BusinessMagazin

Tag: imprumut

  • Reduceri de personal: Compania de turism Tui concediază 8.000 de persoane permanent, după ce a primit un împrumut de 1,8 miliarde euro de la guvernul german

    Compania germană de turism Tui va concedia 8.000 de persoane pentru a-şi reduce costurile, pe fondul crizei din ultimele luni, conform unui anunţ lansat miercuri, citat de CNBC.

    În cel mai recent raport financiar, Tui a descris pandemia de Covid-19 ca fiind „fără îndoială, cea mai gravă criză atât pentru industria de turism, cât şi pentru compania Tui”.

    „Vrem să ne reducem permanent baza de costuri cu 30% la nivel de grup. Această decizie va afecta circa 8.000 de poziţii la nivel global care vor fi eliminate”, notează raportul Tui.

    Pentru a-şi asigura un viitor mai sustenabil, compania a anunţat că se va concentra pe transformarea digitală a businessului.

    Tui a primit un împrumut de 1,8 miliarde dolari de la guvernul german în luna martie pentru a putea trece prin criză.

    Mai mult, grupul Tui şi-a retras estimările pentru 2020, pe fondul incertitudinii generate de pandemie.

     

  • Ministerul de Finanţe a împrumutat astăzi de la bănci suma de 545 milioane lei într-o emisiune de obligaţiuni scadentă în 2025, la o dobândă de 3,93% pe an

    Ministerul de Finanţe a împrumutat astăzi de la bănci suma de 545 milioane lei într-o emisiune de obligaţiuni în valoare de 500 milioane lei, scadentă în 2025, la o dobândă de 3,93% pe an.

    Valoarea totală a cererii a fost de 1,55 miliarde lei, la licitaţie participând şase dealeri primari.

    Din suma totală, băncile au oferit în nume şi cont propriu 967 milioane lei şi 400 milioane lei în contul clienţilor, restul reprezentând segmentul de oferte necompetitive. 

    Rata cuponului a fost de 4,75%, iar randamentul până la maturitate aferent preţului mediu de adjudecare de 3,93%.

    Din suma totală adjudecată, băncile au acoperit 320 milioane lei în nume propriu şi 100 milioane lei în contul clienţilor, iar 125 milioane lei au fost oferte necompetitive. 

    La licitaţia de luni, 13 aprilie, ministerul a imprumutat 443,55 milioane lei, printr-o emisiune scadentă în 2022, la o dobâmdă de 3.76% pe an.

    Săptămâna viitoare, MInisterul de Finanţe are programate alte două licitaţii de titluri de star, pe 23 aprilie, fiecare în valoare de 345 mil. lei, cu scadenţe în 2028, respectiv 2023.

  • Opinie Cristian Bichi, consilier BNR: Care sunt ţările care au amânat plata creditelor şi sub ce formă

    Pentru reducerea efectelor economice negative produse de urgenţa sanitară declanşată de apariţia noului coronavirus, o serie de ţări au adoptat moratorii oficiale privind plăţile aferente creditelor bancare. Ideea câştigă progresiv teren, noi ţări luând recent măsura respectivă, adaptată la contextul naţional, sau intenţionând să faca aceasta în viitorul apropiat. Există însă şi state care nu au inclus un moratoriu oficial de plăţi în cadrul priorităţilor lor imediate. Articolul de faţă prezintă situaţia actuală din domeniu în ţările aflate în vecinătatea apropiată a României şi care, în general, au economii cu caracteristici apropiate acesteia. Abordarea comparativă va permite cititorilor să evalueze măsurile relevante din ţara noastră în context regional.

    Austria

    În data de 4 aprilie 2020, Austria a adoptat o lege federală prin care a fost introdus un moratoriu oficial privind împrumuturile şi alte instrumente similare. Moratoriul este valabil pentru o perioadă de 3 luni. El permite o amânare a plăţilor aferente ratelor de capital şi dobânzilor, la contractele de împrumut incheiate cu consumatorii şi microîntreprinderile înainte de 15 martie 2020, daca acestea ajung la scadenţă în intervalul 1 aprilie – 30 iunie 2020. Moratoriul este opţional pentru debitori si obligatoriu pentru banci. Un debitor are dreptul de a cere aplicarea moratoriului dacă în circumstanţele extraordinare cauzate de raspândirea pandemiei de COVID-19 a pierdut venituri, ceea ce i-a afectat capacitatea de a face faţă serviciului datoriei (legea arată cum trebuie interpretat acest criteriu de eligibilitate). Debitorul nu va fi considerat în întârziere pentru durata amânării plăţilor, prin urmare nu se vor percepe dobânzi penalizatoare. Părţile contractante pot încheia înţelegeri care să devieze de la prevederile moratoriului, în special privind posibile plăţi partiale, ajustări de dobânda şi rate de capital sau reeşalonări.

    Noua lege mai stabileşte limitarea dobânzii moratorii la nivelul dobânzii legale în contractele încheiate înainte de 1 aprilie 2020, dacă debitorii nu efectuează plăţile datorate în intervalul 1 aprilie – 30 iunie 2020 sau fac aceasta în mod parţial, ca urmare a afectării semnificative a performanţei lor economice din cauza crizei sanitare generate de COVID-19. De asemenea, debitorii nu vor fi obligaţi să ramburseze costurile executării extrajudiciare a datoriei sau ale măsurilor de recuperare. Legea mai stabileşte condiţiile în care nu vor exista obligaţii de plată a penalităţilor contractuale dacă debitorul este în întârziere.

    Bulgaria

    În domeniul moratoriilor de plăţi la credite, Bulgaria a acţionat etapizat. Într-o primă fază, guvernul a adoptat un moratoriu privind dobânzile penalizatoare la împrumuturile bancare, ce va intra în vigoare din 13 aprilie 2020. Măsura nu a avut în vedere reglementarea plăţii altor obligaţii ale debitorilor faţă de instituţiile creditoare, aceste aspecte urmând a fi rezolvate în etapa a doua, după clarificarea şi implementarea de măsuri de reglementare bancară care să permită băncilor flexibilitate sporită în a veni în sprijinul clienţilor lor, pentru a reduce efectele negative asupra acestora ale crizei sanitare.

    Un pas important în adoptarea unui moratoriu temporar şi selectiv pentru suspendarea plăţilor la împrumuturile bancare a fost făcut în data de 3 aprilie 2020, când Banca Naţională a Bulgariei a anunţat, printr-un comunicat oficial, că a adoptat decizia de a respecta Orientările referitoare la moratoriile legislative şi private asupra plăţilor la credite legate de COVID-19, emise de către Autoritatea Bancară Europeană (ABE).

    După cum se precizează în comunicat, moratoriile asupra plăţilor aferente împrumuturilor bancare pot fi un instrument eficace pentru uşurarea dificultăţilor de lichiditate ale clienţilor bancari în contextul crizei COVID-19. Ele pot avea însă efecte adverse asupra instituţiilor de credit, întrucât în conformitate cu cadrul de reglementare existent (n.n. – în mare măsura derivat din reglementări europene), plăţile amânate sau suspendate în legatură cu împrumuturile bancare conduc la costuri şi cerinţe de capital adiţionale pentru entităţile creditoare.

    Totodată, comunicatul sublineză că orientările ABE introduc un principiu temporar în conformitate cu care moratoriile bancare în privinţa plăţilor la împrumuturile bancare nu au ca rezultat o reclasificare a expunerilor sub formă de active restructurate sau în default, dacă măsurile se bazează pe legea naţionala şi sunt agreate şi implementate la nivelul sistemului bancar.

    Pe baza orientărilor ABE, banca centrala bulgară a solicitat băncilor comerciale să propună, în cinci zile lucratoare, o reglementare unică privind un moratoriu privat referitor la plăţile aferente împrumuturilor bancare în relaţie cu criza COVID-19.

    Regulile elaborate de bănci, agreate cu banca centrală, vor oferi instituţiilor creditoare flexibilitate în oferirea de facilităţi la împrumuturile bancare pentru clienţii lor. Detalii privind benficiile pentru persoanele fizice şi firme vor fi cunoscute odată cu publicarea reglementării privind moratoriul privat.

    Republica Cehă

    În perioada imediat următoare declanşării crizei Covid-19, unele bănci din Republica Cehă au suspendat în mod voluntar ratele la împrumuturile clienţilor lor. Ca şi în situaţia Poloniei, măsurile au fost luate ca urmare a recomandărilor asociaţiei bancare naţionale, care nu au însă forţă obligatorie. Pentru a ajuta băncile să reduca impactul suspendărilor de plaţi asupra situaţiei lor financiare, banca centrală a Cehiei a relaxat regulile sale de clasificare a activelor bancare.

    Un proiect de lege privind introducerea unui moratoriu la plata creditelor şi a altor măsuri extraordinare a fost aprobat de guvern în data de 1 aprilie 2020. În prezent, proiectul este dezbătut în Parlamentul ceh, în baza unei proceduri de aprobare rapidă, asfel încât se aşteaptă ca legea să intre în vigoare în următoarele zile.

    În absenţa unor modificări aduse de leguitorii cehi, legea privind moratoriul la plata creditelor va avea prevederile prezentate în continuare. Beneficiarii moratoriului vor fi persoanele fizice, persoanele fizice cu activităţi de afaceri cât şi persoanele juridice, care vor putea să-şi amâne plăţile pentru trei (până la 31 iulie) sau şase luni (până la 31 decembrie) pe baza unei notificări transmise instituţiei lor creditoare. În notificarea sa, debitorul va trebui doar să specifice că doreşte să beneficieze de prevederile moratoriului din cauza problemelor economice pe care le întâmpină în contextul pandemiei de COVID-19. Situaţia de dificultate economică nu trebuie demonstrată. Moratoriul va fi obligatoriu pentru bănci şi se va aplica automat pe baza notificării mai sus amintite.

    Apelul la moratoriu este posibil cu condiţia ca împrumuturile pentru care se solicită amânarea să fi fost trase înainte de 26 martie 2020. Pentru împrumuturile cu garanţii reale este suficient ca împrumutul să fi fost contractat înainte de data anterior indicată. Moratoriul nu se aplică anumitor instrumente financiare, cum ar fi: carduri de credit, împrumuturi reînoibile, leasing operaţional sau împrumuturi legate de tranzacţii pe piaţa de capital. Împrumuturile care înregistreaza restanţe de mai mult de 30 de zile la data de 26 martie nu pot beneficia de amânare.

    Pe perioada de suspendare, nu se vor plati ratele de capital scadente şi scadenţa finală va fi prelungită în mod corespunzator cu acestea. De asemenea, firmele vor continua să plătească dobânda şi comisioane în conformitate cu prevederile contractuale iniţiale. În cazul persoanelor fizice, dobânda se va calcula pe durata suspendării, urmând a fi platită după încetarea moratoriului.

    O prevedere interesantă din proiectul de lege este acea că persoanele juridice care beneficiază de moratoriu trebuie pe perioada suspendarii plăţilor să se abţină de la înstrăinarea activelor care ar putea fi folosite pentru satisfacerea creditorului.

    Croaţia

    Nu există încă un moratoriu oficial care să amâne plata ratelor la credite. Măsuri de acest gen se pot aplica numai pe o bază voluntară, autorităţile încurajând instituţiile de credit în acest sens.

    Polonia

    În prezent, nu există vreun plan oficial al guvernului polonez de a introduce un moratoriu de plăţi prin măsuri legislative. Recomandări în legatură cu suspendarea plăţilor la împrumuturi au fost făcute de asociaţia băncilor poloneze, dar acestea nu au un caracter obligatoriu.

    Serbia

    Reglementările privind moratoriul la plăţile la credite au fost publicate în Gazeta Oficiala în data de 17 martie 2020 şi au intrat în vigoare în ziua următoare. Băncile şi firmele de leasing au fost obligate să ofere un moratoriu clientilor în privinţa plăţii obligaţiilor lor aferente creditelor în termen de trei zile (până la 21 martie) prin publicarea unor astfel de oferte pe site-urile lor web. În termen de 10 zile de la notificare, clienţii pot refuza oferta, în absenţa unei reactii a acestora urmând a se considera ca ei au fost de acord cu aceasta. Moratoriul produce efecte juridice la momentul expirării perioadei de zece zile.

    Moratoriul înseamnă o suspendare a rambursării împrumuturilor, cât şi a altor obligaţii către bănci. Debitorii care au beneficiat de mai multe împrumuturi au dreptul la un moratoriu în legătură cu plata ratelor la toate aceste împrumuturi. Daca debitorii continuă să-şi îndeplinească obligaţiile la timp după publicarea ofertei, aceasta nu îi împiedică să solicite oricând moratoriul pe durata stării de urgenţă.

    Pe durata stării de urgenţă, băncile nu vor calcula dobandă penalizatoare la creditele restante. Moratoriul dureaza cel puţin 90 de zile (aceasta este perioada stării de urgenţă). La încetarea moratoriului, debitorii vor continua să-şi plătească ratele, ceea ce înseamnă că termenii lor contractuali sunt practic extinşi cu trei luni. Dacă debitorii vor cere o metodă diferită de plată, mai potrivită necesităţilor acestora, băncile au libertatea de a găsi cele mai potrivite soluţii. În ceea ce priveşte dobânda contractuaăa calculata şi acumulată pe durata moratoriului, ea va fi adaugată la datorie şi distribuită uniform pe durata scadenţei rămase.

    Slovacia

    În data de 7 aprilie 2020, în Slovacia a intrat în vigoare o lege privind impunerea unui moratoriu la plata creditelor şi a altor măsuri extraordinare în sectorul financiar. În conformitate cu noua lege, persoanele fizice, persoanele fizice cu activităţi de afaceri şi întreprinderile mici şi mijlocii pot cere amânarea cu până la nouă luni în cazul băncilor şi cu până la trei luni (cu posibilitatea prelungirii cu încă trei luni) în cazul alor instituţii financiare ce acordă credite.

    Moratoriul are caracter obligatoriu pentru bănci, dacă debitorul solicită să beneficieze de acesta şi îndeplineşte următoarele condiţii: (1) nu are întârzieri la plata împrumutului mai mari de 30 de zile calendaristice, la data primirii solicitării; (2) nu trebuie să fie în default cu cel puţin 100 de euro în cazul altui împrumut cu acelaşi creditor; (3) banca nu a apreciat că debitorul este în default (în înţelesul art. 178 din regulamentul european privind cerinţele de capital) la data primirii solicitării. Debitorul are dreptul să ceară să intre sub incidenţa moratoriului numai o singură dată. Banca creditoare este obligată să informeze clientul dacă este de acord cu solicitarea în termen de 30 de zile. Clienţii trebuie să primesca informatii de la institutiile creditoare despre consecintele amanarii platilor, un obiectiv acestei prevederi fiind acela ca debitorii sa inteleaga ca o astfel de masura nu inseamna iertarea de datorie. Obligatia de rambursare a ratelor este amna ta pentru mai tarziu. Dobanzile la imprumut se calculeaza in continuare pe perioada de suspendare si ele vor fi allocate de institutiile creditoare ratelor ramase de plata dup ace perioada de suspendare a expirat, daca nu se va conveni altfel cu clientul.

    Slovenia

    Un moratoriu oficial in privinta platilor imprumuturilor a fost implementat in Slovenia pe baza unui act normativ adoptat de guvern. Potrivit acestuia, băncile vor acorda o suspendare privind rambursarea împrumuturilor pe o durata de 12 luni, în situaţia în care obligaţiile contractuale nu au devenit scadente înainte de data declarării urgenţei epidemiologice. Moratoriul este aplicabil, la cerere, următoarelor persoane: companiilor slovene, persoanelor fizice cu cetăţenie slovenă, persoanelor fizice ce acţioneaza în calitate de angajatori în conformitate cu legislaţia slovenă, întreprinderilor individuale, agricultorilor, cooperativelor, asociaţiilor şi instituţiilor.

    Condiţiile de acces la moratoriu diferă în funcţie de categoria debitorului şi de unele aspecte specifice. De exemplu, cu excepţia persoanelor fizice, celelalte categorii de debitori trebuie să arate că şi-au plătit impozitele şi contribuţiile sociale şi că înregistrează dificultăţi economice din cauza crizei declanşate de epidemia cu noul coronavirus. Firmele mari trebuie să demonstreze că în absenţa suspendării obligatiilor ar intra în faliment.

    Moratoriul se aplică la toate obligaţiile de plată stabilite prin contract, cu precizarea că dobânzile se calculează pe durata moratoriului. Data scadenţei finale va fi prelungită cu durata suspendării.

    Beneficiarii moratoriului trebuie să raporteze periodic băncii creditoare cum evolueaza situaţia lor financiară. Creditorul poate să suspende sau să reducă durata moratoriului dacă aceasta se justifică în lumina raportărilor primite şi evaluărilor proprii sau ca răspuns la neîndeplinirea obligaţiilor de raportare sau la raportarea de informaţii false din partea debitorilor.

    Ungaria

    Pentru moratoriul din această ţară a se vedea analiza detaliată din articolul “Coronavirusul şi moratoriul privind plăţile la credite în Ungaria” de pe acest blog.

    În loc de concluzii

    Autorul a decis să nu tragă concluzii privind modul cum ţări apropiate geografic au implementat moratorii la plata creditelor, lăsând aceasta întreprindere în seama cititorilor interesaţi. Urmează ca aceştia să decidă dacă măsurile adoptate oficial în Romania în domeniul analizat se compară favorabil sau nu cu cele introduse de statele vecine.

    PS: Articolul de faţă are caracter documentar. El surprinde situaţia existentă la data de 10 aprilie 2020, pe baza informaţiilor disponibile autorului.

  • Impactul COVID-19 asupra economiei Coreei de Sud este unul „de tip tsunami”. Guvernul lansează o schemă de împrumuturi de aproape 30 miliarde dolari pentru a susţine exportatorii

    Preşedintele sud-coreean Moon Jae-in a anunţat un nou pachet economic în valoare de circa 44 miliarde dolari pentru a stimula exporturile şi consumul intern, întrucât urmările economice ale pandemiei de coronavirus încep să se resimtă din ce în ce mai accentuat, potrivit FT.

    Moon a anunţat miercuri că guvernul va oferi circa 29,5 miliarde dolari sub forma unor împrumuturi ieftine pentru exportatori, şi încă 14,5 miliarde dolari pentru a stimula consumul pe plan intern.

    Anunţul vine după ce Seoul-ul a mai pus pe masă luna trecută 80 miliarde de dolari pentru a atenua impactul economic al pandemiei de COVID-19 asupra celei de-a patra cea mai mare economie asiatică.

    Moon a spus că economia dependentă de exporturi a Coreei de Sud resimte un „impact de tip tsunami” din cauza pandemiei, întrucât „economia globală a alunecat într-o criză extremă”.

    „Suntem într-un tunel întunecat şi nu vedem încă sfârşitul”, a spus Moon într-o întâlnire economică de urgenţă.

    Exporturile Coreei de Sud au scăzut cu 0,2% în martie faţă de anul anterior, în contextul în care virusul mortal a afectat lanţurile globale de furnizori şi a afectat cererea la nivel global.

    Samsung Electronics, cel mai mare exportator al ţării, a anunţat marţi că profitul pe primul trimestru se va ridica la cel mai redus nivel din ultimii cinci ani, în contextul în care răspândirea rapidă a virusului în lume a afectat cererea pentru electronice.

  • Ţara care este aproape de intrarea în FALIMENT. Premierul a anunţat ca aceasta este pe punctul de a deveni cel mai îndatorat stat din lume şi intră în incapacitate de plată

    Prim-ministrul Hassan Diab a anunţat că Liban va suspenda plata împrumuturilor în valoare de 1,2 miliarde de dolari, scandente la 9 martie, pentru că rezervele valutare ale statului au ajuns la un nivel critic şi trebuie plătite mai întâi cheltuielile sociale de bază, informează Reuters.
    E pentru prima oară când există o astfel de situaţie în Liban.

    Hassan Diab a explicat, sâmbătă, că datoria publică a ajuns în jur de 170% din Produsul Intern Brut, ceea ce înseamnă că ţara este pe punctul de a deveni cel mai îndatorat stat din lume.

    „Datoria a devenit mai mare decât poate suporta Libanul. În contextul situaţiei actuale, statul nu mai poate susţine financiar aceste împrumuturi. Statul libanez va depune eforturi să reeşaloneze datoria, pentru a urmări interesul naţional, prin negocieri cu creditorii”, a afirmat Hassan Diab, într-o intervenţie televizată, citat de Reuters.

    Este cea mai gravă criză economică de la încheierea războiul civil care a avut loc între 1975 şi 1990.
    Intrarea Libanului în incapacitate de plată este o nouă fază a crizei care a avut impact asupra economiei din luna octombrie a anului trecut şi care a făcut ca moneda naţională să se deprecieze cu aproximativ 40%.

  • Ministerul de Finanţe nu a reuşit să împrumute astăzi 200 mil.euro de la bănci, într-o emisiune de obligaţiuni scadentă în 2025, considerând preţul oferit neacceptabil

    Ministerul de Finanţe nu a reuşit să împrumute astăzi 200 milioane euro de la bănci, într-o emisiune de obligaţiuni scadentă în 2025, în condiţiile în care cererea totală s-a ridicat la 264 milioane euro, dar autorităţile au respins în totalitate ofertele de cumpărare transmise considerându-le la un nivel neacceptabil al preţului ofertat.

    Rata cuponului era de  0,40%. 

    Emisiunea avea scadenţa în 2025, iar la licitaţie au participat cinci dealeri primari.

    Luni, Ministerul de Finanţe a redeschis o emisiune de titluri scadentă în august 2022 şi s-a împrumutat 775 milioane lei, la  o dobândă anuală de 3,14%. Ministerul a programat în februarie licitaţii pe piaţa internă în volum de 5 miliarde lei, din care 300 milioane lei prin certificate pe 12 luni. 

    La nivelul pieţei, curba randamentelor la titluri de stat şi-a continuat tendinţa de deplasare în jos, iar rata de dobândă pe 10 ani a scăzut până la nivelul minim din august 2017. 

    BNR a redus în februarie  rata rezervelor minime obligatorii (RMO) la valută, de la 8% până la 6%, dând băncilor comerciale înapoi aproximativ 650 milioane euro, în încercarea de a stimula creditarea în valută pentru companii şi finanţarea statului de pe piaţa internă. Concomitent, nivelul ratelor rezervelor minime obligatorii la lei a fost menţinut la 8%.

  • Fraţii care s-au întors din America şi Franţa pentru a începe o afacere în România

    Povestea companiei de închirieri de maşini Autonom Services a luat naştere în anul 2006 după ce fraţii Marius, în vârstă de 43 de ani azi, şi Dan Ştefan, 41 de ani, au decis ca după terminarea studiilor în Franţa, respectiv SUA, să intre în afaceri. 

    „La începutul anilor 2000 eu şi fratele meu am decis să emigrăm, eu în SUA, el în Franţa, cu burse de studii. După ce am văzut ce se întâmplă acolo, ne-am gândit dacă putem să facem ceva în ţara în care ne-am născut cu cunoştinţele de acolo.

    Ne-am întors în ţară, eu în anul 2005 şi el un an mai târziu, şi am pornit mai multe iniţiative antreprenoriale şi unele dintre ele au avut succes“, povestea anterior Marius Ştefan. La finalul lunii iunie, compania opera aproape 6.000 de autovehicule. Autonom s-a împrumutat cu 20 mil. euro de la bursa de la Bucureşti în decembrie 2019, aceasta fiind cea mai mare emisiune de obligaţiuni a unei companii antreprenoriale anul trecut. 

  • Ministerul de Finanţe a împrumutat luni de la bănci 736 milioane lei, într-o emisiune de obligaţiuni scadentă în 2023, la o dobândă de 3.78% pe an

    Ministerul de Finanţe a împrumutat luni de la bănci 736,3 milioane lei, într-o emisiune de obligaţiuni scadentă în 2023, la o dobândă de 3.78% pe an.

    La licitaţie au participat şapte dealeri primari.

    Volumul total al cererii a fost de 2,1 miliarde lei, din care ofertele competitive au totalizat 2,09 miliarde lei, iar cele necompetitive 6,3 milioane lei.

    Rata cuponului a fost de 4,40%, iar randamentul până la maturitate aferent preţului acceptat a fost de  3.78%

    Emisiunea, de 500 milioane euro, a fost suprasubscrisă, din suma totală adjudecată, de 736 milioane lei, băncile au acoperit în nume şi cont propriu 730 milioane lei.

    În prima lună a anului 2020 statul a programat licitaţii în volum de 4,4 miliarde lei – la cele de referinţă şi 615 milioane lei la cele suplimentare.

     

  • Ministerul Finanţelor a împrumutat 3 miliarde de euro de pe pieţele externe pentru a acoperi necesarul de finanţare al bugetului de stat

    Ministerul Finanţelor, condus de Florin Cîţu, a împrumutat marţi 3 miliarde de euro de pe pieţele externe, într-o emisiune de obligaţiuni cu scadenţa de 12 ani respectiv 30 de ani, cel mai probabil emisiunea de eurobonduri fiind necesară pentru acoperirea deficitului bugetar. Suma reprezintă jumătăte din cât intenţio­nea­ză Finanţele să împrumute în 2020 de pe pieţele externe.

    Astfel statul român, prin guvernul PNL, a avut ieri prima emisiune de eurobonduri din 2020, împrumutul de 3 miliarde de euro fiind egal cu cel din martie 2019, când România, sub un guvern PSD a avut prima ieşire pe 30 ani în monedă europeană pe pieţele externe.

    Investitorii au plasat ordine de 12 miliarde de euro, adică de patru ori peste suma atrasă de statul român, ceea ce reprezintă un interes ridicat comparativ cu cel din anul precedent, când ordinele subscrise au fost de 7 mld. euro.

    „Există dorinţa de suprasubscriere, de obi­cei investitorii suprasubscriu. Iar dobânzi ca în Ro­mânia mai există doar în pieţe riscante pre­cum Venezuela. Dobânzile pe pieţele externe sunt decente“, spune economistul Dragoş Cabat.

    Pentru emisiunea de eurobonduri de ieri, sta­tul român va plăti dobânzi de 2,04% pe an pentru tranşa de 12 ani şi 3,4% pe an pentru cea pe 30 de ani, arată datele agregate de Ziarul Financiar din platforma Bloomberg, acolo unde au fost introduse ordinele aferente acestei emisiuni.

    Până la închiderea ediţiei ZF, valoarea fie­că­rui împrumut, pe fiecare tranşă în parte, încă nu fusese publicată. Spre comparaţie, în martie 2019 statul român s-a împrumutat pe 30 de ani la o dobândă de 4,65% pe an, 3,6% pentru 15 ani şi 2,1% pentru 7 ani, arată datele agregate de ZF. Doar că în ultima perioadă de timp, unele economii din Europa, precum Grecia, cea care în urmă cu câţiva ani trimitea unde de şoc pe fondul crizei datoriilor, se împrumută la dobânzi negative, adică investitorii plătesc pentru privilegiul de a o finanţa.

    „Probabil Finanţele îşi doresc să acopere cheltuielile pe o perioadă cât mai lungă de timp înainte ca piaţa să o ia în jos ca urmare a unei crize sau a unei recesiuni, caz în care dobânzile vor fi şi mai mari“, spune economistul Dragoş Cabat pentru ZF.

    Dobânda împrumutului cu scadenţa în 2050 este în scădere faţă de cea aferentă împrumutului pe aceeaşi maturitate accesat în martie 2019, diferenţa fiind explicată de abundenţa de lichiditate de pe pieţele externe şi de numărul scăzută de alternative de plasament. Emisiunea de marţi este administrată de către BNP Paribas, CitiGroup, Raiffeisen Bank, Societe Generale şi UniCredit Bank.

  • De ce împrumută Bolt 50 de milioane de euro de la Banca Europeană de Investiţii

    Platforma estoniană de ride-hailing Bolt, activă şi pe piaţa din România, a reuşit să semneze o linie de credit de 50 de milioane de euro de la Banca Europeană de Investiţii (BEI).

    Tipul liniei de credit este quasi equity, adică o linie de creditare pe care compania o accesează în funcţie de performanţe.

    „Mobilitatea este unul dintre domeniile în care Europa va beneficia cu adevărat de un campion local care împărtăşeşte valorile utilizatorilor şi autorităţilor de reglementare europene. Prin urmare, suntem încântaţi să avem Banca Europeană de Investiţii în rândul susţinătorilor Bolt, pentru că acest lucru ne permite să ne mişcăm mai repede pentru a deservi tot mai mulţi utilizatori în Europa.”, spune Martin Villig, cofondator Bolt.

    Potrivit informaţiilor oferite de BEI, scopul finanţării este sprijinirea dezvoltării şi cercetării, în vederea îmbunătăţirii unor elemente precum siguranţă, fiabilitate, sustenabilitate şi eficienţă. Printre obiectivele de investiţii se numără dezvolarea unor servicii existente precum ride-hailing, dar şi explorarea unor servicii noi precum car-sharing, bike-sharing sau livrare de mâncare.

    „Aşa cum se spune, să stai pe loc înseamnă să mergi înapoi, iar Bolt nu stă pe loc niciodată. Banca este foarte încântată să sprijine compania pentru îmbunătăţirea serviciilor sale, precum şi să îi permită să se extindă în noi domenii de activitate”, spune Alexander Stubb, vicepreşedintele BEI.