BusinessMagazin

Tag: institutii

  • Programul complet al instituţiilor bucureştene şi din apropiere în Noaptea Muzeelor 2018

    În Bucureşti, potrivit unui comunicat al RATB, cu ocazia desfăşurării evenimentului cultural „Noaptea Muzeelor”, în noaptea de 19 spre 20 mai, între orele 19:00 – 04:00, linia 362 va funcţiona cu un program prelungit.

    De asemenea, preluarea fluxului de călători se va face şi prin liniile de noapte care converg către zona centrală a Capitalei, respectiv N102, N104, N105, N106, N107, N108, N109, N110, N111, N112, N114, N115, N116, N117, N119 şi N121, pe întreg parcursul nopţii.

    Muzeul Naţional de Istorie Naturală ”Grigore Antipa” aşteaptă publicul între 18.00 şi 00.00 pe Şoseaua Pavel Dimitrievici Kiseleff 1 (piaţa Victoriei) la o serie de activităţi care includ expoziţii temporare, proiecţii de filme documentare, activităţi de colectare a insectelor nocturne şi de interceptare a liliecilor din curtea Muzeului, precum şi alte surprize care vor face deliciul unei adevărate aventuri a cunoaşterii.
    accesul publicului în expoziţia permanentă a Muzeului va fi gratuit.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fintech vs bancă sau fintech & bancă?

    Compania celor doi este un exemplu singular, dar convingător al start-up-urilor fintech ce au capacitatea de a fi ”disruptive“ pentru sectorul financiar. Anton Tomic, vice president global head of business development & innovation financial services al SAP, povesteşte pentru Business MAGAZIN de ce băncile şi start-up-urile ar trebui să lucreze împreună pentru o lume mai bună.

    Un start-up fintech este o afacere care oferă servicii financiare cu ajutorul programelor software şi tehnologiilor moderne. Astfel, dacă în urmă cu zece ani oamenii nu aveau alternativă la bănci, acum pot apela la o companie fintech pentru a putea realiza plăţi în ţară, cât şi internaţional, fără comisioane, pot utiliza aplicaţii pentru tranzacţionarea de acţiuni la bursă sau pot utiliza aplicaţii drept portofele digitale. ”Transformări majore schimbă la faţă sectorul. Liniile tradiţionale devin înceţoşate, iar noii jucători fintech continuă să transforme serviciile financiare, în timp ce tehnologii precum inteligenţa artificială, blockchainul şi IOT transformă tehnologia informaţiei cu mare viteză“, spune Anton Tomic.

    El crede că băncile înfruntă vremuri grele şi menţionează că anul trecut în Uniunea Europeană în jur de 9.100 de sucursale bancare s-au închis şi 50.000 de oameni au fost daţi afară, iar nivelul de angajare din banking este la nivelul anului 1998. ”Azi totul trebuie personalizat în funcţie de nevoile clientului. Băncile erau bune la tehnologie, dar din 2008 se confruntă cu o lipsă la nivelul interacţiunii cu clienţii.“ Potrivit Millennial Disruption Index, 71% dintre tineri preferă să meargă la dentist decât să discute cu un angajat al băncii, iar asta spune multe despre activitatea băncilor şi faptul că trebuie să se schimbe, tinerii fiind obişnuiţi cu modul în care giganţi precum Amazon, Apple sau Facebook li se adresează, mai ales în condiţiile în care alte instituţii nonfinanciare încep să ofere servicii care până acum erau destinate sistemului bancar.

    Compania aeriană australiană Qantas a intrat pe segmentul de asigurări medicale şi vara trecută a lansat propriul card de credit, ca un prim pas pe segmentul de banking. Astfel, compania vrea să devină un jucător în industria financiară australiană. Decizia vine în contextul în care Banca Centrală Australiană a decis să reducă comisioanele pe care băncile le primeau de la anumite carduri de credit, potrivit Reuters. Astfel, unele instituţii care emiteau carduri au decis să reducă numărul de puncte de loialitate la Qantas pe care clienţii îl primeau când efectuau anumite plăţi. Pentru a monetiza acest serviciu, compania apelează la cei 12 milioane de membri ai programului de loialitate al companiei. ”Deja 35% din cardurile de credit din Australia sunt realizate de Qantas în parteneriat cu băncile American Express sau cu retaileri precum Woolworths“, spune reprezentantul SAP.

    Tomic mai spune că industria se schimbă şi dă drept exemplu faptul că divizia de servicii financiare a Volkswagen are un profit mai mare decât divizia de vânzare de maşini, autentificarea vocală este utilizată de mai mult de 1 milion de clienţi din băncile Citi din Asia, iar banca poloneză mBank are un departament de analiză predictivă pentru a oferi clienţilor sevicii personalizate Majoritatea băncilor şi-au digitalizat serviciile şi oferă clienţilor lor banking digital, credite online şi aşa mai departe. ”Nu este îndeajuns să-şi digitalizeze modelul de afaceri, este necesar să definească modelele de business digitale de vreme ce fluxurile de venituri tradiţionale pentru bănci sunt ameninţate de fintech-uri şi de schimbarea comportamentului clientului“, spune Tomic, care aduce în discuţie start-up-ul Revolut. Start-up-ul a început ca un serviciu de schimb valutar fără taxe, însă s-a extins rapid pentru a oferi mai multe servicii: de la asigurare de călătorie până la investiţii imobiliare, totul într-o singură aplicaţie.

    Acum, compania oferă şi un card Visa pentru cheltuieli în mai multe ţări, fără taxe sau comisioane. Revolut procesează în prezent peste 1,8 milioane de dolari lunar şi atrage zilnic între 6.000 şi 8.000 de noi utilizatori. Compania are în prezent 2 milioane de clienţi şi obiectivul ambiţios de a ajunge la 100 de milioane în următorii cinci ani. Recent, start-up-ul fintech britanic a anunţat şi deschiderea unui birou în România, în luna mai, cu planul de a ajunge la 100.000 de utilizatori la finalul acestui an. Compania a reuşit să atragă până acum în România, fără a avea o prezenţă locală, circa 25.000 de utilizatori care au făcut tranzacţii de 3 milioane de dolari în 2017. De asemenea, compania va reprezenta o soluţie şi pentru românii care doresc să achiziţioneze criptomonede în condiţiile în care majoritatea băncilor din România refuză să mai lucreze cu exchange-urile care cumpără monede digitale.

    ”Din cauza sau datorită companiilor ca Revolut, costurile tradiţionale pentru clienţii băncilor vor fi reduse la minimum sau vor dispărea“, spune Tomic. Revolut susţine că prin serviciile lor clienţii au economisit 150 milioane de lire sterline care altfel s-ar fi dus pe comisioane. ”Revolut a devenit prima companie dintr-o nouă rasă de bănci digitale din Marea Britanie şi oferă o suită de servicii care au ajutat-o să-şi sporească veniturile“, adaugă Tomic.

    În acest caz, cum ar trebui să reacţioneze băncile? Care este soluţia? Reprezentantul SAP este de părere că băncile au mai multe opţiuni la dispoziţie pentru a rămâne atrăgătoare pentru clienţi şi crede că este important ca băncile să colaboreze cu fintech-urile. ”Fintech-urile pot depăşi băncile oferind servicii şi produse noi. Pe de altă parte, băncile au de partea lor clienţi, mărimea pe care start-up-urile o caută.“ El dă exemplu bănci precum Barclays sau Citi, care colaborează cu start-up-uri fintech pentru a oferi servicii noi clienţilor lor. De fapt, cel mai mare centru de co-working fintech din Europa este deschis chiar de gigantul britanic din banking Barclay’s. Revolut nu este singurul start-up britanic care activează în această zonă. Mai mult, Londra este oraşul unde apar cele mai mai multe şi cele mai importante start-up-uri fintech. Potrivit unui sondaj realizat de EY, Londra este numărul unu pe segmentul fintech, luând în considerare mărimea pieţei, numărul investiţiilor, forţa de muncă, dar şi activităţile de reglementare. În acest clasament urmează California, New York, Singapore şi Germania, conform lui Tomic, care menţionează faptul că acum peste 20 de start-up-uri din Marea Britanie aplică pentru o licenţă de banking. Mai mult, în 2017 peste 1 miliard de dolari au fost investiţi în start-up-uri fintech din Marea Britanie, adică dublu faţă de 2016. ”Băncile care nu lucrează cu fintech-urile, care nu colaborează cu aceste start-up-uri, care nu inovează împreună cu fintech-urile sau care nu cumpără astfel de start-up-uri riscă să rămână în urmă“, spune Anton Tomic.

    Reprezentantul SAP este de părere că ne îndreptăm tot mai mult către metode de plată contactless. Dă exemplu Paytm, sistem de plată cu mobilul din India, în care Alibaba prin braţul financiar Ant a investit 680 milioane de dolari şi care acum are peste 200 de milioane de utilizatori în India. În decembrie 2018, utilizatorii Paytm au efectuat 7 milioane de tranzacţii pe zi, mai mult decât toate tranzacţiile cu carduri de debit şi de credit din India. ”Sistemul de plată mobilă nu numai că schimbă modelele de business tradiţionale din banking, dar ajută şi cei 2,5 miliarde de oameni care nu au acces la serviciile financiare clasice.“

    Anton Tomic crede că dacă băncile vor să facă faţă schimbărilor actuale trebuie să ţină cont de următoarele lucruri: ”Trebuie să pună clienţii pe primul plan, să colaboreze cu fintech-urile, să reîmprospăteze forţa de muncă, să creeze o cultură digitală şi să investească în tehnologii de nouă generaţie, precum IA, machine learning, blockchain, IoT.“

    El spune că vede oportunităţi, dar şi provocări pentru start-up-urile fintech din România. Tomic consideră că deşi viteza de internet este foarte mare în România, utilizarea serviciului de online banking este foarte redusă. ”Recomandarea mea pentru start-up-urile româneşti ar fi să se alieze cu băncile locale, dar în acelaşi timp şi cu huburi fintech precum Barclay’s Rise şi să se poziţioneze ca acceleratoare pentru organizaţii ca Plug & Play sau Startup Bootcamp care sunt specializate pe fintech¨, spune Anton Tomic. Succesul unei unei colaborări dintre o bancă şi un start-up ţine de înţelegerea punctelor forte şi acelor slabe pentru a putea îmbunătăţi experienţa clienţilor, reducând în acelaşi timp costurile operaţionale, explică reprezentantul SAP. ”Poate mai important este faptul că aceste colaborări vor putea aduce nivelul de personalizare, viteză şi contextualizare pentru clienţi pentru a-şi apăra poziţia de la companii care le-ar putea ameninţa poziţia, companii ca Google, Amazon, Facebook, Apple, Alibaba sau Tencent.“

    Totuşi, băncile au ceva ce fintech-urilor le este greu să obţină: încrederea clienţilor. Modelul de business al băncilor se bazează pe încredere, iar câştigarea încrederii clienţilor este cea mai mare provocare pentru un fintech. Până la urmă, astfel de firme au pe mână banii, economiile şi bunurile oamenilor. ”Criza financiară din 2008 a scăzut foarte mult încrederea oamenilor în bănci, dar aceasta a rămas în continuare ridicată. Totuşi comportamentul tinerilor se schimbă şi 73% dintre millenniali ar prefera un serviciu financiar oferit de Apple, Google sau Facebook în dauna unei instituţii clasice financiare“, spune vicepreşedintele SAP. Aceasta s-ar putea schimba pentru Facebook din cauza scandalului Cambridge Analytica, în urma căruia datele a 87 de milioane de oameni au fost compromise. Încrederea se construieşte în timp, dar poate fi distrusă în câteva secunde. ”Aşadar, cred că fintech-urile trebuie să se concentreze pe următoarele elemente: calitatea serviciilor, produse excelente şi experienţa pe care o pot aduce clienţilor. Primele două aduc un nivel de credibilitate, iar o experienţă bună pentru clienţi construieşte cel mai de preţ element al încrederii: loialitatea.“

  • Iohannis reacţionează DUR după discuţia de azi cu Dăncilă. ”Trebuie să înceteze imediat”

    “În cadrul discuţiilor, Preşedintele Klaus Iohannis a subliniat că este obligatoriu ca politica externă a României să se facă numai în interesul României şi că este necesar ca tensiunile interne pe teme de politică externă să înceteze imediat, pentru ca ţara noastră să rămână un actor credibil în relaţia cu Statele Unite ale Americii, la nivelul Uniunii Europene şi al NATO, precum şi în cadrul celorlalte parteneriate strategice în care ţara noastră este angajată”, transmite Administraţia Prezidenţială, într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.
     
    Sursa citată precizează că şeful statului a atras atenţia că politica externă trebuie caracterizată “de constanţă şi predictibilitate, având câteva linii roşii de la care decidenţii politici nu s-au abătut niciodată, indiferent de culoarea lor politică. Schimbarea poziţiei echilibrate şi echidistante pe care România a avut-o până acum nu ar face decât să producă îngrijorare şi nelinişte”.
     
    În acest sens, Klaus Iohannis a solicitat cooperare instituţională corectă, în conformitate cu cadrul legal în vigoare.
     
    “Prim-ministrul Viorica Dăncilă şi membrii Guvernului prezenţi la consultările de astăzi au exprimat, la rândul lor, opinia că este nevoie de o abordare instituţională loială în ceea ce priveşte politica externă a României. Preşedintele României a evidenţiat, totodată, că deciziile majore de politică externă ale ţării noastre, cu efecte strategice, inclusiv asupra siguranţei naţionale şi a cetăţenilor români trebuie luate întotdeauna cu responsabilitate şi discernământ”, se mai arată în comunicatul de presă.
     

  • Potop în Piteşti: mai multe instituţii, între care Curtea de Apel, au fost inundate

    Purtătorul de cuvânt al ISU Argeş, Mădălina Epure, a declarat că pompierii intervin la mai multe instituţii publice care au fost inundate în urma unei ploi torenţiale. Echipajele ISU intervin pentru scoaterea apei la Liceul Tehnologic ”Constantin Brâncuşi”, Sala Sporturilor şi Curtea de Apel Piteşti.
     
    Potrivit sursei citate, există foarte multe sesizări din oraş, în condiţiile în care a plouat mult.
     
    Pompierii au fost solicitaţi să intervină şi în cazul unor inundaţii produse în localităţile Bradu şi Ştefăneşti.
     
    Viceprimarul din Piteşti, Sorin Apostoliceanu, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, că şi angajaţii Primăriei intervin pentru recolmatarea canalizării, mai multe străzi fiind inundate.
     
    ”A plouat timp de două ore. A căzut grindină şi o cantitate mare de apă. Inundaţii sunt pe foarte multe străzi. Au refulat canalizările, au fost ridicate capacele. Avem oameni care intervin acum să scoată mizeriile. Şi la Finanţe a fost inundat sediul”, a declarat Apostoliceanu.

  • Avertisment: Una din patru noi angajări din ultimul an s-a facut la stat. „Factura salarială din sectorul bugetar este prea mare în raport cu resursele pe care le avem.“

    Soldul noilor angajări din sectorul public în perioada februarie 2017 – februarie 2018 a fost de 24.000, repre­zen­tând un sfert (26%) din totalul celor aproape 108.000 de noi angajări fă­cute în ultimul an la ni­velul întregii economii.
     
    Cele mai multe noi angajări (peste 20.100 de persoane) s-au realizat în sectorul servici­ilor de sănătate şi asistenţă socială, unde de alt­fel şi salariile au crescut ca urmare a deciziilor luate de guvern. Astfel, numărul de salariaţi din sănătate a ajuns la 384.100 la finalul lunii februarie a acestui an, fiind cu 6% mai mare decât în perioada similară din 2017.
     
    „În sănătate există clar un deficit mare de personal, nu văd nimic rău că a crescut numărul de angajaţi. În sectorul public sunt zone în care există un deficit mare de personal şi zone unde sunt excedente. M-ar preocupa mai mult dinamica din administraţie publică şi mai puţin cea din sănătate, pentru că în sănătate ştim cu toţii, în orice spital există un deficit mare de personal“, a explicat Ionuţ Dumitru, preşe­dintele Consiliului Fiscal.
     

  • Cât timp doi plus doi fac patru, viitorul stă în mâinile noastre

    Tot ce se întâmplă zilele astea sfidează lucrurile fundamentele ce stau la baza unui stat. Mai înţelege cineva în România conceptul de separare a puterilor în stat? Sau, mai bine spus, mai vrea cineva în România să înţeleagă conceptul ăsta? Mi-e greu să înţeleg ce-ar trebui să se mai întâmple ca oamenii să se trezească din somnul greu care i-a cuprins de o bună perioadă de timp.

    Reprezentanţi ai partidului aflat la putere tot explică celor din presă că legile nu se fac pentru un singur om şi că modificările aduse codurilor penale sunt bune pentru toţi românii. De-acord, nu sunt pentru un om, dar sunt însă pe placul unuia; iar asta e ceva fundamental greşit. Legile trebuie să fie corecte şi atât. Nu prea aspre sau prea permisive, ci doar corecte. Legile justiţiei nu trebuie să îl avantajeze pe unul sau pe altul, ci să descurajeze hoţia, minciuna şi răutatea.

    Ne place să zicem că suntem o ţară de oameni corecţi, dar lăsăm o mână de politicieni să pună cruce justiţiei. Ne place să ne arătăm interesaţi de viitorul nostru, dar dăm dreptul la vot pe un drum la cafenea şi doi hamburgeri. Declarativ, cei mai mulţi îi iubim pe occidentali şi sperăm ca Uniunea Europeană să ne ţină în continuare în braţe. Practic, habar n-avem cine conduce Uniunea şi cu ce se mănâncă statutul de stat membru. Ne place să ne dăm europeni atât timp cât nu trebuie să facem nimic european, singura excepţie fiind probabil entuziasmul cu care folosim buletinul în loc de paşaport. Ne place să vorbim de politică şi să-i înjurăm pe unii sau pe alţii, dar schimbăm postul de televiziune când se difuzează o dezbatere mai lungă de 5 minute. Ne place democraţia, dar vrem să o schimbăm atunci când ”majoritate“ înseamnă 18% sau 25%. Ne place să ne dăm în spectacol şi să pichetăm ministere, guverne sau ambasade, dar rămânem fără timp de fiecare dată când se anunţă o dezbatere publică.

    Ieşim din letargie doar când îi vedem pe alţii că se mobilizează şi doar pentru că ni se pare cool ideea de anti-sistem; ar trebui mai întâi să înţelegem ce înseamnă sistemul şi cum a ajuns acolo.

    Şi în asta stă, de fapt, întreaga problemă: nu suntem informaţi. Preluăm idei trunchiate, scoase din context sau pur şi simplu false. Ne lăsăm influenţaţi de mesaje care au ca singur scop manipularea. Uităm să verificăm şi cealaltă versiune a poveştii, care de multe ori nu are nicio legătură cu prima. Luăm de bună judecata unora, fără a ne întreba dacă s-au luat în calcul toate variabilele.

    Ajungem astfel şi la rolul nostru, al celor din presă, care e unul cât se poate de simplu: de a educa. Noi nu ar trebui să tragem concluzii, deşi o facem mult prea des; rolul jurnalistului este de a prezenta problema, cu toate aspectele ei, şi de a-l lăsa pe votant să tragă concluziile. ”Cu toate aspectele ei“ e însă sintagma în care cei mai mulţi dintre noi se încurcă. Am făcut-o poate şi eu, prin rândurile de mai sus.

    România va merge înainte, aşa cum a făcut-o şi până acum, indiferent de regretele sau bucuriile unora dintre noi. Un stat poate funcţiona o bună perioadă de timp din inerţie, indiferent de cei care îl conduc.

    Dar nu va funcţiona la nesfârşit. Dacă nu înţelegem ideea că doar implicându-ne vom schimba ceva, va trebui să ne împăcăm cu ideea că totul va rămâne la fel. Dacă nu înţelegem că fiecare are sarcina sa şi că aceasta nu poate fi ignorată la nesfârşit, atunci vom avea aceleaşi discuţii şi peste cinci ani. Asta în cazul în care ”discuţia“ nu va fi ceva prea învechit.

    Rândurile de început îi aparţin lui George Orwell şi sunt luate din cartea sa „1984“. El îşi imagina o lume în care îndrăzneala de a gândi era aspru pedepsită şi în care libertatea însemna, simplu, dreptul de a spune că 2 plus 2 fac 4.

  • Codrin Ştefănescu (PSD): Iohannis, un preşedinte întors cu cheiţa

    ”Ieşirea nervoasă de astăzi a preşedintelui Klaus Iohannis, prin care a cerut public demisia prim-ministrului Viorica Dăncilă, este mai mult decât ciudată. Şi asta pentru că lasă impresia clară că cineva îi ordonă să aibă astfel de reacţii sau îl butoneză să facă astfel de declaraţii. Pur şi simplu. Dacă aceasta este strategia de campanie electorală, construită în laboratoarele Cotroceniului, pe care o aplică în vederea obţinerii unui nou mandat la Cotroceni, atunci această strategie este total lipsită de logică. Să ceri demisia premierului, să îţi verşi nervii pe PSD chiar de la tribuna oficială a statului, să creezi conflicte artificiale şi să te ceri singur mediator într-o problemă inventată, toate la un loc sunt mişcări de o stupizenie rar întâlnită. Dar în schimb, taci mâlc, te ascunzi şi eviţi întrebările mass-media atunci când vorbim despre abuzuri ale instituţiilor de forţă ale statului, despre protocoale secrete, în afara legii şi neconstituţionale, despre sute de mii de mandate de ascultare pe siguranţă naţională obţinute ilegal, despre încălcarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti şi despre abuzuri unice în lumea civilizată înfăptuite de ceea ce noi numim <Stat Paralel>. Şi mai mult decât atât, chiar susţii la fiecare ieşire publică abuzurile instituţiilor de forţă şi te declari mulţumit de prestaţia acestora”, a declarat secretarul general adjunct al PSD, Codrin Ştefănescu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BNR: În luna martie creditarea a crescut, economisirea a scăzut

    „Soldul creditului neguvernamental acordat de instituţiile de credit a crescut în luna martie 2018 cu 1,4% (1,1% în termeni reali) faţă de luna februarie 2018, până la nivelul de 236,67 miliarde de lei. Creditul în lei s-a majorat cu 2,6% (2,3% în termeni reali), iar creditul în valută exprimat în lei s-a diminuat cu 0,5% (exprimat în euro, creditul în valută s-a diminuat cu 0,4%)”, se arată într-un comunicat al băncii centrale.

    La 31 martie 2018, creditul neguvernamental a înregistrat o creştere de 6,1% (1,1% în termeni reali) faţă de 31 martie 2017, pe seama majorării cu 15,9% a componentei în lei (10,5% în termeni reali) şi a diminuării cu 7,7% a componentei în valută exprimată în lei (exprimat în euro, creditul în valută s-a redus cu 9,8 la sută).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul a decis, ÎNCĂ O ZI LIBERĂ pentru români

    Pe ordinea de zi a Guvernului de joi se află hotărârea privind declararea zilei de 30 aprilie ca fiind zi liberă, astfel încât să facă legătura dintre weekend şi ziua de 1 mai.

    Potrivit hotărârii de Guvern, ziua de 30 aprilie se declară zi liberă, atfel încât bugetarii să aibă patru zile libere în minivacanţa de 1 Mai.

    “Pentru ziua stabilită ca zi liberă potrivit alin. (1), instituţiile publice îşi vor desfăşura activitatea în regim de program normal în ziua de 5 mai 2018 sau vor prelungi corespunzător timpul de lucru, până la data de 11 mai 2018, potrivit planificărilor stabilite”, se arată în Hotărârea de Guvern.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Aceasta este lista cu bugetarii care PRIMESC SALARIILE înainte de Paşte

    „Ordonatorii principali de credite înscrişi în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin achită în luna aprilie 2018 salariile aferente lunii martie 2018 la data stabilită în aceasta (5 aprilie -n.r.)”, se arată în ordinul ministrului Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, publicat miercuri în Monitorul Oficial.

    Astfel, instituţiile publice care vor primi salariile pe luna martie pe data de 5 aprilie, adică înainte de Paşte, sunt Agenţia Naţională de Integritate, Consiliul de Monitorizare a Implementării Convenţiei, Autoritatea Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii, Curtea de Conturi, Consiliul Concurenţei, Secretariatul General al Guvernului, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Justiţiei, Ministerul Tineretului şi Sportului, Ministerul Mediului, Ministerul Transporturilor, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, Ministerul Public, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Protecţie şi Pază, Miniserul Economiei, Ministerul Energiei, Secretariatul de Stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva Regimului Comunist insaurat în România, Oficiul Naţional pentru Preveniere şi Combatere a Spălării Banilor, Consiliul Naţional penru Combaterea Discriminării, Agenţia Naţională de Presă, Institului Cultural Român, Consiliul Superior al Magistraturii, Autoritatea Electorală Permanentă, Ministerul Consultării Publice, Autoritatea Naţională de Supravegherea Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, Autoritatea pentru Administrarea Arhivelor Statului, Autoritatea Naţională penru Restituirea Proprietarilor, Academia Oamenilor de Ştiinţă din România, Ministerul Turismului, Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, Ministerul Apelor şi Pădurilor, Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul, Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, Casa Naţională de Asigurări de Săntate şi Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro