe pe Gândul

     

  • Locul din Europa unde este ilegal să nu ai casă şi serviciu. În România nu ar putea exista niciodată

    Deşi are aproape 3.000 de locuitori şi o suprafaţă de două ori cât a statului New Jersey, oraşul Longyearbyen din Norvegia este cunoscut pentru rata criminalităţii de sub 1%. Localitatea are doar şase ofiţeri de poliţie şi o singură celulă pentru deţinuţi – aceasta fiind ultima dată ocupată cu mai mult de un an în urmă.

    Una din explicaţiile pentru comunitatea extrem de paşnică din Longyearbyen este aceea că şomajul a fost declarat ilegal. Cei care nu au un loc de muncă constant nu pot locui în oraş. O altă condiţie pentru a fi locuitor este de a deţine o locuinţă. Prin aceste măsuri, guvernatorul Odd Olsen s-a asigurat că fiecare persoană va avea un venit stabil şi familiile vor putea să se întreţină, fără a exista riscul ca cineva să rămână în stradă. Deşi intră în contradicţie cu legislaţia din Norvegia, cunoscut pentu protecţia socială oferită tuturor, indiferent dacă au sau nu serviciu şi casă, oficialii din Longyearbyen spun că acesta este singurul mod în care societatea poate funcţiona.

    Fiind parte din arhipelagul Svalbard, localitatea Longyearbyen a fost selectată de-a lungul timpului pentru diverse proiecte ştiinţifice. Unul dintre acestea a avut loc în anul 2008, când în Longyearbyen s-a construit un depozit de seminţe care va păstra, când va fi la capacitate maximă, aproximativ 100 de milioane de specii de plante de pe glob. În prezent depozitul găzduieşte aproximativ jumătate de milion de specii. Svalbard International Seed Vault (SISV), cunoscut şi ca “seiful pentru sfârşitul lumii”, este conceput pentru a păstra câte un eşantion din toate varietăţile de plante cunoscute de om.

    Longyearbyen a fost ales pentru a găzdui acest depozit în primul rând datorită pentru stabilităţii sale seismice. Fiind săpat în solul îngheţat în permanenţă al teritoriului arctic (permafrost), temperatura simplifică procesul de conservare. Seminţele sunt împachetate în folie de aluminiu şi înconjurate de ziduri de un metru grosime. Seiful are un tunel de 125 metri lungime, săpat în stâncă.

  • LEGEA SALARIZĂRII: Cine sunt primii câştigători. Lefurile din primării şi consiliile judeţene au explodat într-o lună/ Ce venituri obţin şefii locali

    Legea o permite, singura condiţie angajaţii să nu câştige mai mult decât şeful instituţiei, informează gândul.info.

    O excepţie ar fi la Bistriţa, unde şeful Consiliului Judeţean a anunţat că nu vor creşte salariile, ba mai mult, caută variante să le scadă pe cele ale angajaţilor neperformanţi. 

    Primarul din Bistriţa, Ovidiu Creţu, va încasa de luna viitoare un salariu triplu faţă de cel primit până acum, în urma unei decizii adoptate luni de consilieri municipali, în timp ce salariile angajaţilor din subordine vor creşte cu sume cuprinse între 200 şi 1.000 de lei.

    Consilierii municipali din Bistriţa au aprobat, luni după-amiaza, un proiect de hotărâre privind stabilirea salariilor de bază pentru funcţionarii publici şi personalul contractual din aparatul de specialitate al primarului municipiului Bistriţa şi serviciile de interes public local. În total, cei 895 de angajaţi ai municipalităţii la care se mai adaugă şi aproximativ 200 de asistenţi personali, vor beneficia, începând de luna viitoare, de salarii majorate cu sume cuprinse între 200 şi 1000 de lei.

    Conform hotărârii adoptate de consilierii locali din Bistriţa, cele mai mari creşteri salariale vor fi la nivelul conducerii primăriei municipiului Bistriţa, primarul, cei doi viceprimari, administratorul public şi secretarul municipiului urmând să încaseze sume de peste 10.000 de lei lunar.

    Cea mai mare creştere, de aproape trei ori faţă de salariul pe care îl încasează în prezent, se înregistrează în cazul primarului Ovidiu Creţu, care, începând din luna august va avea o indemnizaţie de 13.050 de lei faţă de 4.200 cât câştigă în prezent.Cei doi viceprimari ai municipiului Bistriţa vor avea salarii de 11.600 de lei, iar administratorul public va încasa 10.310 de lei. Salarii peste 10.000 de lei vor avea şi secretarul municipiului – 10.440 de lei, arhitectul şef- 10.295 RON şi directorii executivi, care vor primi lunar 10.150 de lei.

    Iar Creţu nu este singurul care a profitat de faptul că prin semnătura sa se pot face măriri de salarii. Consiliul Judeţean Braşov a decis mărirea salariilor cu 50%, iar pentru oraşul Urlaţi din Prahova creşterile de salarii au fost votate încă din prima săptămână a lunii iulie. 

    10.500 de lei, brut, (7.363 de lei, net) este cel mai mare salariu de bază al unui funcţionar public din Primăria Sibiu, începând de luna aceasta. La capătul opus, cel mai mic salariu va fi cel oferit unui muncitor necalificat – 1.595 de lei, brut (1.165 de lei, net). Noile salarii au fost crescute în urma intrării în vigoare a Legii 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, lege care permite aleşilor locali să voteze – între anumite limite – salariile pe care să le încaseze funcţionarii şi personalul contractual. Creşterile substanţiale nu au putut fi aplicate, însă, şi la CJ Sibiu, unde conducerea instituţiei arată că o majorare semnificativă poate afecta bugetul de investiţii al judeţului, informează turnulsfatului.ro. 

    Funcţia de director general în cadrul administraţiei Sibiului este recompensată cu 7.555 de lei (gradul I), în timp ce la judeţ acest salariu este de 6.498 de lei. Arhitectul şef al Sibiului va avea un salariu de bază tot de 7.555 de lei (gradul I), în timp ce arhitectul şef al judeţului are un salariu de bază de 5.948 de lei.

    Joi s-au întâlnit în şedinţă şi consilierii judeţeni din Alba, iar pe ordinea de zi, s-au aflat mai multe proiecte care privesc majorarea salariilor pentru angajaţii instituţiei şi pentru cei din instituţiile subordonate, în urma intrării în vigoare a noii legi a salarizării, scrie şi ziaruluunirea.ro, anunţând că şi aici au fost majorate salariile celor din administraţie. 

    Salariile tuturor angajaţilor Consiliului Judeţean Covasna au fost majorate începând cu data de 1 iulie, conform Legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, iar în cadrul acestei instituţii nu vor mai exista posturi plătite cu mai puţin de 2.000 de lei net, informează weradio.ro. Astfel, s-a ajuns ca angajaţilor cu studii medii să li se dubleze salariile, ajungând în jurul a 2.000 de lei lunar, iar debutanţii cu studii superioare să aibă lefuri de 4.350 lei brut, respectiv 3.035 lei net.

    Şi la Consiliul Judeţean Sălaj cresc salariile. Din această lună, salariaţii Consiliului Judeţean Sălaj şi a administraţiilor publice mărite vor fi mărite în funcţie de reglementările Legii 153 pe 2017. Ca urmare a aplicării actului normativ menţionat, fondul de salarii al Consiliului Judeţean Sălaj va fi majorat cu 4,8%. 

    Şi funcţionarii publici din Iaşi se vor bucura de măriri de salarii, asta după ce consilierii locali şi cei judeţeni au aprobat noua grilă. În urma acestor modificări, un îngrijitor de la Consiliul Judeţean va avea un salariu lunar de aproape 1.600 de le net, secretarul judeţului va avea peste 10.000 de lei lunar, iar un şef serviciu, aproximativ 9000 de lei pe lună. 

    Conştiincioşi, primarii au aplicat rapid măsurile din programul de guvernare al PSD, astfel că angajaţii primăriei Urlaţi, Prahova, de exemplu, au acum salarii ca de multinaţională, scrie Observatorul de Prahova. Contabilul Clubului Sportiv local câştigă  acum 4.000 de lei brut, la fel ca şi managerul Casei de Cultură, iar bibliotecarul localităţii, 4.500 de lei. 

    Şi la Caranşebeş a intervenit o situaţie asemănătoare, astfel că toţi consilierii locali s-au întâlnit vineri în şedinţă pentru a-şi aproba noile salarii, informează Reper 24. Conform legii, primarul municipiului Caransebeş are un salariu brut de 9.425 de lei. Tot în funcţie de numărul de locuitori se stabilesc şi salariile viceprimarului şi city-managerului, în cazul de faţă acestea fiind de 7.975 de lei.

    Consilierii locali liberali au aprobat, vineri, noua grilă de salarizare pentru funcţionarii publici şi personalul contractual, în timp ce colegii lor social-democraţi au preferat să se abţină de la vot. Conform acesteia, angajaţii cu funcţii de conducere vor avea următoarele salarii brute: secretarul Primăriei – 7.830 de lei, arhitectul-şef 7.685 de lei, directorii executivi 5.800 de lei, şefii de servicii 4.495 de lei, iar un şef de birou 4.060 de lei.

    CITEŞTE ARTICOLUL COMPLET PE GÂNDUL

     

  • L-au trimis acasă de la serviciu, pentru că era în pantaloni scurţi. Cum s-a întors la muncă – FOTO

    N-a reuşit, însă, decât să fie trimis acasă de la muncă, cu indicaţia de a purta ceva potrivit pentru birou, dar şi pentru temperaturile de aproximativ 30 de grade Celsius.

    Aşa că Joey a mers acasă şi a căutat în garderoba mamei sale o rochie şi a mers aşa îmbrăcat la muncă, pentru că s-a gândit că i se va permite şi lui ce se permite colegelor sale sau că va fi trimis înapoi acasă, scrie The Mirror.

    A urmat un email, în care compania la care Joey lucrează a explicat că, din pricina caniculei, a decis să permită bărbaţilor din companie să poarte pantaloni trei sferturi.

  • După Alexandria, o altă localitate fără echipă în Liga 1 va avea stadion nou: “A fost cerut de FRF!” Oraşul are aprope 80.000 de locuitori

     
    Ministrul Sevil Shhaideh, explicaţii despre stadionul din Teleorman: Construcţia a fost cerută de Federaţia Română de Fotbal şi de Atletism
     
    “Nu vorbim despre un stadion, ci despre un complex sportiv, care are şi piste de atletism şi altele. Dacă discutăm de iniţirea unui obiectiv de o asemenea anvergură, cu toate că toată lumea se pricepe la fotbal, chiar şi consilierii primului ministru, cei mai în măsură sunt cele două federaţii: Federaţia Română de Fotbal şi cea de atletism. Mai există în pregătire un alt complex sportiv la Târgovişte, pentru a ne înscrie în aceasta rază de 100 de kilometri vizavi de Bucureşti, pentru organizare de turnee. Dezvoltarea echilibrată nu se realizează doar în muncipiile poli de creştere. E timpul să încetăm cu aceste corelări, cu provenineţa liderilor politici din anumite judeţe. Vorbim despre colectivităţi locale, beneficiari direcţi”, a declarat, miercuri, viceprim-ministru Sevil Shhaideh, ministrul dezvoltării regionale, administraţiei publice şi fondurilor europene.
     
    Investiţia în stadionul de la Alexandria este de 55,7 milioane de lei (12,2 milioane de euro), care va fi derulată prin Compania Naţională de Investiţii (CNI). Contribuţia municipalităţii din oraş va fi de doar 1,38 milioane de lei (puţin peste 300.000 de euro), se mai arată într-un proiect de HG. Stadionul va avea o capacitate totală pentru 5.496 spectatori, o suprafaţă construită de 15.795 de mp, iar durate de realizare a investiţiei este de 18 luni.