BusinessMagazin

Tag: Gigant

  • Titanii se nasc în comerţul online: Ce este compania canadiană Shopify şi cum a reuşit să devină mai mare decât colosul eBay

    Tobi Lutke, CEO-ul Shopify, aplică în compania sa o regulă pe care Jeff Bezos a impus-o acum aproape două decenii în Amazon, adică le cere angajaţilor să nu urmărească în mod constant preţul acţiunilor companiei. Oricine este prins că face aceste lucru trebuie să cumpere gogoşi pentru toţi colegii.

    Aceasta este o gândire de tip startup inovator cu planuri gigant, care aplică experienţa acumulată de alţi titani ai investiţiilor în tehnologie, şi-anume că preţul acţiunilor contează doar pe termen lung şi foarte lung.

    Însă este cu atât mai dificil când compania ta a devenit deja un gigant. Acţiunile companiei canadiene Shopify, care s-a listat pe bursa din New York în mai 2015, au înregistrat un an spectaculos şi au crescut cu peste 150% de la începutul lui 2019 – ceea ce a transformat Shopify într-o companie mai valoroasă decât jucători cunoscuţi precum Twitter, Square şi Spotify, potrivit Financial Times.

    Capitalizarea de piaţă a Shopify a depăşit-o pe cea a colosului eBay anul acesta, încât acţiunile Shopify listare la New York se tranzacţionau marţi la ora 17.15 la 366 dolari, atingând o capitalizare totală de aproape 41 miliarde dolari, în timp ce gigantul eBay se tranzacţiona la 40 dolari per acţiune şi o capitalizare de aproape 34 miliarde dolari.

    „A trebuit să amintesc tuturor prin Slack (n.red: o aplicaţie de mesagerie pentru companii şi angajaţii lor), că preţul acţiunilor noastre se bazează pe cerere şi ofertă, şi că asta ar trebui să se întâmple pe Wall Street”, spune Tobi Lutke, şeful Shopify.

    Investitorii au dat năvală pe acţiunile Shopify deoarece compania de comerţ online se evidenţiază drept un competitor vrednic să atace poziţia dominantă a retailerului Amazon.

    În timp ce mulţi retaileri, atât tradiţionali cât şi online, au încercat să intre în competiţie cu magazinul „cu de toate” al Amazon – aşa cum a vrut Bezos să îl numească încă de la începutul anilor 2000 – Shopify chiar arată că are succes prin înarmarea comercianţilor individuali cu aceleaşi tehnologii şi capacităţi ca şi Amazon, dar oferindu-le mai mult control.

    Orice retailer poate folosi instrumentele Shopify pentru a construi un website, pentru a-şi lista produsele şi pentru a gestiona plăţi – toul sub domeniul şi brandul Shopify. Majoritatea clienţilor care au cheltuit în total peste 40 de miliarde de dolari la peste 800.000 de comercianţi de pe platformele Shopify anul trecut, habar nu aveau că ei tranzacţionau de fapt prin intermediul companiei canadiene.

    „Nu scria nicăieri Shopify. Am construit un brand în spatele altor branduri”, spune Lutke, care a început proiectul Shopify în 2004 ca hobby, în timp ce deţinea un magazin online de plăci pentru snowboarding.

    Absenţa Shopify din Silicon Valley nu este o coincidenţă. Tobi Lutke, originar din Germania, a rezistat atracţiei polului mondial de tehnologie şi susţine că lupta acerbă pentru personal din Silicon Valley şi valoarea ridicată a proprietăţilor reprezintă „unul dintre cele mai clare exemple de gândire de turmă”.

    Însă Lutke nu evită şi stilul ambiţios caracteristic Silicon Valley. Potrivit FT, compania a început un plan de tranziţie dinspre internet către lumea reală printr-o reţea de centre de suport şi ajutor, oferindu-se să pună la dispoziţia comercianţilor de pe platformă atât depozite cât şi o reţea logistică – oglindind un model de business aplicat şi de Amazon.

    Reţeaua logistică este o problemă pe care Lutke vrea să o rezolve de mai mulţi ani. Businessurile mici – care reprezintă majoritatea vânzătorilor de pe platformă – consideră că este extrem de dificil să ţină pasul cu businessul de livrare care este scump, precum şi cu inventarul în sine, în special în contextul în care Amazon oferă livrare într-o zi sau două.

    Lutke consideră că ei trebuie să pună aceste capcităţi logistice şi la îndemâna businessurilor mici.

    „Dacă nu facem asta, toate beneficiile platformei sunt obţinute doar de jucătorii mari”, spune Lutke.

    Numărul vânzătorilor de pe platformele Shopify a crescut spectaculor în ultimii ani, de la sub 200.000 în 2014, şi până la 800.000 în 2018.

     

  • Amazon lansează un program masiv de donaţii după ce s-a aflat că doar în Franţa gigantul a distrus 3 milioane de produse nevândute în 2018

    Gigantul Amazon vrea să îi încurajeze pe terţii care vând pe platforma companiei să utilizeze mai bine produsele lor nevândute şi nedorite care ajung să fie aruncate sau distruse, printr-un program masiv de donaţii, potrivit CNBC.

    Amazon lansează un nou program de donaţii denumit Fullfillment by Amazon Donations (FBA), care se adresează terţilor ce îşi păstrează produsele în depozitele Amazon din SUA şi Marea Britanie.

    Începând cu 1 septembrie, programul de donaţii va deveni o opţiune predefinită pentru toţi vânzătorii care vor să scape de stocurile masive de produse nevândute.

     Citiţi mai mult pe zf.ro.

  • Povestea celui de al doilea mai bogat om din India: a trecut de la agricultură, la IT şi a creat un colos internaţional

    Azim Premji, născut pe data de 24 iulie 1945 în Bombay, actualul Mumbai din India, este antreprenorul care a  dezvoltat, de-a lungul a peste cinci decenii, Wipro Limited, companie de servicii tehnologice, consultanţă şi servicii privind procedurile de afaceri.
    În anul în care s-a născut Azim Premji, tatăl său a fondat Western Indian Vegetable Products, o companie specializată în producţia de uleiuri vegetale şi rafinate. Trei ani mai târziu, India a fost împărţită în Hindu India şi în Pakistanul musulman, iar familia Premji, o familie musulmană, a ales să rămână în India. În 1966, chiar înainte ca Premji să-şi termine studiile de inginerie la Universitatea Stanford, tatăl său a murit în mod neaşteptat. Azim Premji a amânat absolvirea şi s-a întors în India pentru a prelua afacerea familiei. A început imediat să diversifice activitatea companiei prin realizarea de produse precum săpunul, încălţămintea, becurile şi cilindrii hidraulici.
    Antreprenorul a redenumit compania Wipro în 1977, iar în 1979, când guvernul Indiei a cerut IBM să părăsească ţara, Wipro a început să fie ghidată înspre producţia de calculatoare. În 1980, Wipro a stabilit parteneriate pentru construcţia calculatoarelor pe care să le vândă în India. Cu toate acestea, dezvoltarea de software a stat la baza creşterii companiei. Premji şi-a clădit reputaţia prin angajarea celor mai buni oameni şi prin trainingul pe care îl oferea. Astfel, a profitat de avantajul pe care India îl are privind forţa de muncă foarte bine educată de dezvoltatori de software, care erau dispuşi să muncească pentru mai puţini bani decât cei din America.
    Wipro s-a concentrat pe dezvoltarea de software personalizat pentru export, produsele ajungând în Statele Unite ale Americii. Compania produce, de asemenea, sisteme informatice medicale, dar şi produse de tehnologie de birou la nivel global. Acţiunile Wipro au atins cote maxime la sfârşitul anilor ’90, iar Premji a devenit unul dintre cei mai bogaţi antreprenori din lume.
    Azim Premji a transformat compania Wipro într-un centru de tehnologie a informaţiei cu o puternică influenţă în pieţele străine, în contextul în care averea din India era bazată pe proprietatea terenurilor şi fabricilor care produceau bunuri de consum domestic.
    În 1999, antreprenorul şi-a terminat oficial studiile la Universitatea Stanford printr-un aranjament prin care a putut să înveţe de la distanţă. În ciuda averii personale, Premji a continuat să fie recunoscut pentru modestie, extravaganţă şi filantropie. În 2001, a înfiinţat organizaţia non profit Azim Premji Foundation prin care a ţintit să îmbunătăţească calitatea educaţiei în regiunile rurale din India. La sfârşitul primului deceniu al secolului XXI, fundaţia şi-a extins educaţia asistată de calculator la peste 16.000 de şcoli oferind conţinut prietenos pentru copii, din ce în ce mai accesibil în limbile locale. Reputaţia lui Premji îl descrie ca un antreprenor cu înaltă etică, iar modelul de funcţionare a Wipro a servit drept inspiraţie pentru alte firme indiene. Wipro are în prezent peste 171.000 de angajaţi, iar cifra de afaceri este de aproximativ 8,5 miliarde dolari. Averea lui este estimată la 21,5 miliarde de dolari, potrivit presei internaţionale, fiind al doilea ca bogăţie din India (după Mukesh Ambani). În martie 2019, el şi-a donat 35% din acţiunile sale la Wipro, reprezentând o valoare de 7,5 miliarde de dolari, unei organizaţii caritabile – nu e de mirare că publicaţiile internaţionale îl descriu drept cel mai generos miliardar indian.
    Anul acesta, la vârsta de 73 de ani, Azim Premji şi-a anunţat demisia din rolul de preşedinte al Wipro. El va rămâne directorul nonexecutiv al companiei timp de cinci ani, până în iulie 2024.

  • Românii care au dat o lecţie unui gigant american. Cele mai ascunse secrete ale companiilor ar fi putut fi dezvăluite

    Specialiştii în securitate informatică de la Bitdefender au descoperit o nouă vulnerabilitate în procesoarele gigantului american Intel, la doar trei luni după cea mai recentă alertă similară. Un atac informatic bazat pe această vulnerabilitate permite accesul la toate informaţiile existente pe sistemul de operare, inclusiv parole, coduri de acces, conversaţii private şi documente sensibile.

    Toate procesoarele moderne Intel sunt vizate de acest defect, fie că sunt folosite de companii sau de oamenii de rând, potrivit unui comunicat de presă transmis de reprezentanţii companiei.

    Atacurile bazate pe executare speculativă, o modalitate prin care procesorul rulează multiple instrucţiuni simultan şi intuieşte acţiuni viitoare ale utilizatorului pentru o experienţă de utilizare mai plăcută, au fost descoperite iniţial la începutul anului 2018, cunoscute sub denumirea Meltdown. De atunci, mai multe variante de atac au fost descoperite şi rezolvate, total sau în parte, prin actualizări ale sistemelor de operare.

    Noua vulnerabilitate descoperită de Bitdefender poate să ocolească toate mecanismele de remediere implementate după descoperirea vulnerabilităţilor Spectre şi Meltdown. În plus, persoanele expuse la sustragerea de date pe baza acestei vulnerabilităţi nu pot să afle de existenţa unei breşe întrucât atacul nu lasă urme şi nu poate fi depistat de soluţii de securitate.

    „Odată ce află de această vulnerabilitate, criminalii informatici ar avea puterea să descopere cele mai vitale şi bine protejate informaţii ale companiilor şi indivizilor din întreaga lume, dar şi posibilitatea să le sustragă, să şantajeze, să saboteze şi să spioneze. Cercetarea acestor atacuri este cu adevărat revoluţionară întrucât ajunge la însăşi esenţa modului în care funcţionează procesoarele moderne şi necesită o înţelegere profundă a procesoarelor, sistemelor de operare şi tehnicilor de executare speculativă”, spune Gavin Hill, vicepreşedinte pentru centre de date şi produse de securitate pentru reţele la Bitdefender.

    Rezolvarea unei asemenea vulnerabilităţi la nivel hardware este extrem de dificilă, dat fiind că rezidă în însăşi structura procesorului. Scenariul înlăturării complete a acesteia implică fie dezactivarea unor funcţionalităţi ale procesorului responsabile de performanţă fie înlocuirea fizică a procesorului. De cealaltă parte, varianta remedierii punctuale a vulnerabilităţii poate fi extrem de complexă, cu impact vizibil asupra performanţei.

    Bitdefender a colaborat cu Intel timp de aproape un an până la momentul comunicării publice a acestui nou atac. În prezent, vulnerabilitatea a fost remediată printr-un update software de Microsoft, fundaţia Linux şi ceilalţi dezvoltatori de sisteme de operare. Tehnologia Bitdefender Hypervisor Introspection, lansată în 2017 şi destinată securizării mediilor virtuale folosite de companii, face acest atac imposibil de exploatat pe dispozitivele cu procesor Intel.

    Circa trei din patru procesoare de pe piaţă sunt fabricate de acest producător, ceea ce face ca un număr semnificativ de utilizatori din toată lumea să fi fost expuse la riscul de a deveni potenţiale ţinte.

    Bitdefender este o companie de securitate informatică cu activitate la nivel global, care furnizează soluţii revoluţionare de protecţie împotriva ameninţărilor complexe către 500 de milioane de utilizatori din peste 150 de ţări. Încă din anul 2001, Bitdefender a dezvoltat tehnologii recunoscute la nivel internaţional destinate securităţii pentru familii şi corporaţii şi a devenit un furnizor de încredere pentru protecţia terminalelor şi infrastructurilor companiilor. Astăzi, tehnologiile Bitdefender sunt prezente în 38% dintre soluţiile de securitate de pe piaţă.

  • Gigantul online din China care a dat credite de 290 miliarde dolari în ultimii patru ani şi care va schimba pentru totdeauna creditarea pentru companiile mici

    Banca online fondată de Jack Ma, fondatorul Alibaba, conduce pas cu pas o revoluţie în creditarea businessurilor mici din China, şi ţinteşte să rezolve o problemă care a ţinut cea mai mare economie din Asia pe loc în ultimele decenii, potrivit Bloomberg.

    Cu ajutorul datelor ce reflectă plăţile şi a unui sistem de risk-management care analizeaază peste 3.000 de variabile, MYbank – proiectul început de Jack Ma acum patru ani – a acordat până acum credite de 290 miliarde dolari pentru 16 milioane de companii mici.

    Cei are vor să împrumute sunt doar la câteva atingeri de ecran distanţă de a primi banii aproape instant dacă sunt aprobaţi. Tot procesul durează trei minute şi nu implică niciun banker. Rata de nerambursare este de doar 1% până acum.

    Boomul financiar-tehnologic care a transformat China în cel mai mare procesator de plăţi electronice din lume schimbă în prezent modul în care băncile interacţionează cu companiile care conduc creşterea economică.

    Băncile din China urmează modelul MYbank şi devin mai deschise în faţa businessurilor mici, pe care le refuzau până acum când era vorba de creditare, în favoarea businessurilor mari deţinute de stat.

    Pentru economia de 13.000 miliarde dolari a Chinei care a înregistrat în trimestrul trecut cea mai slabă creştere economică din 1992 şi până în prezent, implicaţiile unei astfel de schimbări ar putea fi profunde.

    Firmele care nu sunt de stat – majoritatea businessuri mici – reprezintă circa 60% din creşterea economică, şi angajează 80% din forţa de muncă a ţării. În ciuda importanţei lor, acestea au fost puse la colţ de o acţiune amplă a guvernului de la Beijing prin care a încercat în ultimii doi ani să scoată din piaţă creditorii „gri”.

    „Întreprinderile mici şi mijlocii sunt de fapt motorul economiei. Până acum era un segment la care băncile se uitau şi considerau că era prea dificil şi prea riscant pentur creditare. Dar acum ele îşi folosesc modelele pentru a-şi da seama cât de mare este de fapt riscul şi dacă se simt confortabile”, spune Keith Pogson, senior partner, bănci şi pieţe de capital în cadrul Ernst & Young Hong Kong.

     

     

     

  • Cine se bucură de dezastrul Deutsche Bank: Gigantul bancar Barclays a atras deja clienţi cu fonduri de 20 de miliarde de euro de la colosul german

    Barclays este unul dintre primii mari câştigători ai dezastrului cu care se confruntă în present gigantul bancar german Deutsche Bank.

    Potrivit CNBC, banca britanică condusă de fostul şef al JPMorgan Jes Staley, a convins clienţi de hedge fund cu portofolii totale de 20 miliarde dolari ai Deutsche Bank să se mute la Barclays.

    Jumătate din această sumă, adică 10 miliarde dolari, provin de la un singur client, potrivit sursei citate.

    Este cea mai mare retragere de bani de când Deutsche Bank a anunţat în luna iulie că se retrage din businessul de tranzacţionare acţiuni. Decizia colosului german care încearcă încă de după criza din 2008 să revină printre numele grele ale Wall Street-ului a declanşat o cursă în industrie pentru clienţii diviziei sale.

    Rivalii au pornit după clienţii Deutsche încă din 7 iulie când gigantul german a anunţat că cedează businessul de brokeraj către banca franceză BNP Paribas. Presa internaţională scrie că Wesley le-a spus explicit anajaţilor Barclays că pot profita de problemele Deutsche, potrivit The Telegraph.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Este oficial: Facebook se confruntă cu cea mai mare amendă din istoria SUA pentru o companie de tehnologie, de 5 miliarde dolari

    Comisia Federală de Comerţ din SUA (FTC) a anunţat oficial o amendă de 5 miliarde de dolari pentru gigantul american Facebook, reprezentând o înţelegere legală după ce autoritatea a lansat o investigaţie asupra politicilor de privacy ale companiei, potrivit CNBC.

    Acţiunile gigantului american erau în scădere miercuri la ora 17.00 cu 1,3%, şi se tranzacţionau pe Nasdaq la valoarea de 199 dolari, la o capitalizare de piaţă de circa 570,5 miliarde dolari.

    Amenda este cea mai mare pe care FTC a aplicat-o vreodată unei companii de tehnologie. Până acum recordul era deţinut de Google care a primit în 2012 o amendă de 22,5 milioane dolari pentru practicile cu privire la privacy.

    Sancţiunea de 5 miliarde dolari împotriva Facebook reprezintă aproximativ 9% din veniturile companiei pe anul 2018.

    FTC a început să investigheze Facebook în martie 2018 după scandalul Cambridge Analytica care a afectat 87 milioane de utilizatori ai Facebook. Agenţia voia atunci să vadă dacă Facebook a încălcat termenii unei înţelegeri anterioare – prin care compania era forţată să le ofere utilizatorilor indicaţii clare atunci când datele lor sunt împărţite cu terţi.

    În acelaşi timp, Autoritatea de Supraveghere Financiară din SUA (SEC) a anunţat miercuri încă o amendă de 100 milioane dolari pentru compania Facebook, pe fondul unor acuzaţii conform cărora Facebook a transmis date înşelătoare referitor la modul în care gestionează datele utilizatorilor.

    FTC i-a ordonat companiei să îşi creeze un comitet independent de privacy în board-ul de directori pentru a elimina „controlul nestingherit” al lui Mark Zuckerberg asupra regulilor de privacy.

     

  • Investiţie majoră în România: O multinaţională vine şi construieşte o nouă fabrică gigant, unde vor lucra 800 de oameni

    Procter & Gamble, unul dintre cei mai mari jucători din piaţa mondială a bunurilor de larg consum, pregăteşte o investiţie masivă în România, o nouă fabrică de la zero, unde va angaja 600-800 de oameni, conform surselor din piaţă.

    Oficialii grupului nu au dorit să co­men­teze. „Nu comentăm zvonuri sau speculaţii.“

    Noua investiţie a gigantului american, ce deţine în portofoliu mărci precum Pampers, Ariel, Gillette sau Head & Shoulders, va fi ridicată tot în localitatea Urlaţi din judeţul Prahova. Tot aici, la circa o oră de Bucureşti, se află şi fabrica P&G pentru produse de păr. Proiectul a fost lansat în 2010 – când a fost produsă prima sticlă de şampon – şi a necesitat investiţii de peste 100 de milioane de dolari. Americanii au mai investit pe parcurs în noi linii de producţie pentru această unitate devenită centru de export.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Misterul ascuns din pădurile Luxembourgului: Ce este de fapt Banca Europeană de Investiţii, un mamut de peste 500 miliarde dolari, cu pierderi aproape de zero

    Ascunsă în pădurile din Luxembourg, Banca Europeană de Investiţii (BEI) este una dintre cele mai mari şi mai neobişnuite bănci din lume.

    Potrivit Financial Times, BEI emite mai multe obligaţiuni decât JPMorgan, cea mai mare bancă americană, dar nu este supravegheată de nicio instituţie externă de reglementare.

    Ca instituţie a Uniunii Europene, Banca Europeană de Investiţii a condus un plan gigant de investiţii de 500 miliarde euro, şi a reuşit să reducă pierderile la minimum.

    Creată din nevoia de a credita interesul public – de a merge acolo unde băncile nu vor sau nu au curaj să meargă – entitatea nu prea înregistrează pierderi. Abia în 2006, după aproape jumătate de secol de operaţiuni, banca a fost nevoită să scoată un credit neperformant în afara bilanţului.

    Chiar şi astăzi, banca are costuri mai mari cu angajaţii decât se aşteaptă să piardă din activitatea de creditare care se ridică în prezent la 455 miliarde euro.

    „Banca a crescut mai mult sau mai puţin nedetectată în pădurile Luxembourgului în ultimii 60-61 de ani – ajungând la o dimensiune nebănuită. Câteodată sunt surprins că liderii poltici nu sunt conştienţi cu privire la instrumentul pe care îl au la îndemână Este un instrument politic. Serveşte unor scopuri politice”, spune Werner Hoyer, preşedintele Băncii Europene de Investiţii.

    În ceea ce priveşte BEI ca instrument al statelor, acesta ar putea deveni mai necesar ca niciodată. Europa este în mijlocul tranziţie către energie din surse regenerabile. În acelaşi timp, pieţele de capital trec printr-o perioadă de turbulenţe. Mai mult, liderii europeni privesc cu îngrijorare de la distanţă avansul pe care l-a câştigat China – prin împrumuturi susţinute de stat. Per total, există sentimentul că Europa a rămas în urma tehnologiei.

    Soluţia pentru o parte dintre aceste probleme s-ar putea afla chiar în Luxembourg. Banca Europeană de Investiţii a fost lăudată de statele membre care o deţin şi care beneficiază de împrumuturile mari, ieftine şi pe termen lung pe care le acordă. Însă anumiţi lideri europeni se întreabă dacă banca nu le poate oferi mai mult.

    Anul acesta, „un grup de persoane înţelepte de nivel înalt”, printre care academici, bancheri, şi foşti oficiali europeni, examinează modul în care BEI ar putea opera în afara Uniunii Europene. Contextul nu este cel mai potrivit deoarece negocierile asupra bugetului pe termen lung al Uniunii Europene pune sub semnul întrebării fondurile pe care structura europeană trebuie să le acorde BEI-ului pentru a-i garanta împrumuturile. În prezent se vehiculează chiar şi varianta de a reloca anumite părţi din operaţiunile băncii.

    Deşi bilanţul băncii, care se ridică la active de 556 miliarde euro, este mai mult decât dublu ca mărime faţă de Banca Mondială şi aproape de zece ori mai mare decât Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, BEI-ul a reuşti până acum să evite scrutinul liderilor europeni.

    Timp de mai multe luni, Financial Times a pus la un loc un tablou cu privire la caracteristicile băncii, a analizat registrele de creditare, declaraţii de la audit, corespondenţă internă, şi a realizat interviuri cu peste 20 de oficiali, directori şi angajaţi.

    În urma analizei, a ieşit la iveală un creditor cu volume mari şi ultra-conservator. Nicio altă bancă nu are capacitatea de a suporta climatul financiar la fel de bine, nici abilitatea de a susţine proiecte de infrastructură de dimensiunea celor în care se aventurează BEI. Cu toate acestea, banca încearcă să îşi schimbe funcţionalităţile, acoperirea şi apetitul de risc, însă se confruntă cu vechile obiceiuri ale conducerii.

    Criticii BEI susţin că banca preferă de cele mai multe ori proiectele uşor de finanţat, cu risc minim, care doar umflă bilanţul băncii fără a aduce efectiv valoare în spaţiul public.

    Fondată în 1958 cu 66 de angajaţi, BEI a fost una dintre instituţiile originale ale proiectului european.

    Pentru a satisface nevoia de prudenţă şi independenţă a nemţilor, BEI a fost numită bancă şi a fost nevoită să îşi strângă singură resursele financiare. Însă activitatea efectivă a instituţiei se apropie mai muilt de viziunea francezilor legată de un fond de dezvoltare, controlat politic şi care să ajute regiunile sărace.

    Contradicţia se menţine chiar şi în ziua de astăzi, apreciază Judith Clifton, profesor în cadrul Universităţii Cantabria din Spania.

    De-a lungul timpului, cea mai importantă funcţie a Băncii Europene de Investiţii a devenit gestionarea banilor ieftini, adunaţi cu ajutorul rating-ului AAA, şi transmiterea lor către state membre noi şi vechi.

    Podurile, drumurile şi celelalte proiecte de infrastructură finanţate de EIB ajută la consolidarea pieţei unice, de la aeroportul din Varşovia şi până la podul Vasco da Gama din Lisabona.

    În timp ce în prezent a început să se implice şi în proiecte de dezvoltare financiară şi inovaţie, cea mai mare parte a activităţii BEI se concentrează în continuare pe credite mari şi cu risc minim.

    Până acum, BEI a scos în afara bilanţului credite neperformante de doar 330 milioane euro, din totalul de 1.390 mii de miliarde dolari pe care le-a acordat sub formă de credite de la lansare şi până acum, înregistrând o rată de doar 0,02% de neperformanţă.

    „BEI este criticată de cele mai multe ori pentru polticile conservatoare şi chiar secretoase în unele cazuri. Asta a fost valabil în special în anii de după criza din 2008 – unde BEI ar fi putut ajuta mai mult”, atrage atenţia profesorul Clifton.

    Chiar şi într-o perioadă în care susţine proiecte cu un grad de risc puţin mai ridicat, banca joacă în continuare extrem de sigur. În ultimul deceniu, BEI şi-a asigurat rezerve de 0,1% din totalul creditării – necrezând că poate avea un nivel de neperformanţă mai ridicat de atât. În acelaşi timp, banca germană de dezvoltare KfW a făcut rezerve de 0,8%, Banca de Dezvoltare a Chinei de 3,1%, iar Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare de 4,4%. 

    BEI spune că banca nu există pentru a-şi asuma riscuri, ci pentru a complementa cheltuielile Uniunii Europene cu instrumente financiare utilizate pentru a atinge ţintele publice. „Rating-ul AAA nu este o vanitate, ci este o parte integrantă a modelului nostru de business”, transmit reprezentanţii BEI.

     

     

  • Gigantul Microsoft deschide în Londra primul magazin de retail din Europa, foarte aproape de locaţia Apple

    Gigantul Microsoft va deschide primul său magazin de retail din Europa săptămâna aceasta în contextul în care compania vrea să îşi extindă prezenţa fizică şi să concureze cu alte companii de tehnologie prin experienţele oferite în magazin, potrivit CNBC.

    Magazinul de aproape 2.000 mp al Microsoft va fi situat pe Oxford Circus, în centrul faimosului district de shopping al Londrei – la scurtă distanţă de magazinul Apple situat pe Recent Street.

    Londra va reprezenta a treia destinaţie în care gigantul fondat de Bill Gates alege să îşi pună amprenta fizică, după New York şi Sydney.

    „Este primul nostru pas mare înspre Europa, şi suntem foarte mulţumiţi că am ajuns în Londra”, spune Chris Capossela, CMO în cadrul Microsoft.

    Microsoft se află pe lista companiilor de tehnologie care vor să îşi extindă prezenţa fizică pentru a oferi o experienţă complementară clienţilor.

    Spre exemplu, Amazon a anunţat că vrea să îşi deschidă 3.000 de magazine automatizate până în 2021, în timp ce gigantul chinez Xiaomi a anunţat că vrea să îşi tripleze numărul de magazine din Europa până la finalul anului.