Tag: invatamant

  • ADMITERE LICEU 2016. Rezultatele primei etape a repartizării computerizate în învăţământul liceal. Topul celor mai bune licee din ţară

    “Dintre cei 119.578 de elevi care au completat fişe de înscriere, au fost repartizaţi 118.661 (99,2%) de elevi, conform uneia dintre opţiunile exprimate. Dintre aceştia, 70.692 (51,48%) de elevi au ales filiera teoretică, iar 47.969 de elevi au optat pentru filiera tehnologică. Numărul total de opţiuni selectate de către candidaţi a fost de 1.792.870, ceea ce conduce la o medie de 15 opţiuni/elev. 971 de elevi nu au putut fi repartizaţi, deoarece nu au completat suficiente opţiuni care să le permită încadrarea într-o unitate de învăţământ liceal. Aceştia vor intra în a doua etapă a repartizării, programată în data de 28 iulie”, anunţă Ministerul Educaţiei într-un comunicat de presă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Proiect de lege ce vizează cadrele didactice. Vor putea să se pensioneze cu 3 ani mai devreme

    Cadrele didactice ar putea ieşi la pensie cu 3 ani mai devreme, la cerere, prevede un proiect de lege, deoarece există dascăli care “nu se mai află în posibilitatea fizică sau psihologică să răspundă cerinţelor de eficienţă ale sistemului de învăţământ actual într-o continuă schimbare”.

     ”Pe de o parte, există angajaţi care doresc pensionarea, la cerere, pentru că nu se mai află în posibilitatea fizică sau psihologică să răspundă cerinţelor de eficienţă ale sistemului de învăţământ actual într-o continuă schimbare, iar acest fapt se reflectă în rezultatele elevilor. Pe de cealaltă parte, există cadre didactice care demonstrează competenţă şi după împlinirea vârstei de pensionare. Acestora, legea le permite să rămână titular în sistemul de învăţământ încă 3 ani peste vârsta standard de pensionare”, se arată în expunerea de motive care însoţeşte un proiect de lege iniţiat de un grup de senatori PSD.

    Iniţiatorii, printre care senatorii PSD Marian Pop, Ecaterina Andronescu şi Mihai Fifor, susţin că propunerea este întemeiată deoarece echilibrează balanţa.

    ”Dacă legea permite activitatea cadrelor didactice, la cerere, 3 ani după împlinirea vârstei de pensionare, să li se permită şi pensionarea acelor angajaţi care consideră că nu mai sunt apţi de rezultate în învăţământ, tot cu 3 ani anterior vârstei de pensionare”, se mai arată în expunerea de motive.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Proiect de lege ce vizează cadrele didactice. Vor putea să se pensioneze cu 3 ani mai devreme

    Cadrele didactice ar putea ieşi la pensie cu 3 ani mai devreme, la cerere, prevede un proiect de lege, deoarece există dascăli care “nu se mai află în posibilitatea fizică sau psihologică să răspundă cerinţelor de eficienţă ale sistemului de învăţământ actual într-o continuă schimbare”.

     ”Pe de o parte, există angajaţi care doresc pensionarea, la cerere, pentru că nu se mai află în posibilitatea fizică sau psihologică să răspundă cerinţelor de eficienţă ale sistemului de învăţământ actual într-o continuă schimbare, iar acest fapt se reflectă în rezultatele elevilor. Pe de cealaltă parte, există cadre didactice care demonstrează competenţă şi după împlinirea vârstei de pensionare. Acestora, legea le permite să rămână titular în sistemul de învăţământ încă 3 ani peste vârsta standard de pensionare”, se arată în expunerea de motive care însoţeşte un proiect de lege iniţiat de un grup de senatori PSD.

    Iniţiatorii, printre care senatorii PSD Marian Pop, Ecaterina Andronescu şi Mihai Fifor, susţin că propunerea este întemeiată deoarece echilibrează balanţa.

    ”Dacă legea permite activitatea cadrelor didactice, la cerere, 3 ani după împlinirea vârstei de pensionare, să li se permită şi pensionarea acelor angajaţi care consideră că nu mai sunt apţi de rezultate în învăţământ, tot cu 3 ani anterior vârstei de pensionare”, se mai arată în expunerea de motive.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şi-a început afacerea în anii studenţiei şi a ajuns în NY Times sau Wall Street Journal. Care este povestea Photoliu, un business care reinventează fotoliul din odaie?

    Irina Pogonaru s-a gândit în perioada în care era studentă la University College London, una dintre cele mai bune instituţii de învăţământ din Marea Britanie, că nu ar arăta deloc rău o ţesătură cu infleunţe pop pe un fotoliu în stil Ludovic al XVI-lea. Avea dreptate. De atunci au urmat cursuri de design, participări la târguri, călătorii în jurul lumii, iar ceea ce a pornit dintr-o joacă în camera de studentă s-a transformat într-un business bine echilibrat. Aveţi poftă de poveşti? Luaţi atunci loc pe un Photoliu.

    „Photoliu a început în vara anului 2009, pe vremea când eram încă studentă la University College London. Am simţit nevoia să adaug camerei mele puţină personalitate şi am găsit să fac acest lucru printr-un fotoliu în stil Ludovic al XVI-lea retapiţat cu o ţesătură cu influenţe pop. De atunci, linia estetică spre care am migrat a fost influenţată de cursurile de la KLC Design School şi de participarea la târguri precum Salone Del Mobile, 100% Design, Maison & Objet şi altele“, spune Irina Pogonaru, manager al Photoliu, un business de design şi producţie de mobilier personalizat.

    Photoliu este practic un transformator de obiecte clasice. Cine a zis că doar pisicile au nouă vieţi? Fotoliile pot avea mii.

    Citiţi mai multe pe www.da.zf.ro

  • ZF Antreprenorii României. „În Germania 60% din angajaţii din fabrici au sub 40 de ani. La noi, majoritatea au mai mult de 60 de ani. Nu mai găsim angajaţi“

    Lipsa de forţă de muncă devine tot mai acută în vestul României, antreprenorii din Alba şi Hunedoara punând această problemă pe seama lipsei şcolilor profesionale şi pe neadaptarea învăţământului la nevoile mediului de business local.

    „De aproximativ doi ani problema forţei de muncă este tot mai acută. Şcoli profesionale există oriunde în Vest. Am fost la o fabrică Mercedez, dar şi la Ferrari. Am văzut în toate fabricile muncitori tineri, cam 60% aveau vârsta de până la 40 de ani. La noi, o să vedeţi că 80% sunt angajaţi de peste 60 de ani“, a spus Ioan Popa, proprietarul grupului de firme Transavia, cu afaceri de circa 140 milioane de euro anul trecut.

    Antreprenorul a fost prezent la conferinţa „Capitalul privat românesc – o şansă pentru dezvoltarea economică a României“, orga­nizată de ZF împreună cu Banca Transilvania la Alba Iulia. Aceasta este a şaptea oprire a proiectului ZF Antreprenorii României, după Timişoara, Sibiu, Piteşti, Braşov, Iaşi şi Craiova, iar în perioada următoare iniţiativa ZF va continua în cele mai mari oraşe din ţară.

    Următoarea oprire a evenimentului va fi la Constanţa, pe 13 iunie.

    Transavia este cel mai mare producător de carne din România, având peste 1.600 de angajaţi. Creşterea businessului companiilor şi concentrarea investiţiilor în cele mai impor­tante oraşe din ţară pune presiune pe piaţa forţei de muncă în aceste zone şi scoate în evidenţă o problemă care de ani buni îşi aşteaptă o rezolvare: pregătirea tinerilor şi pentru alte meserii decât cele de tipul ingineri, medici sau economişti.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • ZF Antreprenorii României. „În Germania 60% din angajaţii din fabrici au sub 40 de ani. La noi, majoritatea au mai mult de 60 de ani. Nu mai găsim angajaţi“

    Lipsa de forţă de muncă devine tot mai acută în vestul României, antreprenorii din Alba şi Hunedoara punând această problemă pe seama lipsei şcolilor profesionale şi pe neadaptarea învăţământului la nevoile mediului de business local.

    „De aproximativ doi ani problema forţei de muncă este tot mai acută. Şcoli profesionale există oriunde în Vest. Am fost la o fabrică Mercedez, dar şi la Ferrari. Am văzut în toate fabricile muncitori tineri, cam 60% aveau vârsta de până la 40 de ani. La noi, o să vedeţi că 80% sunt angajaţi de peste 60 de ani“, a spus Ioan Popa, proprietarul grupului de firme Transavia, cu afaceri de circa 140 milioane de euro anul trecut.

    Antreprenorul a fost prezent la conferinţa „Capitalul privat românesc – o şansă pentru dezvoltarea economică a României“, orga­nizată de ZF împreună cu Banca Transilvania la Alba Iulia. Aceasta este a şaptea oprire a proiectului ZF Antreprenorii României, după Timişoara, Sibiu, Piteşti, Braşov, Iaşi şi Craiova, iar în perioada următoare iniţiativa ZF va continua în cele mai mari oraşe din ţară.

    Următoarea oprire a evenimentului va fi la Constanţa, pe 13 iunie.

    Transavia este cel mai mare producător de carne din România, având peste 1.600 de angajaţi. Creşterea businessului companiilor şi concentrarea investiţiilor în cele mai impor­tante oraşe din ţară pune presiune pe piaţa forţei de muncă în aceste zone şi scoate în evidenţă o problemă care de ani buni îşi aşteaptă o rezolvare: pregătirea tinerilor şi pentru alte meserii decât cele de tipul ingineri, medici sau economişti.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • O nouă materie pentru elevi: Moda

    Un proiect de modificare a programei din sistemul de învăţământ din Marea Britanie le va permite, după implementarea sa, elevilor din ultimii ani de liceu să-şi facă o idee despre cerinţele industriei modei.

    La orele alocate noii discipline, scrie The Independent, aceştia vor învăţa despre istoria creaţiei de modă şi despre creatori importanţi precum Dior, Channel sau Vivienne Westwood, vor dobândi cunoştinţele de matematică necesare calculării cantităţii de material pentru proiectele lor, precum şi cunoştinţe de marketing şi branding şi vor fi încurajaţi să vină cu propriile creaţii, pentru ca după terminarea liceului să se poată îndrepta, dacă doresc, spre o carieră în domeniul modei.

     

  • Cum au reuşit nişte studenţi din Timişoara să strângă 85.000 de euro. Ce au făcut cu banii

    Studenţii celor mai mari instituţii de învăţământ din Timişoara, Universitatea de Vest şi Politehnica, au îngropat „securea războiului“ şi au inaugurat Minds Hub, primul hub educaţional din România. Cu o investiţie de 85.000 de euro obţinută prin sprijinul a 30 de companii partenere, studenţii au amenajat un spaţiu cu o suprafaţă de 200 mp în cadrul Facultăţii de Economie şi de Administrare a Afacerilor din Timişoara; Minds Hub va asigura, spun fondatorii, o platformă activă de educaţie colaborativă pe axa angajator – viitor angajat – formator.

    Educaţie colaborativă este conceptul central: companiile vor lucra împreună cu instituţiile de învăţământ pentru a creşte şansele studenţilor de a trece de pe băncile facultăţii direct în câmpul muncii. Iar această practică e des întâlnită în Banat, unde angajatori precum Continental sau Bosch au ca principal punct de recrutare centrele de învăţământ superior.

    Atunci când intri în Minds Hub ai senzaţia că te afli într-un sediu Google: mese realizate din anvelope luminate cu led, scaune din carton şi biblioteci suspendate. Ideile studenţilor nu au fost puţine şi nici uşor de pus în practică, dar rezultatul este spectaculos. Capacitatea este încă destul de mică – doar 60 de persoane – dar iniţiatorii mai pregătesc şi un laborator de informatică dotat cu aparatură de ultimă generaţie.

    Spaţiul creativ cuprinde un lounge cu bibliotecă frântă pe tavan, o sală de lucru ce are cuburi de sticlă, o sală de şedinţe cu o masă suspendată şi elemente decorative din beton. Hubul va deveni un loc de întâlnire al studenţilor timişoreni dornici de activităţi extracurriculare şi va găzdui o serie de traininguri, workshopuri, cluburi de carte, programe de mentorat, programe de start-up-uri, prezentări şi conferinţe. Participanţii la activităţile din hub vor fi, alături de studenţi, şi profesori, profesionişti din business şi reprezentanţi ai organizaţiilor nonprofit.

    Minds Hub, a explicat Remus Rădvan, iniţiatorul şi coordonatorul proiectului şi actual masterand în cadrul FEAA, este un nou concept educaţional, inovativ, bazat pe colaborarea dintre companii şi mediul academic, care permite dezvoltarea de oportunităţi şi proiecte între studenţi, angajatori, profesori şi ONG-uri. El este absolvent al Facultăţii de Finanţe-Bănci din cadrul Facultăţii de Economie (FEEA), Universitatea de Vest, iar în timpul studenţiei a plecat, timp de un an, la studii în Danemarca cu o bursă Erasmus. Acolo a văzut, spune el, cum în cadrul hubului se organizau pro-grame şi workshopuri pentru formarea şi îmbunătăţirea abilităţilor de soft skills, de project management, de HR, de antreprenoriat.

    Lansarea a avut loc în prezenţa lui Marilen Pirtea, rector al Universităţii de Vest din Timişoara, a lui Viorel-Aurel Şerban, rector al Politehnicii Timişoara, precum şi a mai multor reprezentanţi ai companiilor partenere. La hub-ul timişorean se vor organiza programe prin care angajatorii vor pregăti, împreună cu profesorii, tinerii pentru dobândirea unor compe-tenţe de „lean manufacturing“ sau „lean management“ (o metodă de reducere a risipei în anumite procese), pe care le caută angajatorii la candidaţi şi care nu se predau în şcoală. Un alt proiect este academia de evenimente corporate, prin care angajatorii pot folosi studenţi voluntari pentru evenimentele pe care le organizează, fără să mai fie nevoiţi să scoată oamenii din producţie.

    Iniţiatorii proiectului estimează un număr de minim 15-20 proiecte noi în fiecare an, peste 300 de evenimente, cu implicarea şi participarea a peste 4.000 de persoane. Ei îşi propun, de asemenea, să reducă cu până la 30%, durata medie de inserţie pe piaţa muncii a studenţilor, iar companiile partenere să poată avea reduceri de costuri financiare asociate programelor de induction de minim 15-20% anual. „Prin acest parteneriat între mediul educaţional – organizaţii studenţeşti şi facultăţti – şi mediul de business, ne propunem să creştem gradul de integrare a studenţilor în activitatea profesională, companiile urmând să beneficieze de acces la resurse umane cu abilităţi practice dezvoltate care să se aşeze peste backgroundul teoretic acumulat în universităţi. Personal, îmi doresc ca Minds Hub să devină un epicentru al vieţii de după şcoală pentru studenţii care doresc să se pregătească pentru viaţa profesională“, a spus Rădvan.

    „Când am venit ca decan aici situaţia financiară era mai dificilă şi nu ne permiteam să facem investiţii foarte mari dar am pornit de la ideea că trebuie să existe un concept. Studenţii s-au apucat de treabă, le-am alocat spaţiul, au discutat, au strâns studenţi şi de la Arte şi de la Arhitectură şi au ajuns la un concept pe care mi l-au prezentat şi care mi-a plăcut. Şi eu am studiat în Anglia şi am văzut că studenţii petrec acolo foarte mult timp la şcoală, spre deosebire de România, unde un student petrece, în medie, 4 ore pe zi la facultate. După cele 4 ore, pleacă din complexul studenţesc şi petrece restul timpului într-un mod nu foarte util pentru viitoarea sa carieră“, a explicat Ovidiu Megan, decanul FEAA, motivul pentru care a acceptat ideea tinerilor şi a alocat un spaţiu pentru desfăşurarea pro-iectelor din cadrul hubului.

    Remus Rădvan spune că a fost deja contactat de organizaţii studenţeşti din alte zone ale ţării, dar nu poate spune când şi dacă un nou hub va fi deschis. Până atunci, cei interesaţi pot face o vizită în Timişoara; ceea ce au realizat studenţii de acolo reprezintă un model de urmat.

  • FOCUS: Ce efect va avea finanţarea din fonduri publice a învăţământului privat

    În baza unei Hotărâri de Guvern aprobate recent, începând cu 1 ianuarie 2016, şcolile particulare din România vor fi finanţate per elev, de la stat, aşa cum prevede Legea Educaţiei încă din 2011. Chiar şi aşa, unităţile şcolare particulare nu vor scădea taxele de studiu, spun directorii. În schimb, banii primiţi de la stat vor fi folosiţi pentru dezvoltarea bazei materiale din şcoli, pentru echipamente, calculatoare şi rechizite. În momentul de faţă, toţi cei 27.000 de elevi din învăţământul privat (clasa pregătitoare – clasa a XII- a) vor beneficia de pe urma acestei finanţări, potrivit datelor transmise de Ministerul Educaţiei la solicitarea agenţiei MEDIAFAX.

    În ceea ce priveşte impactul acestei decizii, în primul rând nu mai vorbim de discriminarea elevilor din privat care nu primeau finanţare per elev, deşi legea prevedea că finanţarea urmează toţi copiii. Expertul în educaţie şi cofondatorul platformei Edusfera, Tincuţa Apăteanu, a explicat pentru MEDIAFAX că finanţarea învăţământului privat înseamnă practic un sprijin financiar pentru cei care vor să deschidă şcoli private şi se confruntă cu un deficit de fonduri. Deşi banii din finanţarea per elev se duc în salariile profesorilor şi în dotarea infrastructurii şcolare, fondurile din bugetul statului nu acoperă toate costurile şi până acum, şcolile private care nu cereau taxe foarte mari de la părinţi, erau nevoite să se întreţină din sponsorizări. Practic, prin finanţarea învăţământului privat, se încurajează dezvoltarea acestuia, apariţia mai multor şcoli private şi îmbunătăţirea bazei materiale şi umane a celor deja existente.

    „E vorba însă despre echitate. Nu există niciun motiv pentru ca taxele părinţilor cu copii la şcoli private să nu fie direcţionate către astfel de şcoli. Şcolile private sunt entităţi nonprofit şi sunt parte din sistemul naţional de învăţământ, cu atât mai mult trebuie susţinute şi de către stat. Cred că e foarte greu să supravieţuieşti ca şcoală privată. Şcolile de stat nu intra în faliment, nu se desfiinţează, scad calitatea doar, se descurcă cu banii pe care îi primesc, pe când şcolile private trebuie să găsească tot timpul clienţi şi nu poţi face asta decât daca au o calitate superioară a resursei umane şi a infrastructurii”, a explicat Apăteanu.

    Există şi voci care critică finanţarea şcolilor private, care susţin că de ce ar trebui să primească bani de la stat cei care oricum îşi permit să plătească o educaţie scumpă? De asemenea, unii se tem că asta ar putea însemna mai puţini bani la şcolile de stat, a mai explicat Apăteanu.

    „Din punctul meu de vedere există un element foarte important şi care trebuie clarificat, fiind sursa tuturor neînţelegerilor şi adversităţii – dacă finanţăm şcolile private de la bugetul de stat, asta înseamnă că şcolile de stat vor primi mai puţini bani? Răspunsul este nu, fiindcă nu scade costul standard per elev, aşadar şcolile vor fi în continuare finanţate aşa – costul standard per elev ori numărul de elevi din şcoală, deci nu are cum să scadă investiţia statului”, a explicat Apăteanu.

    Mai departe, ea spune că învăţământul de stat este în pericol, dar nu din cauza şcolilor private, ci din cauza subfinanţării cronice care se întâmplă de foarte mulţi ani.

    Preşedintele Complexului Educaţional Lauder-Reut, Tova Ben Nun-Cherbis, a explicat pentru MEDIAFAX unde se vor direcţiona banii veniţi de la stat. „O să facem fonduri de investiţii, o să investim în echipament, în dezvoltare, în calculatoare, în rechizite şi în activităţi de sprijin a comunităţii, spre exemplu noi avem seminare educaţionale cu elevi din comunitate”, a explicat preşedintele Lauder. Însă, taxele nu vor putea fi scăzute fiindcă banii primiţi de la stat acoperă doar o mică parte din cheltuielile pentru o şcoală dotată la zi cu tot ce trebuie.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

     

  • FOCUS: Ce efect va avea finanţarea din fonduri publice a învăţământului privat

    În baza unei Hotărâri de Guvern aprobate recent, începând cu 1 ianuarie 2016, şcolile particulare din România vor fi finanţate per elev, de la stat, aşa cum prevede Legea Educaţiei încă din 2011. Chiar şi aşa, unităţile şcolare particulare nu vor scădea taxele de studiu, spun directorii. În schimb, banii primiţi de la stat vor fi folosiţi pentru dezvoltarea bazei materiale din şcoli, pentru echipamente, calculatoare şi rechizite. În momentul de faţă, toţi cei 27.000 de elevi din învăţământul privat (clasa pregătitoare – clasa a XII- a) vor beneficia de pe urma acestei finanţări, potrivit datelor transmise de Ministerul Educaţiei la solicitarea agenţiei MEDIAFAX.

    În ceea ce priveşte impactul acestei decizii, în primul rând nu mai vorbim de discriminarea elevilor din privat care nu primeau finanţare per elev, deşi legea prevedea că finanţarea urmează toţi copiii. Expertul în educaţie şi cofondatorul platformei Edusfera, Tincuţa Apăteanu, a explicat pentru MEDIAFAX că finanţarea învăţământului privat înseamnă practic un sprijin financiar pentru cei care vor să deschidă şcoli private şi se confruntă cu un deficit de fonduri. Deşi banii din finanţarea per elev se duc în salariile profesorilor şi în dotarea infrastructurii şcolare, fondurile din bugetul statului nu acoperă toate costurile şi până acum, şcolile private care nu cereau taxe foarte mari de la părinţi, erau nevoite să se întreţină din sponsorizări. Practic, prin finanţarea învăţământului privat, se încurajează dezvoltarea acestuia, apariţia mai multor şcoli private şi îmbunătăţirea bazei materiale şi umane a celor deja existente.

    „E vorba însă despre echitate. Nu există niciun motiv pentru ca taxele părinţilor cu copii la şcoli private să nu fie direcţionate către astfel de şcoli. Şcolile private sunt entităţi nonprofit şi sunt parte din sistemul naţional de învăţământ, cu atât mai mult trebuie susţinute şi de către stat. Cred că e foarte greu să supravieţuieşti ca şcoală privată. Şcolile de stat nu intra în faliment, nu se desfiinţează, scad calitatea doar, se descurcă cu banii pe care îi primesc, pe când şcolile private trebuie să găsească tot timpul clienţi şi nu poţi face asta decât daca au o calitate superioară a resursei umane şi a infrastructurii”, a explicat Apăteanu.

    Există şi voci care critică finanţarea şcolilor private, care susţin că de ce ar trebui să primească bani de la stat cei care oricum îşi permit să plătească o educaţie scumpă? De asemenea, unii se tem că asta ar putea însemna mai puţini bani la şcolile de stat, a mai explicat Apăteanu.

    „Din punctul meu de vedere există un element foarte important şi care trebuie clarificat, fiind sursa tuturor neînţelegerilor şi adversităţii – dacă finanţăm şcolile private de la bugetul de stat, asta înseamnă că şcolile de stat vor primi mai puţini bani? Răspunsul este nu, fiindcă nu scade costul standard per elev, aşadar şcolile vor fi în continuare finanţate aşa – costul standard per elev ori numărul de elevi din şcoală, deci nu are cum să scadă investiţia statului”, a explicat Apăteanu.

    Mai departe, ea spune că învăţământul de stat este în pericol, dar nu din cauza şcolilor private, ci din cauza subfinanţării cronice care se întâmplă de foarte mulţi ani.

    Preşedintele Complexului Educaţional Lauder-Reut, Tova Ben Nun-Cherbis, a explicat pentru MEDIAFAX unde se vor direcţiona banii veniţi de la stat. „O să facem fonduri de investiţii, o să investim în echipament, în dezvoltare, în calculatoare, în rechizite şi în activităţi de sprijin a comunităţii, spre exemplu noi avem seminare educaţionale cu elevi din comunitate”, a explicat preşedintele Lauder. Însă, taxele nu vor putea fi scăzute fiindcă banii primiţi de la stat acoperă doar o mică parte din cheltuielile pentru o şcoală dotată la zi cu tot ce trebuie.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro