BusinessMagazin

Tag: investitori

  • DEER, cel mai mare distribuitor de energie din România, parte a grupului Electrica, anunţă tranzacţii de 200 mil. lei cu Hidroelectrica în ultimul an

    Electrica (simbol bursier EL), furnizor şi distribuitor de energie electrică controlat majoritar de statul român prin Ministerul Energiei, şi-a informat investitorii cu privire la efectuarea unor tranzacţii realizate între 17 februarie 2022 şi 16 februarie 2023 între DEER, parte a grupului Electrica, şi Hidroelectrica, cel mai mare producător local de energie.

    Tranzacţiile sunt în valoare de 199 de milioane de lei, ceea ce depăşeşte pragul de 5% din activele nete ale Electrica, conform situaţiilor financiare individuale de la jumătatea anului trecut, se arată într-un raport publicat vineri la BVB.

    Obiectul tranzacţiilor a constat în „prestarea serviciului de distribuţie a energiei electrice de către operatorul de distribuţie pentru utilizatorii, clienţi finali ai furnizorului, ale căror instalaţii sunt racordate la reţeaua electrică a operatorului de distribuţie”, cât şi în „cumpărarea de energie electrică prin negociere directă”.

    Distribuţie Energie Electrică România (DEER) este cel mai mare distribuitor de energie la nivel local, cu 3,7 milioane de consumatori conectaţi la începutul anului trecut.

    Electrica a avut un profit net de 533,7 milioane de lei la nivel consolidat în primele nouă luni de anul trecut, cu 640,8% peste rezultatul perioadei similare din 2021. Veniturile au urcat cu 44,4% la 7,2 miliarde de lei, potrivit raportului trimestrial.

    În ultimul an, acţiunile EL au pierdut 10%, pe un rulaj de 148 de milioane de lei. Compania inclusă în indicele BET valorează 3,1 miliarde de lei, statul român deţinând 49% din capitalul social.

     

  • Gabriel Blăniţă, director asociat, Colliers: Nu mai suntem doar o destinaţie pentru investiţii, ci avem şi investitori care se uită către investiţii în afara României, iar acesta este un lucru încurajator, foarte interesant şi când vorbim despre imobiliare

    „Nu mai suntem doar o destinaţie pentru investiţii, ci avem şi investitori care se uită către investiţii în afara României, iar acesta este un lucru încurajator, foarte interesant şi când vorbim despre imobiliare. Avem investitori români care se uită la pieţele din afară, avem  exemple şi pe segmentul rezidenţial, cât şi pe segmentul de birouri. Avem dezvoltatori care vor să dezvolte proiecte pe care le-au început în România şi merg mai departe cu ele în regiune. Şi România nu mai este astfel doar un cap de linie, ci este o destinaţie, una din primele destinaţii pentru investitori.“

  • De ce cursul valutar nu creşte, cum ar justifica inflaţia dublă din România şi imensul deficit comercial? După ce au scăzut presiunile pe inflaţie şi pe creşterea dobânzilor la lei, acum principala problemă a lui Isărescu este cum să facă să nu lase cursul leu/euro să scadă

    Vineri, 10 februarie 2023, BNR a afişat un curs valutar de 4,9045 lei pentru un euro. Pe 10 februarie 2020, cursul valutar a fost de 4,7668 lei/euro, pe 10 februarie 2021 cursul a fost de 4,8744 lei/euro, iar pe 10 februarie 2022 cursul a fost de 4,9450 lei/euro. Deşo de trei ani suntem în criză, cursul valutar leu/euro aproape că nu s-a mişcat deloc.

    De luni bune, BNR face eforturi să ţină cursul valutar nu să nu crească, cum s-ar aştepta lumea, cum ar justifica creşterea inflaţiei, dar mai ales deficitul comercial imens raportat de România pentru anul 2022, de nu mai puţin de 34 de miliarde de euro, ci să nu scadă.

    Ca o dată istorică, în 2008, când am intrat în criză, deficitul comercial ajunsese la 23,9 miliarde de euro.

    Acest deficit comercial din 2022, rezultat al unor exporturi de 92 de miliarde de euro dar al unor importuri de 126 de miliarde de euro, se duce mai departe în deficitul de cont curent, care va fi publicat în următoarele zile pentru anul 2022, dar care va arăta un nivel extrem de îngrijorător, de peste 9% din PIB.

    După cum ar arăta anumiţi indicatori macro ai României – deficitul comercial, deficitul de cont curent, deficitul bugetar şi inflaţia, dublă faţă de Europa -, chiar ar fi trebuit să avem creşterea cursului valutar leu/euro, deci o depreciere a monedei naţionale, dar în schimb avem presiuni pentru scăderea cursului, deci aprecierea monedei naţionale.

    Dacă dăm timpul înapoi cu trei ani în urmă, în 10 februarie 2020, cu o săptămână înainte de izbucnirea oficială a pandemiei şi închiderea economiilor, cursul era cotat la 4,7668 lei pentru un euro.

    A venit pandemia, iar două-trei săptămâni BNR a vândut valută cu toate mâinile pentru a nu lăsa cursul să crească prea mult, având în vedere presiunile care erau atunci când lumea îşi scotea leii din bănci ca să-i schimbe în valută. De altfel, pe piaţa caselor de schimb au fost câteva zile în care cursul depăşise 5 lei pentru 1 euro la vânzare.

    După trei ani, timp în care am avut o pandemie, am avut apoi explozia preţurilor la energie, războiul militar din Ucraina, învierea inflaţiei – care a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii 30-40 de ani în lumea occidentală, iar la noi la cel mai ridicat nivel din ultimii 20 de ani -, cursul valutar a crescut cu numai 2,88% (în 2021 am avut 0,6% având ca reper 10 februarie, în 2022 s-a înregistrat o apreciere de 0,8%).

    În cei trei ani – 2020, 2021, 2022 – inflaţia adunată în România a fost de 26,4%, iar în Europa a fost de 12,25%. Deci ar fi trebuit să avem o creştere a cursului de 14,15%.

    Dacă adunăm creşterile economice, în România am avut în trei ani o creştere cumulată de 6,7% iar în Europa de 3,01%, ar rezulta un avantaj în favoarea României de 3,7%. Dacă scădem acest avantaj din diferenţialul de inflaţie, rezultă 10,35%, cât ar fi trebuit să crească cursul, măcar să nu pierdem competitivitate. În schimb, avem o creştere a cursului de numai 2,88%, deci avem o supraapreciere a leului de 7,47%.

    Aceste cifre ar reclama o creştere a cursului valutar, dar presiunea este în sens contrar.

    De la finalul anului trecut, de când Banca Naţională a lăsat mai multă lichiditate în piaţă pentru ca Ministerul Finanţelor să aibă de unde să se împrumute iar băncilor să nu li se taie respiraţia, România a fost invadată de investitori de portofoliu cu miliarde de euro, pe care le-au schimbat în lei şi au cumpărat titluri de stat.

    Dacă în primele luni de la izbucnirea războiului din Ucraina investitorii de portofoliu, care speculează mişcările de curs valutar  şi de dobândă, şi-au retras banii având în vedere că suntem la graniţă cu războiul, ceea ce a creat mari probleme Ministerului de Finanţe în a găsi bani pentru finanţarea deficitului şi a datoriilor care ajungeau la scadenţă, acum investitorii au revenit pe piaţă să cumpere titluri de stat româneşti. Aşa se face că randamentul titlurilor pe 10 ani a scăzut de la peste 9% la 7,5% în prezent, iar ROBOR a scăzut de la 8,2% la 7,1%, cât a fost cotat pe 10 februarie. Această scădere de dobândă la titluri de stat şi la ROBOR a fost în contradicţie cu creşterea de dobândă de referinţă operată de Banca Naţională a Românei în acelaşi interval.

    Revenirea investitorilor de portofoliu are legătură şi cu îmbunătăţirea perspectivelor legate de evoluţia inflaţiei, în lume şi în România.

    În comunicatul de după şedinţa de politică monetară în care a păstrat dobânda de referinţă la 7%, BNR a anunţat că inflaţia va ajunge la o singură cifră cu două trimestre în avans faţă de estimările anterioare. Imediat, analiştii economici şi-au schimbat prognozele, ultimele date indicând o inflaţie în jurul a 8% pentru acest an faţă de 10-12% estimările anterioare. Chiar BNR avea o prognoză de 10,59% pentru 2023, dar asta înainte de ultimele evenimente. Săptămâna aceasta Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, va prezenta ultimele date legate de evoluţia inflaţiei şi ceea ce se întâmplă pe piaţa monetară şi valutară.

    Dacă Isărescu s-a luptat în ultimul an şi jumătate cu inflaţia şi cu creşterea dobânzilor la lei, acum se luptă mai mult cu cursul valutar, în sensul scăderii, nu creşterii lui, având în vedere miliardele de euro care intră pe piaţa titlurilor de stat, pe piaţa monetară din fondurile europene şi din investiţiile străine.

    Aşa se face că deşi avem o explozie a deficitului comercial şi a deficitului de cont curent, rezerva valutară a BNR nu scade, ci chiar creşte. În ultimii trei ani rezerva valutară a crescut cu 13,7 miliarde de euro, de la 32,9 miliarde de euro la 46,6 miliarde de euro. BNR cumpără valută de pe piaţă pentru a evita o apreciere şi mai mare a cursului valutar, dar asta înseamnă că injectează şi mai multă lichiditate în lei în piaţă, ceea ce ar contribui la scăderea mai mare a dobânzilor la lei, lucru pe care BNR ar vrea să-l evite ca să nu apară din nou presiuni inflaţioniste.

    Când dobânzile la lei vor mai scădea iar cele la euro vor creşte, pentru că Banca Centrală Europeană anunţă o nouă creştere a dobânzii de referinţă de la 2,5% la 3%, investitorii de portofoliu vor ieşi de pe piaţă repede, la fel cum au intrat, pentru că se anulează diferenţialul de dobândă între leu/euro şi leu/dolar.

    Atunci să vedem cum va evolua cursul valutar.

  • Dezvoltare accelerată

    Pentru SeedBlink, platforma de crowdfunding pentru companii de tehnologie europene, 2023 este un an de dezvoltare accelerată. Unul dintre principalele obiective ale acesteia, care va ajuta însă întregul ecosistem tech, este dezvoltarea unei pieţe secundare pentru acţiunile start-up-urilor care au strâns bani prin intermediul platformei – oferindu-le investitorilor o metodă de a avea acces la lichiditate înainte de un exit sau o altă tranzacţie majoră derulată de start-up, dar şi acces la acţiuni pentru cei care au ratat campaniile de finanţare de pe SeedBlink.

    Termenul de piaţă secundară nu înseamnă însă că va apărea o bursă, pentru că totul ar urma să fie derulat în maximă confidenţialitate, fără publicarea detaliilor despre părţile din tranzacţii şi preţul per acţiune. Mai multe despre cum va fi construit acest proiect, în cele ce urmează.

    „Posibilitatea de a-ţi vinde acţiunile ca individ este o noutate atât din punctul de vedere al platformei, cât şi ca business. Anul trecut au fost câteva proiecte pilot, iar anul acesta vom lansa acum în acest trimestru piaţa secundară. Esenţa este că un acţionar va putea să-şi vândă acţiunile către oricine din comunitatea noastră, nu numai ca anul trecut, restricţionat în cadrul SPV-ului (special purpose vehicle – n. red.) în care avea acţiunile. Deci o noutate pentru anul acesta şi pentru care lucrăm destul de intens acum este să lansăm această formă de lichiditate pe care sunt convinsă că investitorii o vor primi pozitiv şi că asigurarea acestei lichidităţi între runde, deci înainte de un exit sau înainte de un follow-on, va fi primită cu interes“, a declarat în cadrul emisiunii ZF IT Generation, Carmen Sebe, CEO al SeedBlink. Compania va lansa piaţa secundară în primul trimestru al acestui an, după ce a testat deja în 2022 mecanismul, în cadrul a cinci proiecte pilot prin care investitorii şi-au vândut din acţiuni.

    Cum se va desfăşura mai exact vânzarea de acţiuni în cadrul platformei? „Nu trebuie decât să-ţi manifeşti intenţia dacă vrei să cumperi sau vrei să vinzi, totul va fi foarte confidenţial atât pentru investitori, cât şi pentru start-up, în sensul că se vor pune batch-uri de acţiuni, iar discuţiile se vor purta între cei care vor să cumpere şi vor să vândă. Deci nu este nimic public, pentru că noi nu suntem o bursă în care să putem să intervenim într-un fel sau sau altul. Ceea ce se va întâmpla este că un investitor îşi va manifesta dorinţa de a cumpăra, iar altul de a vinde un anumit număr de acţiuni, iar cumva în spate, într-o totală confidenţialitate, se va seta valoarea pe acţiune şi inclusiv informaţiile despre companie vor fi tot aşa, date la nivel confidenţial. De ce spun asta? Pentru că nu vrem să influenţăm şi nici nu trebuie să influenţăm, nici ca platformă, nici pur şi simplu involuntar, într-un fel, preţul acţiunilor”, a explicat ea.

    Lansată la începutul anului 2020, prin intermediul platformei de equity crowdfunding SeedBlink s-au finanţat în total aproape 67 de companii europene de tehnologie, dintre care dintre care 49 din România. Anul trecut, SeedBlink a achiziţionat Symbid, prima companie de equity crowdfunding din lume, consolidând astfel un portofoliu total de 256 de companii şi 67.500 de investitori din 75 de ţări: 70% sunt din România şi diaspora şi 30% sunt investitori străini, majoritatea alăturându-se după ce compania a obţinut autorizarea ca furnizor de servicii de finanţare participativă în conformitate cu ECSPR (European Crowdfunding Services Providers Regulation). „Seedblink a avut câteva proiecte importante în 2022 pe care le-a dus cu bine la îndeplinire. Între primele a fost o restructurare a companiei. După investiţia de anul trecut, suntem o companie cu sediu în Irlanda şi cu prezenţă în România, Grecia, Olanda şi Bulgaria. A fost un proiect destul de lung pe care l-am încheiat cu succes, urmat de un proiect la fel de lung şi de complex şi anume autorizarea. Am fost una dintre primele companii europene care a primit autorizarea de crowdfunding pe noul regulament şi acest lucru ne pune într-o poziţie foarte bună în Europa. Autorizarea a fost un proiect lung şi greu, dar am lucrat bine cu ASF-ul (Autoritatea de Supraveghere Financiară – n.red.) şi în acest moment avem deja şi «paşaportările» în restul Europei“, a precizat ea, adăugând că autorizarea obţinută certifică, conform unui regulament european, că investiţiile din platformă se derulează după proceduri şi procese foarte bine stabilite, auditate şi controlate.

    Echipa SeedBlink lucrează de asemenea acum la un proiect pilot prin care şi-a propus să simplifice procesul de investiţie într-un start-up tech listat pe platformă, care în prezent se realizează prin intermediul SPV-urilor – societăţi înfiinţate special pentru ca investitorii să poată finanţa respectivele companii.

    „În decembrie 2021 am început lucru la acest proiect în care să putem să aducem mai multe beneficii investitorilor, dar şi startup-urilor prin simplificare a procesului de investiţie. În acest moment, din motive absolut obiective, respectiv legislative, utilizăm aceste SPV-uri, companii pe care le înfiinţăm şi care investesc la rândul lor în compania target, procesul fiind destul de greoi mai ales pentru acţionari – implică semnarea multor documente, un anumit grad de confidenţialitate mai mic. Aşadar, unul dintre proiectele pe care le-am avut a fost să rezolvăm această problemă de logistică, să-i spunem, şi din păcate nu este simplu fiindcă la nivelul Europei nu există un anumit model pe care să-l foloseşti. Este ceva pe care fiecare companie îl poate imagina, încerca şi aşa mai departe“, a menţionat Carmen Sebe.

    Mai exact, SeedBlink a început în prezent testarea acestui nou model operaţional de „trust austriac” în cadrul a două campanii de strângere de fonduri aflate acum în desfăşurare: Productpine (Olanda, DTC Marketplace) şi Ambr (Marea Britanie, HRTech).

    „Lucrăm la acest proiect cu un consultant şi foarte bun din Europa. Am găsit această soluţie şi sperăm să funcţioneze. De ce zic sperăm? Pentru că nu este o chestie care depinde de noi sau de cadrul legislativ. Este mai mult vorba de bănci. Trust-ul fiind în Austria, băncile din Austria sunt cele care trebuie să ne ajute să ducem mai departe acest acest proiect şi aşteptăm să vedem cum putem lucra cu ele”, ”, a explicat ea, adăugând că speră ca totul să meargă bine pentru că sunt foarte multe beneficii atât pentru investitori, cât şi pentru start-up-uri.

    „Confidenţialitatea este unul dintre beneficii, dar nu neapărat asta a fost prima pe listă, ci faptul că investitorii sunt direct acţionari în companii, nu mai sunt indirect prin SPV, plus faptul că tranzacţiile sunt mult mai rapide: în câteva săptămâni, în două săptămâni, am încheiat o tranzacţie, faţă de acum când durează şi două luni. De asemenea, documentele de semnat sunt mult mai puţine, iar costurile pe termen lung sunt mai mici.”

    Prin simplificarea modelului operaţional, echipa SeedBlink se aşteaptă la atragerea mai multor investitori din străinătate care poate până acum au evitat să se implice din cauza faptului că nu cunosc exac legislaţia locală sau este mai greu să lucreze cu un SPV din România.

    „Dacă noi ca români, ştim despre ce este vorba, pentru un investitor din Italia sau din Franţa sau din Grecia este puţin mai complicat să înţeleagă modul în care se lucrează în într-o altă ţară, cum ne-ar fi şi nouă, dacă am face SPV-uri în Cipru sau în Franţa. Pe când <<trust-ul>> este o chestie pe care o înţeleg. Fiind în Austria, ca şi structură, este mai aproape de centrul Europei, deci poate deservi cam toate zonele. Este un cadru într-adevăr legislativ, contractele sunt făcute astfel încât investitorul este beneficiarul real al acţiunilor în target, iar <<trust-ul>> SeedBlink le are doar în custodie. Acesta ar fi principalul principalul atu.”

    SeedBlink lucrează de asemenea şi la dezvoltarea unei noi linii de produse în platformă, care se va lansa la finalul celui de-al doilea trimestru al anului. Noua linie de produse se adresează companiilor mici şi mijlocii, acţionarilor, investitorilor, avocaţilor, consultanţilor, dar şi angajaţiilor companiilor în cazul în care acestea au planuri de „stock option“.   ■

    Start-up Update”

     

    Invitat: Horea Timiş, cofondator al Heymedica (fostul Feeel.health) – un „Google“ al serviciilor medicale din Europa.

    Ce e nou? Start-up-ul local, care a creat o platformă all-in-one ce reuneşte sute de mii de furnizori de servicii medicale din Europa, are în prezent nevoie de o finanţare de 250.000 de euro pentru partea de marketing, iar apoi are în plan să atragă o investiţie de un milion de euro pentru expansiune internaţională.

    „Noi am luat mai multe runde de finanţare, am ajuns undeva la aproape 500.000 de euro până acum şi încă suntem în etapa de MVP şi lansare în piaţă. Vom mai face o rundă până în aprilie undeva la 250.000 de euro cu care o să facem primul pas în marketing, iar după aceea vizăm o rundă de un milion de euro ca să ne extindem la nivel internaţional şi să începem să punem fundaţia în mai multe ţări. Viitorul Heymedica este ca un Booking.com – în fiecare ţară să existe ecosistemul Heymedica. Lucrul acesta se va întâmpla în timp, nu se va întâmpla într-o zi sau două, iar furnizorii de servicii medicale, fie clinică, laborator sau farmacie au nevoie de vizibilitate pentru că pacientul te găseşte în online în ultima vreme.“

    „Start-up Pitch”

    Invitaţi: Andrei Stanciu, Ionuţ Şişu şi Julia Şişu, fondatori ai iFlows

    Ce fac? Au creat o platformă prin intermediul căreia IMM-urile îşi pot gestiona mai uşor afacerile în mediul digital.

    Ionuţ Şişu: „Pentru a ridica o rundă de finanţare aşa cum ne-o dorim, va trebui să atingem în mod constant o cifră de afaceri de 50.000 de euro lunar şi noi mizăm pe un portofoliu de 300 de clienţi în momentul în care vom vom aplica pentru prima rundă de finanţare. În ianuarie am reuşit spectaculos, spun eu, să ajungem la venituri de circa 20.000 de euro pe lună, ceea ce ne dă mari speranţe că vom reuşi să ajungem la 50.000 în decursul anului.“

    Andrei Stanciu: „iFlows a fost iniţial un «tool» utilizat de noi intern, acum mulţi ani pentru o companie de producţie, pentru că la acea vreme nu am găsit, după ce am scotocit în tot internetul, o soluţie care să-ţi rezolve şi partea de vânzări, şi partea de produse, să fie şi interactiv, şi intuitiv. Şi în felul ăsta, de-a lungul anilor am pus ideile în cod, nu pe hârtie, şi am ajuns la o formă care putea fi lansată, iar în 2019 ne-am pregătit uşor pentru piaţă. În 2021 am lansat un produs beta către un grup restrâns de clienţi, scopul nefiind să atragem un număr de mare de clienţi, ci să atragem clienţi din toate industriile.”

    Julia Şişu: „Noi calculăm costul strict în funcţie de numărul utilizatorilor şi de nivelul de acces pe care îl oferim în platformă. Şi asta este destul de important, adică putem ajunge pentru un operator la un cost de 1,5 euro pe lună ceea ce este foarte puţin şi este încurajator pentru companiile din industrie să-şi introducă toţi angajaţii în sistem. Practic, nivelul de acces se rezumă la profunzimea la care utilizatorii au acces. Sunt cazuri în care operatorii au nevoie doar de acces la tabloul cu comenzile în lucru şi atunci ei vor prelua acţiuni şi le vor finaliza, dar nu vor avea acces către facturi, de exemplu, sau date speciale despre clienţi sau zona asta financiară.”

    „Investor Watch”

     

    1. Invitat: Ciprian Man, cofondator al platformei business angels Growceanu.

    Continuarea strategiei din 2022

    „În 2022 ni s-au alăturat mulţi noi colegi, investitori, mulţi noi membri. Suntem pe la vreo 130 – 140 acum, deci am crescut de peste patru ori numărul de membri. Sigur că numărul acesta pe de o parte se va şi cerne un pic în timp, pe măsură ce am înţeles tot mai clar care e cea mai bună potrivire între ce face Growceanu, ce oferă, şi tipul de investitor care ne potrivim cel mai bine. Şi în acelaşi timp am crescut pe partea de definire a direcţiei în care mergem. Am ridicat în 2022 o rundă de investiţii cu două lucruri în principal în minte: primul fiind acela de a merge mai departe cu modelul pe care am demonstrat că îl stăpânim, adică să atragem membri din România din ecosistemul existent şi poate să începem încet – încet să activăm noi potenţiali investitori, oameni care nu s-au gândit serios până acum la investiţiile astea, în start-up-uri early stage.”

     

    2. Invitat: Suleiman Arabiat, senior investment manager în cadrul fondului austriac Elevator Ventures şi mentor în cadrul programului InnovX-BCR.

    Cu ochii pe start-up-urile tech din România

    „Avem o investiţie într-un fintech din România, Finqware. Prin intermediul InnovX-BCR am întâlnit cinci sau şase echipe foarte puternice, care sunt încă în curs de dezvoltare şi astfel încă nu se califică pentru o investiţie de la noi. Dar această piaţă este una în care trebuie să ştii să ai răbdare, aşa că noi ţinem pe radar aceste companii. Ne uităm la ele şi pe măsură ce se maturizează şi câştigă un pic de tracţiune – da, apoi – ar putea reprezenta o potenţială investiţie pentru noi.“

     

    3. Invitat: Carmen Sebe, CEO al platformei de equity crowdfunding SeedBlink

    Noi oportunităţi pentru investitori

    „Posibilitatea de a-ţi vinde acţiunile ca individ este o noutate atât din punct de vedere platformă, cât şi business. Anul trecut au fost câteva proiecte pilot, iar anul acesta vom lansa acum în acest trimestru piaţa secundară. Esenţa este că un acţionar va putea să-şi vândă acţiunile către oricine din comunitatea noastră, nu numai, ca anul trecut, restricţionat în cadrul SPV-ului (special purpose vehicle – n. red.) în care avea acţiunile. Deci o noutate pentru anul acesta şi pentru care lucrăm destul de intens acum este să lansăm această formă de lichiditate pe care sunt convinsă că investitorii o vor primi pozitiv şi că asigurarea acestei lichidităţi între runde, deci înainte de un exit sau înainte de un follow-on, va fi primită cu interes.”

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF în noiembrie 2019 şi realizată în prezent împreună cu BCR Innovx, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. După mai bine de 370 de ediţii, emisiunea are un nou format în care adăugăm o serie de rubrici pentru a aduce plus valoare în ecosistemul local de start-up-uri tech – Start-up Pitch, Start-up Update, Start-up Boost, Start-up Star, Investor Watch, Sfatul expertului şi What’s Hot.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19.00 sau accesează platforma www.zf.ro/
    zf-it-generation

    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de e-mail zfitgeneration@zf.ro.

  • Cum să pierzi 100 de mld. de dolari: Adani, cel mai bogat indian, este la pământ după ce compania sa a anulat o vânzare uriaşă de acţiuni

    Adani Group, deţinută de magnatul indian Gautam Adani, a încasat o lovitură de 100 de miliarde de dolari după ce a fost acuzată de un rechin bursier de o fraudă contabilă uriaşă, care a dus la prăbuşirea preţului acţiunilor. Compania a decis oprirea de la tranzacţionare a unui pachet de acţiuni în valoare  de 2,4 miliarde de dolari, susţinând „nu este corect din punct de vedere moral” continuarea procedurii în contextul scăderii abrupte a  preţului, scrie Financial Times.

    În cadrul unui discurs video publicat cu puţin timp înainte de deschiderea burselor, Gautam Adani a dat asigurări şi a respins toate temerile legate de finanţele Adani Group. Mai mult, el a precizat că tranzacţionarea acţiunilor a fost oprită pentru a proteja investitorii, care altfel s-ar fi confruntat cu pierderi importante din cauza scăderi  preţului.

    „Pentru mine, interesele investitorilor mei este ceea ce primează. Prin urmare, pentru a îi feri de eventualele pierderi am decis oprirea vânzării”, a spus Adani.

    De când Hidenburg Research a acuzat conglomeratul lui Adani de fraudă contabilă, compania a pierdut în total 102 miliarde de dolari. Adani Group este acuzat de creşterea artificială a preţului acţiunilor companiilor listate la bursă, ceea a permis acestora să-şi asume mai multe datorii „punând întregul grup într-o situaţia financiară precară”.

    Acţiunile tuturor celor 10 companii listate la bursă au scăzut joi la începutul şedinţei de tranacţionare din Mumbai. Acţiunile Adani Enterprises au scăzut cu 18%, în timp ce Adani Transmission şi Adani Ports au scăzut cu 10%.

    Mai mulţi parlamentari indieni din opoziţie au cerut joi ca parlamentul să aloce timp pentru a dezbate acuzaţiile aduse de Hideburg Research. Printre investitorii Adani Group se numără institiţii importante ale statului printer care Insurance Corporation of India  şi State Bank of India.

    Înainte de deschiderea burselor, Adani a făcut eforturi continue pentru a calma investitorii, inclusive prin publicarea unui răspuns de 413 pagini la acuzaţiile rechinului bursier. Principalii investitori, printer care se numără International Holding Company din Abu Dhabi şi Jupiter Asset Management, s-au angajat deja să cumpere 30% din acţiunile care au fost scoase ulterior de la vânzare.

    În urma prăbuşirii preţului acţiunilor, grupuri financiare importante, inlcusiv ramura de wealth management al Citigroup, au început să nu mai accepte ca garanţie valori mobiliare ale Adani Group pentru împrumuturile destinate investiţiilor.

  • BREAKING: Guvernul Ciucă iese din nou pe pieţele externe pentru a se a împrumuta. La început de ianuarie a atras suma record de 4 mld. dolari de la investitori. Acum redeschide două emisiuni

    Guvernul Ciucă, prin Ministerul Finanţelor, a ieşit luni pe pieţele externe pentru a se finanţa prin redeschiderea a două emisiuni de obligaţiuni în euro, una scadentă pe 27 septembrie 2026 iar cealaltă pe 27 septembrie 2029, fiind vorba de o reemitere de obligaţiuni, ceea ce analişti descriu ca “tap issue”, adică emiterea de bonduri pe ISIN-urile deja existente.

    În finanţarea scadentă în septembrie 2027 şi care are o dobândă de 5% pe an, Guvernul a atras 750 mil. euro şi alte 850 mil. euro pentru cealălată la o dobândă de 6,25% pe an. Acum, potrivit datelor din platforma Bloomberg, dobânzile sunt formate din midswap plus 195 puncte de bază, respectiv midswap plus 340 puncte de bază. Sumele finale urmează a fi publicate spre seară, atunci când Guvernul va analiza interesul investitorilor.

    Prin această reemitere de bonduri, Guvernul majorează sumele atrase de la investitori pe structura iniţială a celor două emisiuni de obligaţiuni şi poate emite cu primă faţă de cuponul iniţial. Poate de exemplu să atragă până la 2 mld. euro din emisiunea de 750 mil. euro.

    Un bancher consultat de ZF spune că în general se emite între 1,5 mld. euro – 2,25 mld. euro pe un ISIN. Aranjorii emisiunii sunt Citi, Erste, HSBC, JP Morgan.

    “Dacă exista interes este posibil să atragă pe cele 2 ISIN-uri undeva între 2-3 MLD EUR pentru a asigura aproape tot necesarul de finanţat în FX prin emisiuni pe pieţe internaţionale vs ce au în plan pe anul acesta”, spune bancherul.

    La început de ianuarie 2023, Guvernul a atras 4 mld. dolari în prima emisiune de eurobonduri din acest an. Interesul investitorilor a fost de circa 11 mld. dolari

    În anul 2023 necesarul brut de finanţare la nivel guvernamental este de aproximativ 160 miliarde lei, la care se adaugă necesarul de refinanţare a instrumentelor de cash management, volumul împrumuturilor ce urmează a fi atrase de Ministerul Finanţelor de pe pieţele interne şi externe fiind determinat de nivelul previzionat al deficitului bugetar, de 4,40% din PIB (aproximativ 68 mld. lei) precum şi de volumul datoriei de refinanţat în anul 2023, în sumă de cca 92 mld. lei.

    Se estimează că deficitul bugetar se va finanţa în proporţie de cca 30% din surse interne şi de 70% din surse externe.

  • Europa se pregăteşte pentru impact: Piaţa imobiliarelor se va confrunta cu cea mai dură resetare din istorie

     Investitorii au rămas fără bani, iar băncile nu vor să le mai întindă o mână de ajutor în timp ce o parte din împrumuturile de 1,9 trilioane euro aşteaptă să fie plătită în 2023

    Turbulenţele cu care se confruntă piaţa proprietăţilor de lux din Londra şi Frankfurt, oferă investitorilor europeni din real-estate o mostră a problemelor cu care se vor confrunta, pe măsură imobiliarele se pregătesc de cea mai dură resetare înregistrată vreodată, scrie Bloomberg.

    Investitorii se străduiesc să găsească noi modalităţi de finanţare a proiectelor imobiliare, în timp ce băncile acordă credite din ce în ce mai greu, pe fondul creşterii rapide a dobânzilor.

    Realitatea va prinde din urma piaţa de real-estate din Europa în doar câteva săptămâni, atunci când creditorii vor trage linie privind evaluarea marilor investitori europeni din real-esetate, care ar putea retrograda. Dacă băncile decid că este mult prea riscant să mai împrumute investitorii, ar putea urma o criză in real-estate.

    Împrumturi, obligaţiuni şi alte tipuri de datorii în valoare totală de 1,9 trilioane de euro – aproape cât economia Italiei – sunt garantate cu proprietăţi comerciale sau girate de marii proprietari de imobiliare din Europa şi Marea Britanie, arată un studiu al Bayese Business School.

    Aproximativ 20% din această sumă, adică aproape 390 mld. euro, vor ajunge la scadenţă în acest an. În contextul în care băncile ar putea fi extrem de reticente în privinţa creditării, iar banii nu vor putea fi returnaţi, se vor testa pentru prima dată într-o situaţie de criză reglementările concepute după criza financiară din 2008 privind limitarea riscurilor legate de împrumuturile pentru imobiliare.

    Băncile europne vor fi forţate de regulile stabilite în 2008 să fie mult mai agresive în ceea ce priveşte problema creditelor neperformante. De asemenea, băncile se află într-o situaţie mai bună decât în urmă cu un deceniu, ceea ce înseamnă că nu vor interveni foarte direct în mijlocul crizei. Cei mai mari pierzători în aceste circumstanţe sunt investitorii, pe umerii cărora se adună povara datoriilor şi necesitatea identificării unor noi surse de finanţare.

    „Băncile nu vor mai acorda atat de uşor credite, apetitul lor este scăzut şi va rămâne scăzut până când piaţa va ajunge la finalul declinului. Noile reglementări adoptate după episoduld in 2088 obligă băncile să se ocupe de problema creditelor neperformante, iar o modalitate de a rezolva problema este de a o transforma în problema altcuiva”, a declarat Vincent Nobel, şeful departamentului de împrumuturi bazate pe active al managerului de active Federated Hermes Inc.

    Până acum, Suedia a fost epicentrul crizei, cu o scădere a preţurilor locuinţelor cu 20%. Companiile imobiliare cotate la bursa locală au pierdut 30% din valoare în ultimul an, iar banca centrală şi ASF-ul suedez au avertizat în nenumărate rânduri privind pericolul pe care îl presupun datoriile imobiliare comerciale.

    În Europa există anumiţi piloni de stabilitate printre care se numără Italia şi Spania, lovite puternic de criza din 2008, unde real-estate-ul nu se confruntă cu turbulenţe. Pe de altă parte, ceea ce stârneşte îngrijorarea analiştilor şi economiştilor este Marea Britanie – unde piaţa pare că începe să se prăbuşească – şi Germania, care s-ar putea confrunta de asemenea cu un cutremur imobiliar.

     

  • Europa se pregăteşte pentru impact: Piaţa imobiliarelor se va confrunta cu cea mai dură resetare din istorie. Investitorii au rămas fără bani, iar băncile nu vor să le mai întindă o mână de ajutor în timp ce o parte din împrumuturile de 1,9 trilioane euro aşteaptă să fie plătită în 2023

    Turbulenţele cu care se confruntă piaţa proprietăţilor de lux din Londra şi Frankfurt, oferă investitorilor europeni din real-estate o mostră a problemelor cu care se vor confrunta, pe măsură imobiliarele se pregătesc de cea mai dură resetare înregistrată vreodată, scrie Bloomberg.

    Investitorii se străduiesc să găsească noi modalităţi de finanţare a proiectelor imobiliare, în timp ce băncile acordă credite din ce în ce mai greu, pe fondul creşterii rapide a dobânzilor.

    Realitatea va prinde din urma piaţa de real-estate din Europa în doar câteva săptămâni, atunci când creditorii vor trage linie privind evaluarea marilor investitori europeni din real-esetate, care ar putea retrograda. Dacă băncile decid că este mult prea riscant să mai împrumute investitorii, ar putea urma o criză in real-estate.

    Împrumturi, obligaţiuni şi alte tipuri de datorii în valoare totală de 1,9 trilioane de euro – aproape cât economia Italiei – sunt garantate cu proprietăţi comerciale sau girate de marii proprietari de imobiliare din Europa şi Marea Britanie, arată un studiu al Bayese Business School.

    Aproximativ 20% din această sumă, adică aproape 390 mld. euro, vor ajunge la scadenţă în acest an. În contextul în care băncile ar putea fi extrem de reticente în privinţa creditării, iar banii nu vor putea fi returnaţi, se vor testa pentru prima dată într-o situaţie de criză reglementările concepute după criza financiară din 2008 privind limitarea riscurilor legate de împrumuturile pentru imobiliare.

    Băncile europne vor fi forţate de regulile stabilite în 2008 să fie mult mai agresive în ceea ce priveşte problema creditelor neperformante. De asemenea, băncile se află într-o situaţie mai bună decât în urmă cu un deceniu, ceea ce înseamnă că nu vor interveni foarte direct în mijlocul crizei. Cei mai mari pierzători în aceste circumstanţe sunt investitorii, pe umerii cărora se adună povara datoriilor şi necesitatea identificării unor noi surse de finanţare.

    „Băncile nu vor mai acorda atat de uşor credite, apetitul lor este scăzut şi va rămâne scăzut până când piaţa va ajunge la finalul declinului. Noile reglementări adoptate după episoduld in 2088 obligă băncile să se ocupe de problema creditelor neperformante, iar o modalitate de a rezolva problema este de a o transforma în problema altcuiva”, a declarat Vincent Nobel, şeful departamentului de împrumuturi bazate pe active al managerului de active Federated Hermes Inc.

    Până acum, Suedia a fost epicentrul crizei, cu o scădere a preţurilor locuinţelor cu 20%. Companiile imobiliare cotate la bursa locală au pierdut 30% din valoare în ultimul an, iar banca centrală şi ASF-ul suedez au avertizat în nenumărate rânduri privind pericolul pe care îl presupun datoriile imobiliare comerciale.

    În Europa există anumiţi piloni de stabilitate printre care se numără Italia şi Spania, lovite puternic de criza din 2008, unde real-estate-ul nu se confruntă cu turbulenţe. Pe de altă parte, ceea ce stârneşte îngrijorarea analiştilor şi economiştilor este Marea Britanie – unde piaţa pare că începe să se prăbuşească – şi Germania, care s-ar putea confrunta de asemenea cu un cutremur imobiliar.

     

  • În ce mai investim – Asigurări

    Allianz SE (simbol bursier ALV) este o multinaţională germană de servicii financiare cu sediul în München şi ale cărei principale linii de business sunt asigurările şi administrarea activelor. Grupul a început să fie tranzacţionat pentru prima oară pe 12 decembrie 1895 pe bursa din Berlin, iar astăzi are o capitalizare de peste 88 miliarde de euro la Frankfurt.

    Acţiunile ALV au înregistrat un declin de 3,3% anul trecut, iar de la începutul anului 2023 au un avans de 9%, tranzacţionându-se la preţul de 219 euro pe 17 ianuarie. Emitentul este inclus în indicele principal DAX al Bursei de la Frankfurt şi în indicele paneuropean Euro Stoxx 50.

    Allianz SE este prezentă în România prin compania Allianz-Ţiriac Asigurări – al doilea jucător din piaţa de asigurări din România, cu o cota de piaţă de 14,3% în 2021 –  şi prin societatea de administrare a fondurilor de pensii Allianz-Ţiriac Pensii Private – al doilea jucător pe piaţa pensiilor obligatorii, cu fondul AZT Viitorul Tău.

    În primele nouă luni din 2022, Allianz SE a raportat venituri totale de 116 miliarde de euro, în urcare cu 5,3% faţă de perioada similară din 2021, respectiv un profit operaţional de 10,2 miliarde de euro, cu 3,2% mai mare. Profitul net atribuibil acţionarilor a fost de 4,7 miliarde de euro, în scădere cu 31,5%, în principal pe fondul unui provizion.

    În trimestrul trei, grupul a avut venituri totale de 34,8 miliarde de euro, în creştere cu 1,3% faţă de T3/2021, un profit operaţional de 3,5 miliarde de euro, cu 7,4% mai mare, creştere determinată de performanţa segmentului de business Property-Casualty, respectiv un profit net atribuibil acţionarilor de 2,5 miliarde de euro, plus 16,7%.

    Pentru întreg anul 2022, Allianz se aşteaptă la un profit operaţional de 13,4 miliarde de euro, plus sau minus 1 miliard de euro. În a doua parte a anului trecut, Allianz SE a anunţat un program de răscumpărare de acţiuni proprii în valoare de până la 1 miliard de euro, care a început de la jumătatea lunii noiembrie şi se va încheia la finele acestui an cel târziu. Acţiunile răscumpărate vor fi anulate.

    În 2021 Allianz a acordat investitorilor un dividend de 10,8 euro pe acţiune, adică dividende totale de 4,3 milioane de euro, cu un randament de circa 5%. Compania se tranzacţionează la un indicator P/E de 13,72.

    Allianz are operaţiuni în peste 70 de ţări, mai mult de 100 de milioane de clienţi privaţi şi corporate şi peste 150.000 de angajaţi. Grupul este condus din poziţia de CEO din 2015 de Oliver Bäte.

  • Profil de investitor: Despre capitulare şi alegeri greşite în investiţii

    Investitori mici şi mari, profesionişti şi debutanţi deopotrivă, care activează în domenii dintre cele mai diverse, pun pe tapet strategii de investiţii şi lecţii învăţate în timp pentru a întări zicala „bursa este pentru toţi” şi a mări rândurile investitorilor din piaţa locală. Toate sfaturile sunt adunate în seria de materiale „Profil de investitor” găzduită de Business MAGAZIN.

    Investitori mici şi mari, profesionişti şi debutanţi deopotrivă, care activează în domenii dintre cele mai diverse, pun pe tapet strategii de investiţii şi lecţii învăţate în timp pentru a întări zicala „bursa este pentru toţi” şi a mări rândurile investitorilor din piaţa locală. Toate sfaturile sunt adunate în seria de materiale „Profil de investitor” găzduită de Business MAGAZIN.

    „Am început să investesc în 2004, după ce am urmat un curs de finanţe la universitate. Cursul mi-a stârnit interesul pentru acest subiect şi am continuat să studiez mai departe pe cont propriu”, povesteşte Pietari Laurila, 41 de ani, unul dintre investitorii populari ai eToro. Despre activitatea pe platforma de tranzacţionare voi scrie mai târziMai întâi, despre începuturi.

    În facultate, britanicul Pietari a dat peste o carte a profesorului de finanţe Vijay Singal intitulată „Beyond the Random Walk”. Cartea prezintă o serie de strategii care, din punct de vedere istoric, au bătut piaţa. A combinat câteva dintre acestea, le-a dezvoltat şi modificat şi a trecut la treabă. Aşteptările sale când şi-a deschis primul cont de tranzacţionare au fost mici, dar, „spre surprinderea” sa, strategiile au început să funcţioneze, iar până în 2011 portofoliul îi crescuse suficient de mult, încât a decis să devină investitor cu normă întreagă. Până atunci, cu un master în computer science la Universitatea Aalto din Espoo, Finlanda, lucrase pentru companii ca Accenture, Dresdner Kleinwort, OpenGamma şi Commerzbank.

    „În investiţii, faci bani dacă iei decizii bune. Îmi place acest lucru. Am lucrat înainte în locuri în care remuneraţia era determinată de numărul de ani pe care îi aveai în companie sau de calitatea relaţiei cu şeful. În investiţii, în schimb, doar rezultatele contează”, afirmă el. În timpul facultăţii, Pietari a lucrat part-time ca programator şi în câţiva ani a reuşit să economisească aproximativ 20.000 de euro. Cu aceşti bani a făcut day trading pe baza rapoartelor financiare ale companiilor. În fiecare zi citea zeci de comunicate de presă şi făcea estimări a cât de mult ar trebui să se mişte acţiunile ca urmare a raportărilor.

    „Dacă valoarea acţiunii era sub sau peste estimarea mea, intram în poziţie long sau short şi o ţineam pentru câteva ore. Pentru că ştiam că pot oricând să alimentez contul în cazul în care lucrurile nu mergeau bine, îmi puteam asuma riscuri mari. Uneori, deţineam doar două sau trei acţiuni, ceea ce nu ar fi posibil astăzi”, continuă investitorul.

    „Să pierzi bani face parte din jocul de investiţii. Nu este niciodată plăcut, dar este ceva ce trebuie să accepţi dacă vrei să investeşti pe termen lung. Toată lumea pierde bani pe piaţă din când în când. Nu este nimic de care să vă fie ruşine.” Pietari Laurila

    De când investeşte, Pietari nu a dus lipsă de primejdii. Când l-am întrebat dacă s-a simţit nesigur sau dacă a avut intenţia să renunţe la investiţii vreodată, mi-a spus că cel mai aproape de a lua decizia asta a fost în perioada Crăciunului din 2018. Avea atunci un portofoliu de acţiuni în mare parte din sectorul bancar. Credea că nu va fi recesiune, că toate discuţiile despre aceasta erau un nonsens şi că, prin urmare, băncile erau o investiţie bună. Totuşi, pentru el anul nu decursese tocmai bine.

    „La începutul celui de-al patrulea trimestru din 2018, portofoliul meu scăzuse cu aproximativ 10%. Economia încetinea, situaţia politică din Italia era instabilă, iar SUA şi China erau implicate într-un război comercial. Cu toate acestea, am continuat să deţin acţiuni din sectorul bancar”, adaugă el.

    Al patrulea trimestru s-a dovedit a fi teribil. Temerile legate de recesiune s-au intensificat, iar băncile au suferit o scădere semnificativă. Portofoliul lui a picat cu încă 15% şi a încheiat anul cu o scădere de 25%.

    „Investisem în acţiuni total nepotrivite şi îmi menţinusem punctul de vedere cu prea multă încăpăţânare pentru prea mult timp. Acesta a fost singurul moment din cariera mea în care m-am întrebat dacă ar fi mai bine să renunţ şi să investesc într-un indice bursier”, recunoaşte Pietari.

    S-a întâmplat însă ca aşteptările sale privind o potenţială recesiune să se materializeze – aceasta nu a avut loc. Piaţa, cât şi portofoliul său şi-au revenit puternic în 2019, iar investitorul şi-a recuperat toate pierderile.

    „Renunţarea la sfârşitul anului 2018 ar fi fost o greşeală gravă. Să pierzi bani face parte din jocul de investiţii. Nu este niciodată plăcut, dar este ceva ce trebuie să accepţi dacă vrei să investeşti pe termen lung. Toată lumea pierde bani pe piaţă din când în când. Nu este nimic de care să vă fie ruşine”, afirmă astăzi, cu tărie, Pietari Laurila.

    Pietari Laurila, 41 de ani

    PROFESIE: informatician

    OCUPAŢIE: investitor full-time

    INVESTEŞTE: pe termen lung

    Aceasta este doar una dintre poveştile nefaste ale carierei lui de investitor, având în vedere că în cei 18 ani de investiţii a trecut prin câteva perioade de criză. Ultima dată când a pierdut bani a fost în martie 2020, când a izbucnit criza COVID-19. Portofoliul lui a scăzut cu 30% în câteva săptămâni. Atunci a decis să iasă temporar din piaţă şi să aştepte ca lucrurile să se liniştească. „Am reuşit să recuperez relativ repede cea mai mare parte a pierderilor, deoarece piaţa şi-a revenit puternic ulterior.

    În ciuda pierderilor, nu a fost un moment atât de dificil pentru mine din punct de vedere psihologic, deoarece ştiam că şi ceilalţi pierdeau bani. De asemenea, durata scăderii a fost scurtă – doar câteva luni”, spune acesta. Investitorul afirmă că este mai dificil atunci când crezi că ai făcut o greşeală în ceea ce priveşte propria analiză şi poziţionare, aşa cum i s-a întâmplat lui în 2018. Asta duce la introspecţie şi la modificări de strategie. Te întrebi de ce ai făcut greşeala respectivă şi cum poţi să nu o repeţi.

    „În astfel de momente, este mai bine să nu vă verificaţi tot timpul portofoliul, deoarece acest lucru nu face decât să vă împovăreze din punct de vedere psihologic”, mai spune el.

    Cel mai adesea londonezul investeşte în acţiuni, dar nu tot timpul. În trecut au existat circumstanţe excepţionale în care a considerat că incertitudinea economică este atât de mare, încât cel mai bun activ pe care trebuie să îl deţinem este numerarul. Anul 2008 a reprezentat o astfel de circumstanţă.

    „Am deţinut mulţi bani lichizi pentru că am simţit că economia încetineşte brusc. Am pierdut ceva bani în acel an, dar nu la fel de mult ca în cazul în care aş fi deţinut un portofoliu plin de acţiuni”, adaugă investitorul. 12 ani mai târziu, la începutul lunii martie 2020, el îşi aminteşte că stătea într-un restaurant şi spunea despre coronavirus că nu este important, deoarece, deşi China era în blocaj la acel moment, piaţa bursieră chineză a dat întotdeauna dovadă de rezilienţă. După cum ştim, pandemia s-a concretizat şi a avut reverberaţii în multe direcţii.

    „Mi-am dat seama că făcusem o eroare de judecată catastrofală la mai puţin de o săptămână mai târziu, când Italia s-a blocat. Atunci am înţeles că blocajele se vor răspândi în curând peste tot în lume şi vor provoca o recesiune globală fără precedent. Am vândut imediat totul, chiar şi după ce am suferit pierderi mari în cele două săptămâni anterioare. Această decizie mi-a salvat portofoliul de la prăbuşirea severă care a urmat”, mărturiseşte el.

    Ultima dată când a avut un presentiment negativ a fost în iunie 2022. Atunci băncile centrale şi-au dat seama de eroarea lor de a menţine ratele dobânzilor la un nivel prea scăzut pentru prea mult timp în 2021 şi pentru a-şi îndrepta eroarea au decis să le majoreze în cel mai rapid ritm din ultimele decenii.

    „Am crezut că acest lucru a creat riscul unei crize financiare din cauza nivelului ridicat de îndatorare din sistem. Am decis să mă mut în principal în numerar. Evenimentele care au avut loc de atunci au arătat că sistemul financiar a fost capabil să facă faţă unor rate ale dobânzii mai mari, aşa că acum am revenit la investiţii complete”, continuă acesta.

     

    Pariu pe bănci

    Pietari Laurila investeşte în acţiuni din sectorul bancar din 2018, deoarece consideră că sunt ieftine şi reformele implementate după criza financiară globală le-au făcut mai sigure. Îi plac în special băncile europene, despre care spune că au o evaluare atractivă în acest moment şi beneficiază de creşterea dobânzilor. Al doilea domeniu în care investeşte este cel petrolier, mai slab reprezentat în portofoliul lui.

    „Unele dintre poziţiile mele preferate sunt Banco Santander, o bancă spaniolă, HSBC şi Barclays, ambele britanice, şi Shell, companie petrolieră britanică. Este adevărat că ar putea exista o recesiune în Europa în 2023, dar mă aştept ca aceasta să fie superficială, deoarece, printre altele, situaţia energetică s-a îmbunătăţit recent. Cred că preţul petrolului va fi bine susţinut în 2023, pe măsură ce China se redeschide treptat. În acelaşi timp, companiile din domeniu nu investesc suficient în explorări petroliere, ceea ce limitează oferta”, explică acesta.

    Cu o certificare de management al investiţiilor acordată de Chartered Institute for Securities & Investment, Pietari Laurila a devenit la finele anului 2020 un Popular Investor, categorie sub care eToro a strâns oameni din toate domeniile profesionale care gestionează portofolii ce sunt copiate de alţi utilizatori. Strategia sa, în care are investită cea mai mare parte a capitalului, este copiată de peste 3.000 de persoane, care au investit mai mult de 5 milioane de dolari. Pietari are statutul de Elite, adică un utilizator care trebuie să aibă un minim de 25.000 de dolari în capital total şi cel puţin 500.000 de dolari care să îi copieze portofoliul.

    Cele mai mari deţineri ale sale în momentul de faţă sunt la Allianz SE (6,65%), Bank of America Corp (6,65%), Bayer AG (6,5%), Deutsche Telekom AG (6,44%), HSBC (6,4%), Deutsche Bank (6,4%), Commerzbank AG (6,4%), BNP Paribas (6,4%), Societe Generale Group (6,4%) şi Barclays (6,4%), restul de 35,36% fiind alte investiţii şi cash.

    „Nu vă puneţi toate ouăle într-un singur coş. Nu faceţi cum am făcut eu în 2004, când am început să investesc, şi să deţineţi doar două sau trei acţiuni în portofoliu. Este mai bine să investiţi în cel puţin 20 de acţiuni. Dacă nu aveţi expertiza necesară pentru a alege singuri acţiunile, puteţi investi în fonduri tranzacţionate la bursă sau puteţi copia alţi investitori pe platforme precum eToro”, spune el.

    Investitorul caută acţiuni de valoare care beneficiază de tendinţe economice favorabile. Defineşte acţiunile de valoare ca acele acţiuni care sunt ieftine pentru că firma din spatele lor suferă din cauza anumitor probleme, care este esenţial să înţelegem dacă sunt temporare sau permanente.

    „Uneori, problema este cauzată de un mediu nefavorabil şi nu are nimic de-a face cu produsele sau managementul companiei. Dacă mediul se schimbă, compania va avea din nou rezultate bune. Acesta este genul de situaţii în care îmi place să investesc”, explică el.

    Pentru a lua deciziile atunci când investeşte, Pietari foloseşte multe surse diferite de informare. Generează o listă de acţiuni cu ajutorul unui program pe care le va analiza. Dacă acest program îi spune că o acţiune ar putea fi interesantă, atunci o analizează mai în detaliu. Citeşte mai întâi ultima raportare financiară şi transcrierea conferinţei aferentă. Acest lucru îi arată pe ce tipuri de probleme se concentrează analiştii care urmăresc compania. Apoi, inspectează graficul acţiunilor pe ultimii doi ani, identifică zilele în care au înregistrat o dinamică semnificativă şi încearcă să stabilească motivele acestei mişcări.

    „Obiectivul este de a afla dacă există probleme cunoscute care să afecteze acţiunile. De asemenea, voi încerca să evaluez sensibilitatea acţiunilor la factorii macro. De exemplu, acţiunile din sectorul bancar sunt deseori influenţate de fluctuaţiile ratelor dobânzilor, iar acţiunile din sectorul petrolier de variaţiile preţului petrolului”, afirmă investitorul.

    După ce examinează graficul acţiunilor, începe o analiză a performanţei veniturilor companiei din ultimii ani şi bilanţul acesteia. Pietari spune că se mulţumeşte să plătească un preţ mai mare pentru o companie care este mai profitabilă şi mai sigură decât concurenţii săi. În cele din urmă, face o evaluare generală.

    „Este acţiunea suficient de atractivă, luând în considerare problemele specifice companiei şi sensibilităţile macroeconomice ale acţiunii, pentru ca aceasta să intre în portofoliu? Efectuez această analiză în mod continuu, deoarece acţiunile se mişcă în sus şi în jos, iar atractivitatea lor se schimbă în fiecare zi”, mai spune el. Portofoliul lui a avut un randament de 37% în 2021.

    Una dintre deţinerile care au contribuit cel mai mult la această performanţă a fost asigurătorul francez CNP Assurances, în care a investit pentru că acţiunile erau prea ieftine în mod absolut şi în raport cu locul în care se tranzacţionau ratele dobânzilor europene. Rate mai mari ale dobânzilor sunt bune pentru asigurători, spune el. CNP Assurances, care a fost cumpărată de La Banque Postale, i-a adus acestuia un câştig de 50%. Anul 2022 a fost însă foarte diferit faţă de 2021, cu un război care a provocat o creştere a preţurilor la energie, o inflaţie ridicată şi o luptă a băncilor centrale cu inflaţia prin ridicarea ratelor dobânzilor.

    „A fost o călătorie «rollercoaster»: salturi uşoare în sus şi în jos, cu puţină mişcare generală.” Portofoliul lui a pierdut în S1/2022 între 5% şi 10%. „În a doua jumătate, am reuşit să recuperez aceste scăderi, mai întâi prin tranzacţii tactice ici şi colo între iunie şi octombrie şi, mai recent, investind din nou în acţiuni, după ce am început să mă simt mai confortabil cu economia. Portofoliul meu a crescut uşor în acest an. Sunt mulţumit de rezultat, date fiind circumstanţele. Compar performanţa mea cu cea a indicelui MSCI World, care a pierdut aproape 20% în 2022”, continuă el.

    În ceea ce priveşte anul 2023, Pietari Laurila se aşteaptă ca pieţele să rămână agitate, deoarece problema inflaţiei nu a fost rezolvată. Aşteptarea sa este ca SUA să intre într-o uşoară recesiune, lucru care nu se reflectă încă în preţ, aşa că anticipează viitoare scăderi pe burse în acest an. Totuşi, se aşteaptă ca piaţa să îşi revină până la sfârşitul anului, pe măsură ce accentul se va îndrepta spre îmbunătăţirea situaţiei economice în 2024.

    „Privind dincolo de 2023, sunt atât optimist, cât şi pesimist. Pesimist pentru că următorul deceniu va produce probabil randamente mai mici pentru majoritatea investitorilor decât cel trecut, în special pentru cei care investesc pasiv în indici bursieri. Dar, de asemenea, optimist pentru că eu cred că acţiunile de valoare, în care investesc, sunt pregătite pentru o depăşire puternică a performanţelor faţă de indici”, adaugă investitorul.

    Pe lângă faptul că trebuie să începem să investim cât mai curând posibil, Pietari ne sfătuieşte să nu intrăm în panică. El spune că cercetările au constatat că investitorii individuali au performanţe semnificativ mai slabe decât fondurile în care investesc din cauza achiziţiilor şi vânzărilor prost sincronizate.

    „Nu fiţi unul dintre aceşti investitori. Este mai bine să fiţi pe dos: să cumpăraţi atunci când economia merge prost, când titlurile din presă sunt proaste, iar alţii vând”, recomandă el. Un alt sfat pe care îl da este legat de controlul costurilor, un factor determinant al randamentelor pe termen lung. De exemplu, 90% dintre fondurile gestionate activ au performanţe inferioare indicelui lor pe termen lung, nu pentru că managerii fondurilor sunt investitori slabi, ci din cauza comisioanelor ridicate ale fondurilor.

    „Puteţi economisi bani investind în fonduri indexate cu costuri reduse şi alegând o platformă cu comisioane de tranzacţionare reduse sau zero.”

    Nu în ultimul rând, investitorul spune să luăm în considerare acţiunile de valoare. Managerul de active Research Affiliates preconizează că acestea vor avea un randament de 4%-11% pe an peste inflaţie în următorul deceniu, în timp ce acţiunile de creştere, cum ar fi cele de tehnologie, vor avea un randament de numai 2% pe an.

    „Luaţi în considerare acţiunile de valoare. Cred că acţiunile de valoare sunt poziţionate în mod unic pentru o performanţă superioară în acest moment.Prin urmare, consider că este justificată o alocare în portofoliu a acţiunilor de valoare”, mai spune el.

    Mulţi oameni cred că este important să cumpere acţiuni la minime – după o prăbuşire a pieţei – şi să vândă la maxime – chiar înainte de următoarea prăbuşire. Cu toate acestea, acest lucru este foarte dificil de realizat. Chiar şi majoritatea profesioniştilor care încearcă să facă asta nu reuşesc de multe ori.

    „Timpul este prietenul tău pe piaţa bursieră. Din punct de vedere istoric, acţiunile au avut un randament de 5% pe an peste inflaţie. Poate că nu pare mult, dar dacă portofoliul vostru are un randament de 5% pe an timp de 100 de ani, capitalul vostru se multiplică de 130 de ori. Vă puteţi îmbogăţi pe piaţa bursieră dacă aveţi răbdare”, conchide Pietari Laurila. 

     

    DICŢIONARUL INVESTITORULUI

    Poziţia long este o strategie de investiţii care presupune achiziţionarea unei acţiuni, mărfi sau a altui titlu de valoare cu aşteptarea că valoarea acestuia va creşte în viitor. Aşadar, cu o astfel de poziţie, un investitor cumpără activul şi îl deţine cu intenţia de a-l vinde în viitorul apropiat la un preţ mai mare.

    Poziţia short reprezintă o strategie prin care speculatorul mizează pe deprecierea preţului şi încearcă să protejeze un profit dintr-o poziţie long (hedging) sau, pur şi simplu, să profite de pe urma scăderii. Spre deosebire de poziţia long, într-o poziţie short investitorul nu deţine activul, ci îl împrumută în aşteptarea vânzării pentru a-l răscumpăra apoi la un preţ mai mic.

    ÎN CE MAI INVESTIM

     

    Asigurări

    Allianz SE (simbol bursier ALV) este o multinaţională germană de servicii financiare cu sediul în München şi ale cărei principale linii de business sunt asigurările şi administrarea activelor. Grupul a început să fie tranzacţionat pentru prima oară pe 12 decembrie 1895 pe bursa din Berlin, iar astăzi are o capitalizare de peste 88 miliarde de euro la Frankfurt.

    Acţiunile ALV au înregistrat un declin de 3,3% anul trecut, iar de la începutul anului 2023 au un avans de 9%, tranzacţionându-se la preţul de 219 euro pe 17 ianuarie. Emitentul este inclus în indicele principal DAX al Bursei de la Frankfurt şi în indicele paneuropean Euro Stoxx 50.

    Allianz SE este prezentă în România prin compania Allianz-Ţiriac Asigurări – al doilea jucător din piaţa de asigurări din România, cu o cota de piaţă de 14,3% în 2021 –  şi prin societatea de administrare a fondurilor de pensii Allianz-Ţiriac Pensii Private – al doilea jucător pe piaţa pensiilor obligatorii, cu fondul AZT Viitorul Tău.

    În primele nouă luni din 2022, Allianz SE a raportat venituri totale de 116 miliarde de euro, în urcare cu 5,3% faţă de perioada similară din 2021, respectiv un profit operaţional de 10,2 miliarde de euro, cu 3,2% mai mare. Profitul net atribuibil acţionarilor a fost de 4,7 miliarde de euro, în scădere cu 31,5%, în principal pe fondul unui provizion.

    În trimestrul trei, grupul a avut venituri totale de 34,8 miliarde de euro, în creştere cu 1,3% faţă de T3/2021, un profit operaţional de 3,5 miliarde de euro, cu 7,4% mai mare, creştere determinată de performanţa segmentului de business Property-Casualty, respectiv un profit net atribuibil acţionarilor de 2,5 miliarde de euro, plus 16,7%.

    Pentru întreg anul 2022, Allianz se aşteaptă la un profit operaţional de 13,4 miliarde de euro, plus sau minus 1 miliard de euro. În a doua parte a anului trecut, Allianz SE a anunţat un program de răscumpărare de acţiuni proprii în valoare de până la 1 miliard de euro, care a început de la jumătatea lunii noiembrie şi se va încheia la finele acestui an cel târziu. Acţiunile răscumpărate vor fi anulate.

    În 2021 Allianz a acordat investitorilor un dividend de 10,8 euro pe acţiune, adică dividende totale de 4,3 milioane de euro, cu un randament de circa 5%. Compania se tranzacţionează la un indicator P/E de 13,72.

    Allianz are operaţiuni în peste 70 de ţări, mai mult de 100 de milioane de clienţi privaţi şi corporate şi peste 150.000 de angajaţi. Grupul este condus din poziţia de CEO din 2015 de Oliver Bäte.

    „Profitul nostru operaţional şi venitul net demonstrează părţilor interesate beneficiile dimensiunii şi diversificării noastre globale, precum şi strategia noastră centrată pe clienţi. În plus, capacităţile noastre de gestionare a capitalului şi bilanţul creează opţionalităţi valoroase pentru Allianz, permiţându-ne să ne confruntăm cu încredere cu peisajul economic în schimbare.”

    Oliver Bäte, CEO, Allianz SE

    Acesta este un material informativ şi nu reprezintă o recomandare sau o ofertă de investiţie. Performanţele anterioare nu reprezintă o garanţie a realizărilor viitoare. Este recomandată documentarea temeinică înainte de a investi.