BusinessMagazin

Tag: investitii

  • Bolojan: România este un stat condus din ţară, cu politici externe bazate pe interese economice

    „România este un stat care e condus din ţară, fără doar şi poate, parte a unor alianţe, parte a Uniunii Europene, care în aceşti ani ne-au adus câştiguri importante, atât pe componenta de securitate, cât şi pe dezvoltarea economică. Asta este o realitate”, a afirmat Bolojan, la Antena 3 CNN.

    El a explicat că succesul politicii externe se bazează pe colaborarea cu diplomaţii români şi pe continuitatea funcţiilor de conducere: „Politica internă este o bază pentru o politică externă bună. Asta înseamnă să ai o stabilitate politică, pentru că o ţară instabilă care schimbă demnitarii de la un an la altul nu poate construi relaţii de încredere pe termen lung, nu poate duce proiecte la capăt”.

    „Trebuie să lucrăm pe componenta de diplomaţie economică. În mod evident, avem companii mari care pot investi în străinătate, dar, de asemenea, trebuie să invităm în România să ducem o politică activă de companii care au produse pe pieţele româneşti, care fac exporturi masive în România şi care contribuie la deficitul nostru comercial. Să le invităm să vină aici să investească, pentru că asta înseamnă capacităţi de producţie, locuri de muncă în România şi un plus pentru economia naţională”, a mai spus Bolojan.

    El a reiterat importanţa menţinerii axelor strategice: NATO, Uniunea Europeană, relaţiile regionale şi cu vecinii: „Tot ceea ce putem să facem pentru a dezvolta economic, pentru a aduce investiţii în România, pentru a ne susţine companiile să exporte pe alte pieţe, pentru a deveni campion regional, înseamnă lucrurile în plus pe care trebuie să le urmărim, pentru că doar aşa putem să dezvoltăm ţara noastră”

  • Germania zguduie continentul şi dă startul unei noi epoci în Europa: Reapare serviciul militar sub formă de voluntariat, iar toţi bărbaţii de peste 18 ani vor trebui să se înregistreze. „Doar aşa descurajarea Rusiei este cu adevărat credibilă”

    Guvernul german a aprobat un plan de recrutare voluntară a tinerilor în armată, după ce coaliţia de guvernare a discutat îndelung necesitatea unui model ambiţios, titrează FT.

    Ministrul apărării, Boris Pistorius, a declarat miercuri că situaţia internaţională de securitate, în special „comportamentul agresiv al Rusiei”, face esenţial planul de a recruta până la 40.000 de tineri anual.

    Pistorius a spus că sporirea efectivelor armatei este la fel de vitală ca uriaşul program de reînarmare început de Germania după invazia pe scară largă a Ucrainei de către preşedintele rus Vladimir Putin.

    „Bundeswehr-ul trebuie să crească”, a spus el. „Doar aşa descurajarea Rusiei este cu adevărat credibilă”.

    Conform legislaţiei, începând din ianuarie, toţi bărbaţii de 18 ani vor fi obligaţi să completeze un chestionar pentru a evalua aptitudinea, disponibilitatea şi dorinţa lor de a servi în forţele armate. Pentru femei, completarea va fi voluntară.

    Un grup de tineri va fi apoi selectat pentru un stagiu militar de minimum şase luni. Germania vizează aproximativ 20.000 de recruţi anul viitor, din cauza capacităţii limitate de instruire, urmând să ajungă la o cohortă anuală de 40.000 până în 2031.

  • Întrebări adresate de Ziarul Finanaciar despre investiţiile deja începute şi lucrările efectuate de firmele de construcţii, dar neplătite de către stat

    Guvernul a aprobat recent proiectul de ordonanţă de urgenţă privind limitarea proiectelor finanţate prin PNRR şi prin programe guvernamentale, inclusiv prin programul Anghel Saligny, ceea ce îi pune pe unii constructori în ipostaza de a avea lucrări începute care nu au fost plătite. Ziarul Financiar a adresat următoarele întrebări reprezentanţilor companiilor din sectorul de construcţii:

    1. Câţi bani au constructorii de primit de la stat pentru lucrările deja efectuate şi neplătite în programele PNRR şi Anghel Saligny?

    Cristian Erbaşu, preşedinte, FPSC: „Nu avem o evidenţă pentru că sistemul birocratic este extrem de parşiv utilizat. Atunci când se ştie că nu sunt finanţări, beneficiarii au învăţat să amâne constructorii sub diferite pretexte. Când vrem să facturăm prestaţiile pe o lună şi lucrarea e de o anumită anvergură, proporţională este şi cantitatea de documente pe care noi trebuie să le prezentăm. Este extrem de uşor să ne spună că ne lipseşte o anumită hârtie. Pe de altă parte, statul face presiuni pentru a face progres pe lucrări.”

    2. Ce se întâmplă cu firmele care au câştigat licitaţii şi au investit în echipamente, iar acum lucrările vor fi blocate? Cine plăteşte petru investiţiile pe care deja le-au făcut?

    Cristian Erbaşu, preşedinte, FPSC: „Este o întrebare şi pentru noi. În condiţiile în care finanţările fie întârzie, fie sunt stopate, firmele rămân cu echipamentele şi investiţiile făcute. Vor exista probleme şi se vor duce în zona de insolvenţă. Administratorii judiciari vor intra în procese cu statul. Firmele sunt într-o situaţie imposibilă, nu se pot apăra decât prin procese în instanţă, care durează ani de zile.”

  • Proiect european de peste 210 mil. lei pentru modernizarea a 38 km de drum în judeţul Alba

    Consiliul Judeţean Alba a demarat un proiect european de peste 210 mil. lei (aproximativ 42 mil. euro), din care 101 mil. lei (20,2 mil. euro) reprezintă finanţarea asigurată prin Programul ’’Regiunea Centru’’, pentru modernizarea Drumului Judeţean DJ 750C (lungime 38 km), cunoscut şi sub denumirea de ’’Drumul Mănăstirilor şi al Sihaştrilor”. Drumul străbate zona Munţilor Apuseni, facilitând legătura între localităţile de pe Valea Arieşului, începând din Sălciua de Sus (la intersecţia cu DN75) şi continuând până în oraşul Teiuş (la intersecţia cu DN1), potrivit unui comunicat de presă transmis de CJ Alba.

    ’’Traseul de 38 km între Sălciua de Sus şi Teiuş, care trece prin zone turistice precum Mănăstirea Râmeţ şi Cheile Mănăstirii, va fi reabilitat, iar predarea amplasamentului a fost deja planificată pentru demararea efectivă a lucrărilor. Unul dintre punctele esenţiale ale modernizării DJ 750C îl reprezintă construirea a trei poduri noi (…). Pentru asigurarea scurgerii apelor se vor construi şi reface şanţuri trapezoidale şi triunghiulare, rigole de acostament şi podeţe, inclusiv înlocuirea celor degradate’’, se arată în comunicatul de presă transmis de Consiliul Judeţean Alba. Totodată, vor fi construite două staţii de încărcare pentru maşini electrice, 11 staţii de autobuz, piste pentru biciclişti şi aliniamente de arbori.

  • Compania Adam Stone, controlată de familia Videanu, primeşte 26,44 milioane euro ajutor de stat pentru investiţii de 38 milioane euro ce vizează o fabrică nouă la Simeria

    Adam Stone S.A., compania din industria materialelor de construcţii controlată de familia Videanu, va beneficia de un ajutor de stat în valoare de 26,44 milioane euro pentru un proiect de investiţii totale de 40,49 milioane euro, conform acordului de finanţare numărul 33 din 5 iunie 2025, aprobat prin H.G. nr. 300/2024. Investiţia, care presupune crearea a 72 de noi locuri de muncă, vine într-un moment critic pentru companie, care a raportat pentru 2024 un profit de doar 568.000 de euro, în scădere cu 96% faţă de 2023, şi o cifră de afaceri de 7 milioane euro, în declin cu 85%, operând cu doar 18 angajaţi.

    Adam Stone, a închiriat un teren de 11.600 de metri pătraţi din cadrul platformei industriale Marmosim din Simeria, controlată de grupul Theda Mar, controlat tot de familia Videanu, pentru construirea unei noi unităţi de producţie destinată reciclării deşeurilor din carierele de piatră naturală.

    Investiţia de aproape 38 milioane euro în cheltuieli eligibile, la care se adaugă 2,71 milioane euro cheltuieli neeligibile, beneficiază de o intensitate a ajutorului de aproximativ 70%. La data de 30 iunie 2025, proiectul se află în stadiul “în curs de demarare”, urmând ca în perioada următoare să înceapă efectiv implementarea investiţiilor.

  • Piaţa imobiliară de lux din Londra, luată cu asalt de britanicii bogaţi care vor să se reîntoarcă în ţară, dar şi de miliardari din Orientul Mijlociu. „Londra pare mai ieftină decât înainte”

    Piaţa imobiliară de lux a Londrei, aflată în scădere, dar şi introducerea unui nou regim fiscal care elimină unele impozite au făcut ca achiziţiile să fie mai atractive pentru rezidenţii bogaţi din Emiratele Arabe Unite, scrie FT.

    Agenţii imobiliari şi avocaţii specializaţi în taxe au declarat că printre cumpărători se numără cetăţeni din EAU şi expaţi britanici, unii dorind să se relocheze în Londra, iar alţii să obţină un punct de sprijin în capitala britanică la preţuri la mai reduse.

    „Creşterea interesului din Orientul Mijlociu a fost destul de clară în ultimele trei-patru luni”, a spus James Forbes, cofondator al firmei de consultanţă imobiliară londoneze Forbes Gilbert-Green. „Se observă o creştere evidentă a activităţii. Londra pare mai ieftină decât înainte”.

    Proprietăţile de lux din capitala britanică au stagnat în ultimul deceniu, parţial din cauza impozitelor mai mari pe locuinţe, a incertitudinii legate de Brexit şi a modificărilor privind statutul de non-domiciliat (non-dom). Preţurile caselor în Kensington şi Chelsea au scăzut în mai 2025 la cel mai redus nivel din 2013.

    În primul său buget din octombrie trecut, cancelarul Rachel Reeves a eliminat statutul de non-dom şi a introdus un regim fiscal prin care persoanele bogate străine sau cele care se întorc în UK după mai bine de zece ani în străinătate nu plătesc impozit pe veniturile şi câştigurile lor externe (FIG) timp de patru ani.

  • De ce Bolojan, de ce guvernul – care este al nostru, de stat, nu privat – trebuie să ne taie nouă veniturile, să ne taie banii din investiţii, de ce nu pot să crească impozitele şi taxele la companiile private, de ce nu pot să ia mai mulţi bani de la bănci, care uite ce dobânzi mari au şi ce profituri fac?!

    Şansa mea este că interacţionez cu destul de multă lume, diversă, din toate categoriile socio-profesionale – antreprenori şi mari şi mici, oameni de afaceri, bancheri, IT-işti, consultanţi, avocaţi, miniştri, secretari de stat, directori în instituţiile publice, bugetari etc.

    Fiecare vede ce se întâmplă în jurul lui în funcţie de ce face, în funcţie de unde lucrează, pentru cine lucrează, vede lucrurile în funcţie de bula şi locul în care se află.

    Până la finele anului trecut, aproape toată lumea – şi din sectorul privat şi de la stat – credea că lucrurile vor merge înainte aşa cum mergeau până atunci. Trec alegerile şi viaţa, businessul, economia îşi vor relua cursul de dinainte. Toată lumea înţelegea că sunt alegeri şi că e normal ca guvernul, partidele să promită ceva ce nu poate fi realizat şi să arunce cu bani în dreapta şi în stânga.

    Pentru unii, banii care se aruncă când vin alegerile reprezintă o oportunitate pe care o au o dată la patru ani de a câştiga bani mulţi. 

    Guvernul, până la urmă statul, aşa cum este denumit generic, nu dădea nicio impresie că nu ar mai fi avut bani, că banii erau pe terminate, erau ceva discuţii legate de taxe, salariile creşteau – la stat le creştea guvernul, iar în sectorul privat companiile erau nevoite să crească salariile pentru a ţine pasul cu piaţa muncii -, importurile duduiau, inflaţia nu era o problemă, chiar dimpotrivă, creşterile de preţuri ajută businessul companiilor, Isărescu avea grijă de cursul valutar, iar băncile erau vinovate că nu dădeau credite şi că dobânzile la credite erau mari.

    Nimeni nu făcea vreo legătură între cât cheltuia guvernul, cât a cheltuit Ciucă şi cât cheltuia Ciolacu, nimeni nu făcea vreo legătură între deficit şi dobânzile la care se împrumuta guvernul, nimeni nu făcea vreo legătură între dobânzile pe care le oferea Ministerul Finanţelor, dobânzile pe care băncile le dădeau la depozite şi dobânzile care erau la credite, bancherii sunt nişte cămătari care distrug companiile, businessul şi economia.

    Aproape nimeni nu făcea vreo legătură între ceea ce se cheamă astăzi dezmăţul bugetar al lui Ciolacu şi situaţia în care au ajuns finanţele publice, guvernul, statul, România.

    Organizaţiile patronale – Concordia – cerea celor aflaţi la putere să nu mărească taxele, şi să reducă cheltuielile statului înainte să ia orice altă decizie. Dar atâta timp cât guvernul avea bani, atâta timp cât se plăteau facturile, atâta timp cât se angajau cheltuieli de către administraţia locală şi centrală – vedem noi când se vor plăti lucrările -, toată lumea nu avea niciun motiv să se plângă prea mult.

    În sectorul bugetar salariile şi sporurile mergeau fără probleme, salariile şi pensiile creşteau pentru că Ciolacu nu dădea de la el ci de la alţii, nici nu mai conta că banii sunt luaţi cu împrumut cu dobânzi mari (oricum, lumea nu cuantifică prea mult nivelul dobânzilor), atâta timp cât erau.

    Din păcate, finalul anului 2024, cu alegerile care au avut loc şi cu rezultatul total neaşteptat, a dat lumea peste cap şi dintr-odată totul a început să crape.

    Companiile s-au speriat, au oprit investiţiile şi angajările, băncile au ridicat nivelul de risc, banii au devenit şi mai scump şi nu se mai găseau aşa de uşor, guvernul a început să aibă probleme în a se împrumuta, dintr-odată toată lumea a descoperit situaţia financiară dezastruoasă în care se află statul. Deficitul bugetar foarte mare, coroborat cu schimbarea socială şi a opţiunilor politice, au pus România pe o listă roşie, de alertă, peste tot în lume, în frunte cu pieţele financiare care împrumută România.

    Toată lumea a descoperit că guvernul nu mai are bani şi că trebuie să mărească taxele (în campania electorală, Nicuşor Dan ne-a dat în scris că nu va creşte TVA-ul!!!), chiar să introducă altele noi şi că trebuie să mai reducă din cheltuieli.

    Dacă până atunci doar cei din sectorul privat cereau reducerea cheltuielilor statului, când a venit noul guvern, Bolojan, şi a pus pe masă reducerea reală a unor cheltuieli bugetare, de la stat, de toate felurile, lucrurile s-au schimbat radical.

    Eliminarea unor sporuri, perspectiva reducerii numărului de angajaţi la stat, reducerea unor salarii în instituţii de stat, desfiinţarea unor instituţii de stat, schimbarea sistemului de pensii speciale, tăierea programelor de investiţii la nivel local, adică din banii administraţiei locale, au schimbat atitudinea sectorului bugetar, care a început să ridice baricade.

    Dintr-odată, premierul Bolojan este inamicul tuturor, partidele din coaliţie – PSD, PNL, USR, UDMR – vor să se spele pe mâini şi să spună că ei nu au de-a face cu ceea ce face Bolojan, iar tot statul, efectiv, s-a ridicat împotriva celui de la Palatul Victoria.

    După mai mult de un deceniu de linişte, când salariile creşteau fără probleme şi nu se punea problema unor restructurări la stat, acum situaţia s-a schimbat: toată lumea este sau vrea să iasă în stradă, toată lumea ameninţă cu procesele orice decizie a guvernului de a tăia sporuri, de a da oameni afară, de a reduce cheltuielile etc.

    Chiar Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, relata din propria experienţă de prim-ministru, din anul 2000, cât de imposibil este să faci restructurări la stat, să dai oameni afară, pentru că totul este prins şi apărat de legi pe care nu poţi să le schimbi peste noapte.

    În aceste condiţii, chiar putem spune că Traian Băsescu, hulitul preşedinte, a fost chiar un salvator al bugetului, al finanţelor statului atunci când, peste noapte, în 2010, a tăiat salariile în sectorul bugetar uniform, la toată lumea, cu 25%, şi a mărit TVA-ul de la 20% la 24%. Atunci guvernul avea nevoie să reducă cheltuielile cu 1 miliard de euro, nu ca acum, când are nevoie să acopere o gaură de peste 10 miliarde de euro, gaură care nu prea se închide nici cu măsurile fiscale de acum.

    Confruntaţi cu perspectiva unor restructurări la stat, cu perspectiva reală a reducerii veniturilor prin eliminarea sporurilor şi a beneficiilor, cei care lucrează la stat au început să pună întrebări, au început să vadă lucrurile dintr-o altă perspectivă: de ce trebuie să ni se taie veniturile, de ce trebuie să renunţăm noi la ceea ce avem acum, de ce Bolojan, care lucrează la stat vine către noi, noi credeam că este de-al nostru, de ce statul nu mai are bani, de ce băncile nu mai împrumută statul, de ce guvenul nu majorează taxele şi impozitele la companii, de ce guvernul nu ia bani de la bănci, care sunt nişte cămătari, uite ce profituri am citit că au, de ce trebuie să plătim noi, unde este Europa, de ce trebuie să le dăm bani la ucraineni.

    Înainte banii erau peste tot, nu reprezentau o problemă, iar acum, cel puţin afirmaţia că statul nu mai are bani, dar sectorul privat are bani, schimbă modul de gândire al unei destul de importante categorii sociale din societate.

    Dacă înainte sectorul privat arăta cu degetul la sectorul de stat că are prea mulţi bani, că înghite foarte mulţi bani şi că nu produce nimic, acum sectorul bugetar îşi îndreaptă pumnul către sectorul privat ca locul de unde statul trebuie să găsească banii pe care nu îi are şi de care are nevoie.

    Să vedem unde va duce această luptă de clasă – sectorul bugetar versus sectorul privat şi invers –  şi care vor fi pierderile de război pe care toată lumea le va plăti.

  • Cei mai mulţi participanţi activi la Pilonul II sunt între 41 şi 50 de ani: 1,4 milioane de salariaţi

    Cei mai numeroşi participanţi activi la Pilonul II de pensii private obligatorii sunt salariaţii cu vârsta cuprinsă între 41 şi 50 de ani, unde se regăsesc peste 1,41 milioane de persoane, potrivit datelor transmise de Casa Naţională de Pensii Publice pentru luna iunie 2025, la solicitarea ZF. 
     
    Segmentul 41–50 de ani devine astfel coloana vertebrală a sistemului, reprezentând aproape o treime din totalul celor 4,61 milioane de români pentru care au efectuat viramente în luna analizată. În iunie viramentele pentru întreg sistemul au fost de 1,9 mld. lei, arată datele Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF).
     
    ZF a solicitat şi activele în funcţie de categoriile de vârstă însă CNPP a trimis doar categoria şi numărul de participanţi activi deoarce “nu deţine informaţii privind valoarea activului net, întrucât calculul şi gestionarea acestuia revin exclusiv administratorilor fondurilor de pensii administrate privat”.
     
    La mică distanţă se află categoria de 31–40 de ani, unde figurează 1,22 milioane de participanţi, urmată de grupa 51–60 de ani, cu 1,04 milioane. Tinerii de 21–30 de ani însumează 802.000 de contribuabili, în timp ce sub 20 de ani sunt mai puţin de 70.000. La capătul celălalt al graficului, persoanele aflate între 61 şi 63 de ani care mai cotizează sunt doar 57.500, adică puţin peste 1% din total.
     
    “Practic, din 2030 până în 2025 se vor pensiona peste 500.000 de oameni, iar vârful de pensionări va începe undeva înainte de 2040. Ceea ce înseamnă că este o perioadă suficient de lungă de timp pentru pregătire în cazul Pilonului II. Însă, în cazul Pilonului I, de prin 2030 vor începe problemele de sustenabilitate. Şi ne putem aştepta la modificarea legislaţiei. Bineînţeles, în defavoarea participantului. Cum ar fi majorarea vârstei de pensionare, majorări de taxe, creşterea mai lentă a pensiilor comparativ cu inflaţia. Conform Eurostat, datoria publică implicită a sistemului public de pensii este în jur de 380% din PIB. Dacă îşi imaginează cineva că aceasta va fi plătită în aceeaşi putere de cumpărare, opinia mea este că îşi face iluzii”, spune Adrian Codirlaşu, preşedinte CFA România şi lector universitar.
     
    Statisticile conturează un tablou în care Pilonul II este susţinut în principal de generaţiile de mijloc, aflate la vârful carierei şi al veniturilor. Tinerii participă într-un număr semnificativ, dar rămân minoritari în raport cu categoriile de vârstă mai avansate, iar contribuţiile seniorilor activi sunt marginale.
     
    Astfel, profilul dominant al sistemului este cel al angajatului între 40 şi 50 de ani, cu venituri stabile şi cu un orizont de cotizare suficient de lung pentru a acumula resurse semnificative până la momentul retragerii din activitate.

  • Reţeaua de farmacii Iris Pharm a mizat pe reducerea cheltuielilor în 2025: „Am vrut să scădem foarte mult gradul de îndatorare“

    ♦ Iris Pharm numără 60 de farmacii în Buzău şi generează circa 45 mil. lei afaceri anual ♦ Principalele proiecte din acest an sunt de reducere a costurilor şi investiţii pentru eficientizarea activităţii, inclusiv în energie regenerabilă, spre exemplu.

    Brandul de farmacii Iris Pharm din Buzău, una dintre cele mai extinse reţele regionale, cu 60 de unităţi în total, în mediul rural şi în oraşe, a mers pe reducerea costurilor ca strategie principală în 2025, într-o piaţă farmaceutică tot mai incertă.

    „Am schimbat sistemul de aprovizionare, am separat ruralul de urban, am trecut la un sistem de plată în proporţie de peste 90% cu plata pe loc. E poate un pic mai complicat contabil, dar ca management e mai simplu. Nu am crescut ca cifră de afaceri, am renunţat la o parte dintre medicamentele scumpe pentru că e foarte greu să aştepţi banii de la Casă, mai ales anul acesta. Am evitat să mai mergem pe valori mari şi pe adaosuri mici. Am vrut să scădem foarte mult gradul de înda­to­rare“, a spus Paul Negoiţă, managerul farmaciilor Iris Pharm.

    Iris Pharm a ajuns în ultimii ani la 45 mil. lei cifră de afaceri, menţinând un nivel constant al businessului.

    „Avem aceeaşi politică până la sfârşitul anului, de reducere a costurilor şi investirea în energie regenerabilă, ne-am pus panouri, am încercat să reducem cheltuielile cu chiriile, am mutat farmacii. Fără eficientizare nu poţi să faci nimic. Poţi să vinzi mult şi să ai rezultate slabe. Ne simţim mai confortabil decât înainte, când riscurile comerciale erau mult mai mari“, a mai spus Paul Negoiţă.

    În farmaciile Iris Pharm lucrează circa 100 de oameni, însă reprezentantul reţelei farmaceutice spune că nu se confruntă cu o lipsă de personal. Şi salariile au mai crescut, mai ales în zo­nele urbane mai mari, acolo unde şi vânzările sunt ridicate. Un farmacist într-o astfel de unitate poate câştiga şi 9.000 lei net.

    „Avem oameni care au ieşit la pensie de la noi. Când te extinzi e mai greu cu forţa de muncă. Salariul net pleacă de la minim pe economie până la 9.000 de lei. Depinde foarte mult de zonă, dacă este una bună şi vânzările ne ajută să putem să le creştem salariile, le creştem, că avem interesul să îi păstrăm“, a mai spus managerul Iris Pharm.

    Ultimii zece ani au adăugat pe harta României 500 de farmacii în plus, astfel că numărul acestor unităţi a ajuns la 8.400 în prezent, din datele de la Statistică, aferente anului 2024. În marile oraşe, bulevardele aglomerate au cel puţin câte o farmacie la parter de bloc, însă mediul rural este slab acoperit.

    Peste 65% din totalul de farmacii sunt în mediul urban, care a atras cei mai mulţi dintre jucătorii mari, reţele de sute de unităţi.

    Cei mai mari jucători ca număr de farmacii, dar şi ca cifră de afaceri sunt Catena, Dr. Max, Help Net, Dona.

  • Ce face Trump cu banii? Preşedintele american a investit peste 100 de milioane de dolari de la începutul anului în obligaţiuni corporative, dar şi în cele ale autorităţilor locale americane

    Preşedintele american Donald Trump a intrat, de la începutul mandatului său, într-o adevărată campanie de achiziţii de obligaţiuni în valoare de milioane de dolari, investind în datorii emise de autorităţi locale şi unele dintre cele mai mari companii americane, notează CNBC.

    Conform documentelor depuse la Biroul pentru Etică Guvernamentală al SUA (OGE) pe 12 august, 33 de pagini ce însumează 690 de tranzacţii realizate de la preluarea mandatului, Trump a efectuat cumpărări de obligaţiuni cu o valoare totală estimată la cel puţin 100 de milioane de dolari, notează CNBC.

    Prin lege, preşedintele SUA, vicepreşedintele şi alţi oficiali de rang înalt sunt obligaţi să declare periodic astfel de „tranzacţii raportabile” către OGE, însă nu sunt obligaţi să indice valoarea exactă a acestora.

    Lista depusă arată că, pe parcursul acestui an, Trump a cumpărat obligaţiuni emise de guvernele locale americane, companii de gaz şi apă, spitale şi scoli.

    De asemenea, acesta a investit în datorii emise de mari corporaţii, inclusiv pachete cuprinse între 500.000 şi 1.000.000 de dolari în obligaţiuni T-Mobile U.S., UnitedHealth şi Home Depot (în februarie), precum şi între 250.000 şi 500.000 de dolari în obligaţiuni Meta (compania-mamă a Facebook şi Instagram).

    Companiile, guvernele şi alte entităţi emit obligaţiuni pentru a strânge capital necesar proiectelor, dezvoltării sau refinanţării datoriilor existente. Investitorii primesc plăţi de dobândă pe perioada stabilită, iar la final rambursarea integrală a sumei investite.

    Unele dintre companiile în ale căror datorii a investit Trump au fost afectate direct de politicile sau deciziile sale de afaceri.

    Potrivit Forbes, Trump are în prezent o avere netă de 5,5 miliarde de dolari – aproape de trei ori mai mult faţă de 2020, când revista îi evalua averea la 2,1 miliarde, la finalul primului său mandat.