Tag: IT&C

  • Mai poate scadea factura telecom?

    “In 2003, ARPU Connex a fost de 14,35 dolari, fata de 14,19
    dolari in 2002. O contributie are aici cresterea veniturilor din
    traficul international, ca urmare a liberalizarii pietei de
    telecomunicatii”, scria candva, la inceputul lui 2004, un
    utilizator sub pseudonimul Azzido pe forumul Softpedia. Remarca se
    referea la valoarea venitului mediu generat de un utilizator (ARPU
    – average return per user), o masura a eficientei operatorilor de
    telecomunicatii, in conditiile in care date despre afacerile
    operatorilor de la noi erau pe atunci putine si destul de greu de
    gasit. “Singura informatie aparuta in ultima vreme in presa ar fi
    ca, in primele 10 luni din 2003, ARPU Orange a fost de 7 dolari pe
    luna pentru cartelele preplatite si de 30 de dolari pe luna pentru
    abonamente, ceea ce ar insemna un ARPU mediu de aproximativ 14,82
    dolari la un raport de 34% abonati si 66% clienti prepaid”, mai
    spunea Azzido in acelasi mesaj.

    Discutia despre care e cel mai eficient operator a continuat si
    in 2006, cand in cazul Zapp, venitul mediu lunar generat de un
    utilizator ajunsese la 32 de dolari, mai mult decat dublul cifrei
    raportate de alti operatori GSM din Romania. “Desi nu am vazut o
    cifra oficiala pentru 2006, banuiesc ca acum a crescut pana la
    35-40 de dolari datorita EVDO”, scria un utilizator pe nume
    Master-boy, ridicand aceeasi intrebare legata de Cosmote, fostul
    Cosmorom, proaspat preluat de operatorul elen de telecomunicatii
    OTE. Era perioada cand Cosmote tocmai lansa cartelele preplatite cu
    2.000 de minute incluse in retea la tariful de 3 euro, miscare care
    a adus companiei un salt de la 1,23 milioane de clienti in 2006 la
    3,6 de milioane anul urmator.

    ARPU inregistrat de operator era astfel cel mai mic din
    industrie, de 5 euro pe luna per utilizator, conform raportului
    financiar al OTE, ceea ce insemna ca un client al companiei
    cheltuia anual cu factura de telefonie mobila sau pentru
    reincarcarea cartele preplatite in jur de 60 de euro. De atunci,
    cifra s-a mentinut cat de cat constanta, la nivelul de 5 euro pe
    luna, cu exceptia lui 2007, cand venitul mediu lunar incasat de
    companie de pe urma unui consumator s-a cifrat la 6 euro.

    Din punctul de vedere al operatorilor, ARPU este poate printre
    cei mai importanti indicatori care arata cat sunt dispusi sa
    cheltuie clientii pentru serviciile lor. Din perspectiva
    consumatorilor insa, acelasi indicator se traduce in portofelul lor
    prin teancul de facturi pe care le platesc, iar cheltuiala devine
    cu atat mai importanta acum, cand la recesiune se adauga cresterea
    TVA si toate scumpirile aferente.


    Strict pentru serviciile de telefonie mobila, romanii cheltuiesc
    in medie intre 60 si spre 100 de euro pe an, in functie de
    operator. Limita inferioara se regaseste in randul clientilor
    Cosmote, in timp ce limita superioara o ating utilizatorii
    Vodafone, potrivit datelor furnizate de companii. Evident, dincolo
    de aceste limite sunt o multime de variabile, intrucat, pe de-o
    parte, exista consumatori care platesc lunar doar cativa euro,
    avand in abonament minute incluse in retea si, in unele cazuri,
    chiar nationale, iar pe de alta parte, clienti care calatoresc mult
    si poarta conversatii in roaming sau abonati ce pur si simplu
    vorbesc foarte mult la telefon si ajung sa plateasca 100 de euro
    intr-o singura luna.


    Cat despre serviciile de telefonie fixa, televiziune si
    internet, valoarea medie a facturii cumulate pentru tot anul trecut
    a fost cuprinsa intre 61 si aproape 160 de euro, in functie de
    furnizorul de servicii. Pragul superior a fost atins de clientii cu
    servicii precum internetul cu viteze de ordinul zecilor de MB la
    descarcare, televiziune digitala sau telefonie fixa cu mii de
    minute gratuite incluse in costul abonamentului.

  • Videoconferintele – sau cum reduc companiile costurile

    “Pentru inceput vom intra in legatura directa cu o colega din
    Bulgaria si cu un coleg care se afla cu doua etaje mai jos. Vreau
    sa va arat cum functioneaza sistemul.” Asa a inceput saptamana
    trecuta Cristian Popescu, directorul general al Cisco Romania,
    demonstratia unei videoconferinte. Discutia a avut loc intr-o sala
    special amenajata pentru asemenea tip de intalniri – peretii de
    culoare crem erau izolati fonic, suprafata unuia dintre ei fiind pe
    jumatate acoperita de un ecran. Pe masa din fata ecranului se afla
    dispozitivul, de forma unui telefon fix, ce permite conectarea
    participantilor la videoconferinta aflati in locuri diferite.

    Aici se intalnesc managerii Cisco Romania pentru a comunica cu
    filialele din strainatate si a tine legaturile cu clientii si
    partenerii. La inceput, in anul 2007, compania a introdus sistemul
    de teleprezenta doar intern, intre sucursale, pentru ca mai apoi sa
    se extinda si la celelalte categorii. “Intr-o videoconferinta, dupa
    cinci minute, participantii incep sa uite ca se afla in fata
    ecranului si au senzatia de intalnire fata in fata”, apreciaza
    Popescu, socotind ca la nivelul lunii trecute Cisco a avut peste
    30.000 de conferinte de teleprezenta la nivel mondial.

    “Eu unul particip de zece ori pe saptamana la acest tip de
    intalniri. Desi in ultima perioada am calatorit mai putin in
    interes de serviciu, nu imi pare rau, pentru ca deplasarile
    inseamna pierdere de timp si lipsa de productivitate”, completeaza
    directorul Cisco. Alexandru Mina, coordonator de comunicare al
    Panasonic Romania, afirma in schimb ca el nu calatoreste mai putin
    de cand foloseste sistemul de teleprezenta. “Videoconferintele vin
    doar ca o completare a deplasarilor – ne ajuta sa verificam datele,
    sa aducem imbunatatiri. Nu au niciun dezavantaj”, comenteaza
    Mina.

    El tine sa sublinieze diferenta dintre teleconferinta si
    videoconferinta, ca grad de eficienta a comunicarii: “Prima este
    impersonala, substituie cu greu comunicarea fata in fata, in timp
    ce a doua te ajuta sa vezi persoanele cu care vorbesti, reactiile
    si gesturile lor. Eu particip la videoconferinte de doua-trei ori
    pe saptamana, insa la nivel de companie au loc si trei-patru
    videoconferinte zilnic”. Si cei de la Procter & Gamble Romania
    au inceput sa foloseasca sistemul de videoconferinte din 2007,
    pentru intalnirile interne in cadrul P&G. In prezent,
    utilizarea acestui sistem s-a extins, inclusiv pentru diverse
    intalniri cu parteneri externi.

    “Avantajele utilizarii sistemului sunt foarte variate”, sustine
    Cornelia Sofronie Pitigoi, external relations manager, Procter
    & Gamble Romania, referindu-se la imbunatatirea
    productivitatii, a colaborarii intre echipe care se afla in locuri
    diferite, dar si la reducerea la nivel global a emisiilor de carbon
    (se reduce numarul calatoriilor) si nu in ultimul rand din punct de
    vedere personal: reducerea numarului de ore petrecut in calatorii
    de afaceri (mai mult timp dedicat familiei).

    Conform mai multor manageri cu care am discutat, cresterea
    productivitatii s-a dovedit pentru ei unul dintre cele mai
    importante castiguri aduse de sistemul de teleprezenta. Timpul de
    calatorie, care de cele mai multe ori genereaza costuri mari, poate
    fi transformat in timp de lucru. In cazul Cisco, spre exemplu, de
    la introducerea sistemului in 2007 si pana in prezent au fost
    economisiti peste 550 de milioane de dolari. Si Computer Generated
    Solutions (CGS), companie de externalizare de servicii de relatii
    cu clientii, a redus cu 30-40% costurile de cand a adoptat sistemul
    de videoconferinte.

  • Idei de afaceri online: vreti informatia, puteti s-o platiti prin SMS

    Twitter se zbate deja de mai multa vreme sa gaseasca o sursa de
    venituri. Serviciul gratuit de microblogging, care permite oricarui
    utilizator sa publice mesaje scurte, de cel mult 140 de caractere,
    pare sa se rezume insa doar la publicitatea online, eliminand din
    discutie varianta unor conturi platite.


    De aici a pornit si ideea antreprenorului roman Dan Boabes
    pentru NN.bb, o platforma de monetizare a continutului digital,
    indiferent ca este vorba despre stiri sau informatii publicate de
    consumatori pe bloguri si pe retele de tipul Facebook sau Twitter
    ori despre fotografii, melodii, aplicatii software si orice alt tip
    de fisiere. “Un astrolog care are cont pe Twitter si publica
    informatii acolo, spre exemplu, poate cere bani pentru acele
    informatii”, sustine Boabes, fondatorul si directorul executiv al
    companiei de servicii interactive bazate pe mesaje text Simplus
    Invest.


    Primul pas a fost inregistrarea unui nume de domeniu simplu,
    idee generata de un alt proiect la care lucreaza (un portal pentru
    copii), alegand astfel domeniul din Barbados, unde legislatia este
    insa destul de restrictiva si presupune ca persoana sau compania
    care inregistreaza un domeniu sa fie rezidenta in Barbados.

    Din acest motiv, a fost nevoie de cateva luni pentru achizitia
    NN.bb, in conditiile in care toate procedurile au fost intermediate
    de o casa de avocatura. Jumatate de an si 50.000 de euro mai
    tarziu, investitie la care se vor mai adauga in urmatorul an
    cheltuieli operationale de peste 200.000 de euro, actualul NN.bb nu
    mai seamana foarte mult cu ideea originala si nici nu se mai leaga
    in mod neaparat de Twitter, desi utilizatorii serviciului de
    microblogging sunt printre potentialii clienti.

    In sine, sistemul lui Boabes permite scurtarea unui link, asa
    incat sa fie mai accesibil pe Twitter unde un link foarte lung nu
    incape, dupa modelul mai cunoscutelor TinyURL, Bit.ly, Tr.im sau
    Sp2.ro. “Cele mai multe servicii de scurtare a link-urilor nu au
    insa un model de business in spate”, spune antreprenorul, in timp
    ce pentru NN.bb a fost conceputa de la bun inceput o forma concreta
    de monetizare.

    Desi este gratuit si nu presupune niciun fel de cost din partea
    utilizatorilor in afara de timpul necesar crearii unui cont,
    sistemul NN.bb permite practic vanzarea de continut pe internet,
    incasari care nu intra doar in buzunarul furnizorului de continut,
    ci si in conturile companiei.

    Procesul este simplu: un utilizator care vrea sa vanda un anumit
    tip de continut foloseste sistemul pentru a asocia acelui fisier un
    pret si un link scurt care va directiona ulterior potentialii
    cumparatori spre pagina de internet potrivita. Iar plata se face
    printr-un SMS cu tarif special, care porneste de la un euro si
    poate ajunge la cel mult 20 de euro in retelele mobile din Romania,
    prag dincolo de care plata se face prin card bancar.

    Din incasarile generate de un anumit fisier sunt retinute mai
    intai comisioanele operatorilor de telefonie mobila care proceseaza
    SMS-ul, care variaza in functie de companie, dar si de tara (in
    Italia, spre exemplu, operatorii retin 30% din valoarea platii),
    iar diferenta este impartita intre NN.bb si furnizorul de continut,
    acestuia din urma revenindu-i 80% din total.

    In plus, exista si un sistem de afiliere care poate genera
    venituri suplimentare; un furnizor de continut va incasa 4% din
    vanzarile efectuate de un alt utilizator al sistemului, care si-a
    creat cont in urma achizitionarii continutului initial, si alte 2
    procente din vanzarile afiliatilor acestui utilizator din urma,
    potrivit lui Boabes.


  • Samsung ataca iPad-ul la el acasa, de Sarbatori

    Gigantul coreean a incheiat si parteneriate cu cateva retele de
    televiziune pentru achizitia si difuzarea unor seriale dedicate
    pentru Galaxy Pad.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Microsoft a lansat o noua versiune a Internet Explorer

    Noua versiune a Internet Explorer suporta tehnologia HTML 5 si o
    viteza mai mare de incarcare a paginilor web.

    Cota de piata a Internet Explorer a scazut la 60%, de la 74% in
    urma cu doi ani, ca urmare a interesului in crestere atras de
    Firefox, Chrome si Safari, potrivit Net Applications.


    Cititi mai multe
    pe www.mediafax.ro

  • RCS&RDS, amendata cu 300.000 de lei pentru taxa pe telefonie

    “Daca pana la data de 29 octombrie 2010, RCS&RDS nu-si va
    notifica clientii cu privire la introducerea acestei taxe, cu
    mentiunea expresa in cuprinsul notificarii ca utilizatorul are
    dreptul de a denunta unilateral contractul in termen de 30 de zile
    de la primirea notificarii, fara plata niciunei despagubiri, si
    nu-si va modifica contractul-cadru pana la data de 19 septembrie
    2010, va plati amenda pentru fiecare zi de intarziere.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Asesoft a cumparat 60% din actiunile Flanco

    “Flanco este pentru noi o investitie, o oportunitate”, a spus
    Iulian Stanciu, actionar Asesoft.Noii actionari majoritari vor
    asigura in perioada imediat urmatoare o infuzie de capital de patru
    milioane de euro, iar bancile vor primi in decurs de maximum sase
    luni suma de zece milioane de euro, mentionata in planul de
    reorganizare.

    “Oportunitatea de achizitie a fost urmarita foarte atent si a
    fost luata decizia de a se indrepta catre retailul traditional.
    Migrarea aceasta este naturala, iar achizitiile facute pe timp de
    criza sunt tot timpul mai profitabile decat celelalte”, a afirmat
    Claudiu Corcodel, consultant la KPMG.

  • Negru pe alb despre industria tipografica sau cum se vede viitorul de la Dublin

    De bariera de la intrarea micului orasel intins pe o suprafata
    de peste 800.000 de metri patrati nu treci prea usor. Inconjurat de
    padure si de-a dreptul invadat de iepuri, complexul Dublin Inkjet
    Manufacturing Operation, cum este numit centrul de cercetare si
    dezvoltare al HP din Irlanda, pastreaza secrete importante legate
    de productia de cerneala si consumabile pentru imprimante. In afara
    de cei 2.000 de angajati, accesul este permis numai in urma unui
    filtru de securitate continuat apoi la intrarea in cladire, unde
    sunt retinute pana la plecare aparatele de fotografiat.

    Tehnologia din spatele unui cartus de cerneala este in sine
    foarte sofisticata, implicand luni de cercetare amanuntita doar
    pentru a determina un detaliu precum tiparirea unui numar mai mare
    de pagini sau imprimarea pe diverse tipuri de hartie, iar orice
    informatie scapata in afara companiei se poate transforma in
    pierderi de ordinul zecilor de milioane de euro.

    Precizia cu care curge o picatura de cerneala, la o viteza de 50
    de kilometri pe ora, este egala cu cea necesara pentru a trage cu
    arcul de la o distanta de 100 de metri, nimerind fix la tinta. Iar
    asta se intampla pentru fiecare duza din cele cateva mii care varsa
    cate 36.000 de picaturi de cerneala pe secunda; pentru o fotografie
    sunt necesare mai bine de 30 de milioane de picaturi.

    Orice detaliu conteaza, iar cerneala este poate cel mai
    important dintre ele. Pentru dezvoltarea unui anumit tip de
    cerneala, cercetatorii au nevoie de cel putin trei ani, timp in
    care experimenteaza cu diferite elemente pentru a determina
    compozitia potrivita, folosind pe parcurs cantitati enorme de
    consumabile. Cerneala este componenta cea mai importanta a unui
    cartus, intrucat nu numai ca determina ce numar de pagini poate fi
    imprimat cu o anumita cantitate sau viteza cu care se usuca pe
    hartie, dar si rezistenta la trecerea timpului, perioada care a
    ajuns deja, in cazul anumitor tipuri de hartie si cerneala, la mai
    bine de 100 de ani.

    Inaugurat in 1995 cu o investitie de 101 milioane de dolari,
    centrul de cercetare si dezvoltare din Dublin a fost la inceputuri
    si cea mai mare fabrica de cerneala si consumabile a HP. Intre timp
    insa, balanta a inclinat mai mult spre cercetare, desi inca sunt
    desfasurate activitati de productie destinata exportului, in
    special catre piata europeana. O mica parte ajunge inclusiv in
    Romania, o piata dominata multa vreme de cartuse reincarcabile
    acasa si de tiparit pana aproape de uscarea cartusului.

    “Desi piata alternativa exista in continuare si nu este deloc
    neglijabila, consumatorii au inceput sa se orienteze tot mai mult
    spre consumabile originale”, observa Andrei Draghicescu, supplies
    brand manager in divizia de Imaging and Printing a HP Romania, cu
    argumentul ca, in conditii comparabile, un cartus original
    tipareste cu 34,7% mai mult decat unul alternativ.
    “Disponibilitatea la raft in magazine a altor tipuri de consumabile
    a scazut cu 20% sau poate chiar mai mult in ultimii cinci ani, iar
    locul lor a fost luat de consumabile produse de aceleasi companii
    care produc si imprimantele”, spune managerul.

    Este adevarat, metoda reincarcarii cartusului cu seringa este
    inca folosita, iar in contextul problemelor economice actuale,
    multi consumatori fortati de imprejurari inclina acum spre
    consumabilele alternative mai ieftine, insa majoritatea cumpara
    cartuse originale, sesizand din propria experienta diferentele.
    “Producatorii de imprimante comercializeaza cartuse create special
    pentru fiecare model, asa incat consumul sa fie optim. Astfel, un
    cartus compatibil sau reincarcat care pare la prima vedere mai
    ieftin este in realitate mai scump, pentru ca numarul de pagini ce
    pot fi imprimate este mai mic”, sustine Ciprian Baranga, director
    de vanzari si marketing al Epson Romania si Bulgaria, adaugand ca
    in cazul utilizatorilor de imprimante Epson, numarul celor care
    folosesc cartuse reincarcate sau compatibile este foarte
    scazut.

  • Trei smartphone-uri Nokia au fost lansate astazi pe piata. E suficient pentru a concura cu Apple?

    Cele trei smartphone-uri lansate la Londra de Nokia – E7, C7 si
    o noua versiune C6 – sunt dotate cu ecrane tactile (touchscreen) şi
    functioneaza cu sisteme de operare Symbian.Compania finlandeza
    detine 40% in volum pe segmentul vanzarilor de telefoane
    inteligente.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • CS Vision a lansat prima masa multitouch din Romania

    “Solutia multitouch este pasul firesc al evolutiei inaltei
    tehnologii”, a spus Razvan Bagiu, unicul actionar al CS Vision. “Am
    inceput astfel sa o studiem si am ajuns sa o producem aici in
    Romania”, a completat acesta.

    Masa multitouch este o solutie buna pentru prezentari, promotii
    sau diverse evenimente. Pretul unei astfel de mese este in jur de
    9.800 de euro. “Pana in acest moment masa multitouch a starnit
    curiozitatea mai multor potentiali clienti din publicitate sau
    proprietari de showroom-uri. De asemenea, avem cateva cereri pentru
    expozitii si muzee”,a mai daugat Bagiu.
    Pana la finalul acestui an compania estimeaza ca vor fi contractate
    in Romania 10 mese TomTouch Multitouch.

    Anul trecut CS Vision a avut o cifra de afaceri de 980.000 de
    euro, iar pentru acest an estimeaza o crestere de 32%, la 1,5
    milioane de euro.