BusinessMagazin

Tag: Germania

  • Europa cu două viteze, dar nu cum îşi imagina Berlinul: Creşterea economică fantastică din Sudul Europei eclipsează total Germania. Locomotiva Europei merge de la ultima criză încoace cu frânele trase, în timp ce Portugalia, Spania, Grecia şi Italia au adăugat 200 de miliarde de euro la PIB-uri

    Cele mai mari patru economii din sudul Europei au depăşit Germania cu aproximativ 5% din 2017, subliniind în redresarea economică a regiunii după şocurile recente, scrie Financial Times.

    Italia, Spania, Portugalia şi Grecia au adăugat împreună peste 200 de miliarde de euro la produsul intern brut – mai mult decât întreaga economie portugheză – în ultimii şase ani, în timp ce PIB-ul Germaniei a crescut cu doar 85 de miliarde de euro, potrivit unei analize realizate de compania de consultanţă Capital Economics

    Economia Germaniei abia dacă a crescut de la pandemia de coronavirus din 2020, după ce o încetinire bruscă în vastul său sector manufacturier a fost exacerbată de o creştere a preţurilor la energie de la invazia Rusiei în Ucraina.

    În schimb, ţările din sudul Europei au fost impulsionate de o revenire a turismului în urma ridicării restricţiilor impuse de pandemie, precum şi de expunerea lor mai redusă la încetinirea producţiei şi la pierderea gazului rusesc ieftin.

    Andrew Kenningham, economist şef european la Capital Economics, a declarat că economia celor mai mari patru ţări din sudul Europei a fost „acum cu peste 5% mai mare” decât cea a Germaniei.

    Dar creşterea accelerată din 2017 a inversat doar parţial terenul pierdut de la criza financiară din 2008, după care multe economii de la „periferia” zonei euro au suferit crize bancare şi au avut nevoie de ajutor în pentru criza datoriilor”.

    Performanţa relativ superioară a ţărilor din sud pare să fi ajutat Banca Centrală Europeană să menţină ritmul în ceea ce priveşte calendarul potenţialelor reduceri ale ratelor dobânzilor, majoritatea organismelor de stabilire a ratelor indicând că este posibil ca acestea să înceapă în iunie, dacă inflaţia continuă să scadă.

    Economia cu două viteze din zona euro a contribuit, de asemenea, la reducerea diferenţei dintre costurile de împrumut ale ţărilor din sudul Europei şi Germania. Diferenţa dintre randamentele obligaţiunilor pe 10 ani din Italia şi Germania – un indicator atent urmărit al stresului financiar – s-a scufundat recent la cel mai scăzut nivel din 2021.

    Se aşteaptă ca ţările din sud, inclusiv Italia şi Spania, a treia şi, respectiv, a patra cea mai mare economie din zona euro, să continue să aibă performanţe superioare în acest an, deoarece continuă să înregistreze o creştere solidă, în timp ce Germania şi alte economii din nord, cum ar fi Austria şi Olanda, rămân blocate într-un impas.

    Kenningham a declarat că se aşteaptă ca, în mod colectiv, cvartetul să se extindă cu 1% mai mult decât Germania între sfârşitul acestui an şi 2026. Dar el şi alţi economişti se îndoiesc că această tendinţă va continua mult dincolo de acest punct.

    Un studiu recent realizat de banca olandeză ING a constatat că Austria, Belgia, Franţa şi Ţările de Jos şi-au pierdut competitivitatea costurilor cu forţa de muncă din cauza creşterii rapide a salariilor din ultimii patru ani, în timp ce în Italia, Spania, Grecia şi Irlanda aceasta s-a îmbunătăţit ca urmare a creşterii productivităţii. Competitivitatea forţei de muncă din Germania a rămas stabilă.

    Un alt factor este fondul de redresare al UE, în valoare de 800 de miliarde de euro, a cărui combinaţie de granturi şi împrumuturi ieftine în schimbul unor reforme structurale care să stimuleze creşterea economică a avantajat în mod predominant ţările din sud. Italia şi Spania sunt primul şi al doilea cel mai mare beneficiar al fondului.

    Rafael Domenech, economist-şef al băncii spaniole BBVA, a declarat că creşterea economică a Spaniei a fost stimulată de un nivel ridicat de imigraţie, care a sporit forţa de muncă cu 1,1% anul trecut.

    Săptămâna trecută, cele mai importante cinci institute de cercetare economică din Germania au redus previziunile de creştere economică a ţării lor pentru 2024 de la 1,3 la 0,1 la sută. Dar au prognozat că anul viitor creşterea va reveni la 1,4%.

    Yannis Stournaras, şeful băncii centrale a Greciei, a declarat pentru FT că o mare parte din performanţa recentă a ţărilor din sud se datorează „ajustării modelului de afaceri al Germaniei la noile realităţi”, cu o energie mai scumpă şi exporturi mai mici către China, adăugând totuşi că:

     „Nu cred că acest lucru este permanent”.

    Un alt factor care a avut un cuvânt de spus asupra creşterii economiei germane a fost înăsprirea bruscă a politicii fiscale pentru a reduce deficitul bugetar al guvernului aproape de 2% anul trecut.

    În schimb, ţările din sud au menţinut o poziţie fiscală mai favorabilă, deficitul bugetar al Italiei crescând la 7,2% anul trecut.

    Italia intenţionează să limiteze cheltuielile pentru a respecta normele fiscale recent restabilite ale UE, ceea ce înseamnă că se aşteaptă ca performanţa sa superioară să se estompeze. Kenningham a declarat că aproape toată creşterea Italiei din 2019 a provenit din stimulentele fiscale costisitoare „superbonus”, dar reducerea schemei a făcut ca această expansiune să fie „nesustenabilă”.

  • Hannibal din secolul 21? Preşedintele unui stat african ameninţă că va trimite 20.000 de elefanţi în Germania. Mokgweetsi Masisi: “Nu este o glumă”

    Preşedintele Botswanei, Mokgweetsi Masisi, a ameninţat că va trimite 20.000 de elefanţi în Germania, în contextul în care cele două ţări se ceartă pe tema importului de trofee de vânătoare.

    “Nu este o glumă”, a declarat marţi preşedintele pentru tabloidul german BILD.

    Masisi a atacat guvernul federal german, şi în special ministerul mediului, condus de ministrul Verzilor, Steffi Lemke, pentru că a încercat să interzică importul de trofee, în ciuda suprapopulării de elefanţi din Botswana.

    “Este foarte uşor să stai la Berlin şi să ai o opinie despre afacerile noastre din Botswana. Noi plătim preţul pentru a păstra aceste animale pentru lume”, a declarat el.

    Botswana, care găzduieşte aproximativ 130.000 de elefanţi, potrivit preşedintelui, a trimis deja 8.000 de elefanţi în Angola. “Am dori să facem o astfel de ofertă şi Republicii Federale Germania”, a anunţat Masisi. “Nu vom accepta un refuz”.

    “Vrem ca elefanţii noştri să umble liberi. Dacă vă plac atât de mult, atunci vă rugăm să acceptaţi acest cadou din partea noastră”, a adăugat el.

    Preşedintele Botswanei a descris situaţia elefanţilor din ţara sa ca fiind gravă. Elefanţii distrug culturile şi devastează sate.

    De asemenea, el l-a invitat pe ministru mediului de ka Berlin să inspecteze protecţia faunei sălbatice din Botswana. Ţara sa face mai mult “decât orice altă ţară din lume”, a subliniat el, adăugând că o măsură de interzicere a importului de trofee ar agrava sărăcia.

    Organizaţia pentru drepturile animalelor PETA îl contrazice pe preşedintele din Botswana şi susţine planurile lui de a restricţiona şi, eventual, de a interzice importul, numind vânătoarea de trofee “un hobby al oamenilor bogaţi şi blazaţi care au mai mulţi bani decât morală”.

    “Sumele îngrozitoare pe care vânătorii amatori le cheltuiesc pentru o excursie de vânătoare nu ajung la populaţia săracă sau la administraţia unui parc naţional, ci aproape exclusiv în buzunarele operatorilor de turism şi ale proprietarilor de ferme de vânătoare”, a declarat un purtător de cuvânt al PETA pentru POLITICO.

    Botswana ar trebui să interzică complet vânătoarea de trofee şi să se bazeze în schimb pe turismul fotografic pentru a genera venituri, a adăugat purtătorul de cuvânt, subliniind că animalele vii ar face mai mult pentru imaginea ţării.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Panourile fotovoltaice au devenit atât de ieftine încât sunt folosite pentru a construi garduri

    Panourile fotovoltaice au devenit atât de ieftine încât sunt folosite pentru a construi garduri în Olanda şi Germania, în condiţiile în care o creştere a producţiei chineze saturează piaţa globală.

    Panourile captează mai puţină lumină solară atunci când sunt folosite drept garduri în loc să fie montate pe acoperişuri, dar procesul economiseşte costurile ridicate ale forţei de muncă şi ale schelelor, potrivit analiştilor şi postărilor pe reţelele de socializare ale gospodăriilor care le-au instalat, relatează Financial Times.

    “Acesta este rezultatul faptului că panourile solare s-au ieftinit atât de mult încât le punem peste tot”, a declarat Jenny Chase, analist în domeniul solar la BloombergNEF. “Deoarece costul de instalare – manopera, schelele – reprezintă marea majoritate a costului de instalare a unui sistem fotovoltaic pe acoperiş, poate avea sens”.

    “De ce să ridici un gard când poţi să pui o grămadă de panouri solare, chiar dacă nu sunt aliniate exact la soare?”, spune Martin Brough, şeful departamentului de cercetare climatică de la BNP Paribas Exane. “În cazul în care panourile în sine sunt pur şi simplu incredibil de ieftine, constrângerile devin costurile de instalare şi locaţiile … se ajunge la un fel de mentalitate de bricolaj”.

    Oferta de panouri fotovoltaice la nivel mondial va ajunge la 1.100 gigawaţi până la sfârşitul acestui an, adică de trei ori mai mult decât previziunile actuale privind cererea, estimează Agenţia Internaţională pentru Energie. O supraproducţie în China conduce această tendinţă, a declarat agenţia.

    În acelaşi timp, instalarea a devenit mai scumpă, în principal din cauza creşterii costurilor forţei de muncă, iar aşteptarea pentru conectarea panourilor la reţelele electrice pune la încercare răbdarea industriei şi a gospodarilor.

    Problemele legate de capacitatea reţelelor afectează majoritatea ţărilor şi nu pot fi rezolvate uşor şi rapid.

  • Vodafone Germania va tăia 2.000 de locuri de muncă şi va creşte gradul de automatizare pentru economii de 400 mil. euro în 2 ani

    Vodafone Germania îşi propune să economisească aproximativ 400 de milioane de euro (434,48 milioane de dolari) în următorii doi ani, ca parte a unei restructurări care va afecta aproximativ 2.000 de locuri de muncă, a anunţat marţi compania.

    Măsura face parte dintr-o campanie de reducere a costurilor anunţată în urmă cu aproape un an, care va duce la reducerea a aproximativ 11.000 de locuri de muncă la nivel global.

    “Costurile cu personalul vor fi reduse prin economii şi prin relocarea a aproximativ 2.000 de locuri de muncă – dar şi pentru că sarcinile manuale vor fi gradual automatizate”, a precizat compania.

    O mare parte din economii vor proveni din scoaterea din uz şi actualizarea structurilor IT învechite.

    Pe de altă parte, vor fi întărite investiţiile în domenii cu o creştere mare, precum cloud-ul şi afacerile pentru clienţii business, a precizat compania.
     

  • Unde ne ducem? Mai mult de 70% din şcolile din Bucureşti au media sub 7 la simularea examenului de matematică la clasa a opta

    Un raport al Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti arată că peste 193 de şcoli au media sub 7 la matematică la simularea Evaluării Naţionale. Tot datele ISMB arată că sunt 169 de şcoli gimnaziale şi 101 licee în total în sistemul de învăţământ de stat din Bucureşti, adică un total de 270 de gimnazii şi licee în total. Dacă ne raportăm la acest număr, ponderea mediilor sub 7 la proba de matematică s-ar ridica la mai mult de 71%.  

    Nu toate liceele din Bucureşti au şi clase de gimnaziu, astfel că ponderea mediilor mai mici de 7 este în mod clar mai mare. Raportul ISMB nu a publicat câte şcoli au susţinut probele la simularea Evaluării Naţionale de anul acesta, nu spune cât reprezintă  acest număr de 193 de unităţi de învăţământ din totalul şcolilor.

    Rezultatele calculelor noastre au venit din două rapoarte: cel despre organizarea şi desfăşurarea simulării Evaluării Naţionale în anul şcolar 2023-2024 şi cel privind starea învăţământului şcolar din Municipiul Bucureşti în anul şcolar 2022 – 2023, ambele publice şi semnate de reprezentanţii ISMB.

    Chiar dacă am lua în considerare şi cele 20 de şcoli gimnaziale private din Bucureşti, ponderea mediilor sub 7 la matematică rămâne una covârşitoare, tot în jurul valorii de 70%.

    Potrivit raportului ISMB, sunt 99 unităţi de învăţământ cu medii sub 7 la limba şi literatura română, 193 unităţi de învăţământ sub această medie matematică şi 2 unităţi de învăţământ pentru limba şi literatura maternă germană, dar asta nu înseamnă că totalul lor este de 294, având în vedere că pot fi şcoli care se găsesc în situaţia aceasta atât la limba română, cât şi la matematică. La aceste întrebări şi neclarităţi, singurul actor public care poate face lumină este ISMB.

     Astfel, Ziarul Financiar lansează un apel la transparenţă către Ministerul Educaţiei şi ISMB: sunt corecte aceste cifre? Care este totalul şcolilor din Bucureşti care au susţinut probele la simulare? Cum arată lista cu aceste şcoli? Cum ar trebui să privească părinţii şi publicul aceste cifre, la ce întreg ar trebui să se raporteze? Care este imaginea de ansamblu corectă?

    Într-un răspuns transmis Ziarului Financiar după publicarea rezultatelor la simularea Evaluării Naţionale, datele ISMB arătau că 11.031 dintre cei 16.726 de elevi din Bucureşti care au susţinut proba de matematică au luat note sub 7, adică aproape 66% din total au obţinut această notă.

    Ce înseamnă aceste rezultate pentru factorii de decizie din învăţământ, cum trebuie ele privite pentru a fi interpretate corect, care este realitatea învăţământului din Bucureşti?  Se uită cineva peste aceste cifre? Ne aflăm în faţa falimentului sistemului de învăţământ din Capitală?

     

  • Sfârşitul unei ere: După 77 de ani, Naţionala de fotbal a Germaniei renunţă la parteneriatul cu Adidas, al cărui logo este purtat de jucători din 1950. Producătorul german aflat în dificultate va fi înlocuit de americanii de la Nike

    Nike va înlocui Adidas în calitate de sponsor al echipei naţionale de fotbal a Germaniei, punând capăt unuia dintre cele mai vechi parteneriate de lungă durată în materie de echipament sportiv, într-un nou eşec pentru brandul aflat în dificultate, potrivit FT. 

    Federaţia germană de fotbal DFB a anunţat joi după-amiază că Nike va deveni noul furnizor principal de echipament pentru toate echipele naţionale de fotbal începând din 2027, după ce a semnat un contract pe şapte ani cu cel mai mare producător de îmbrăcăminte sportivă din lume.

    Va fi pentru prima dată din 1950 încoace când fotbaliştii naţionalei germane nu vor mai purta logo-ul distinctiv cu trei dungi al Adidas, care a fost fondat în oraşul Herzogenaurach, lângă Nürnberg, cu un an înainte.

    Subliniind amploarea schimbării sponsorizării, ministrul german al economiei, Robert Habeck, a declarat pentru agenţia de presă locală Dpa că “cu greu îşi poate imagina echipamentul german fără cele trei dungi”, numindu-l “o piesă a identităţii germane”.

    DFB a declarat joi că Nike a făcut “de departe cea mai bună ofertă financiară” şi s-a angajat, de asemenea, să sprijine “sportul amator şi de bază”, precum şi fotbalul feminin din Germania.

    “Am avut norocul de a fi în Germania pentru lansarea noastră la începutul acestei săptămâni”, a declarat joi directorul general al Nike, John Donahoe. El a precizat că firma a pus accentul atât pe echipa naţională masculină, cât şi pe cea feminină, precum şi pe obiectivul “de a face din echipa germană un brand global şi de a face din sportivii lor eroi globali … atunci când Nike scoate la iveală ce avem mai bun, nimeni nu ne poate învinge”.

     

  • Cum văd antreprenorii noile măsuri fiscale din 2024. Irinel Gheorghe, Sipex: Impozitul de 1% pe cifra de afaceri este injust. În Germania, oamenii de afaceri care îşi plătesc impozitele la zi sunt eroi sociali

    ♦ „Degeaba îţi faci un plan de business alături de echipa ta, când vine peste tine cineva şi ţi-l schimbă peste noapte” ♦ Compania estimează să obţină anul acesta un profit de 19 mil. lei şi venituri de 322 mil. lei

     

    Începutul de an a adus o schimbare importantă pentru antreprenorii care au businessuri cu cifre de afaceri cuprinse între 50 de milioane şi 100 de milioane de euro, respectiv un impozit de 1% pe cifra de afaceri. Măsura a fost criticată atât de experţi în domeniu, cât şi de antreprenori, precum Irinel Gheorghe, CEO al Sipex Company, distribuitor de materiale de construcţii listat la Bursa de Valori Bucureşti sub simbolul SPX.

    „La un moment dat înţeleg care a fost scopul acestei decizii, dar nu înţeleg de ce ea ne loveşte exact pe noi. Este o decizie injustă pentru firmele româneşti şi pentru antreprenorii români, care creează şi lasă profitul în România şi plătesc impozit pe profit în România”, spune Irinel Gheorghe.

    În România există peste 1.000 de companii care au o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro, impactul bugetar al măsurii fiind estimat la peste 6 miliarde de lei. O astfel de măsură este rar întâlnită în ţările dezvoltate, spun analiştii, întrucât mărimea cifrei de afaceri nu înseamnă neapărat un nivel ridicat al marjei de profit.

    „Partenerii mei din Germania, când au auzit chestia asta, s-au mirat şi mi-au spus că, acolo, antreprenorii care îşi plătesc impozitele la zi sunt eroi sociali. Mai mult decât atât, beneficiază de reduceri ale taxelor şi impozitelor. Degeaba îţi faci un plan de business alături de echipa ta, când vine peste tine cineva şi ţi-l schimbă peste noapte”, continuă antreprenorul, invitat la ZF Deschiderea de Astăzi.

    Sipex a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 313,4 milioane de lei, în creştere cu 7,4% pe fondul evoluţiei vânzărilor din B2B (business to business), în urcare cu 18,7% ca urmare a diversificării portofoliului de produse şi a implicării în proiecte de infrastructură care au generat volume mai mari.

    Profitul net al companiei a însumat 11,1 milioane de lei în 2023, reprezentând o diminuare cu 44,8% prin comparaţie cu anul precedent, Sipex notând în acest sens contextului economic internaţional şi local care a afectat sectorul construcţiilor. Pentru anul acesta, societatea estimează un profit de 19,4 milioane, respectiv venituri de 368,5 milioane de lei, de la 321,8 milioane în 2023.

    „Deşi posibilităţile mele ca antreprenor sunt destul de mici, sunt atent la schimbările din timpul jocului. Anul trecut, cineva a hotărât că firmele din construcţii trebuie să plătească un impozit de 1% din cifra de afaceri fără alte criterii de diferenţiere. Noi de 26 de ani plătim impozit de profit în fiecare an, creştem cifra de afaceri. În situaţia mea sunt mulţi antreprenori.”

    Acţiunile SPX sunt pe plus cu 11% anul acesta la BVB, respectiv pe minus cu 8,5% în ultimele 12 luni, la o evaluare de 138 de milioane de lei. Capitalul social este controlat în proporţie de 92% de Irinel Gheorghe, restul reprezentând free float.

    „Anul acesta nu vom plăti dividende pentru că împreună cu acţionarii am hotărât ca tot profitul să rămână în companie şi să îl folosim pentru investiţiile pe care le avem în plan pentru 2024”, a mai spus Irinel Gheorghe pentru ZF.

     

  • Germania este gata să îl extrădeze pe Cătălin Cherecheş

    Dr. Laurent Lafleur, şeful Biroului de presă pentru probleme penale şi judecător la Tribunalul Regional Superior a transmis, pentru MEDIAFAX, că „Primul Senat penal al Tribunalului Regional Superior din München a declarat astăzi (miercuri – n.r.) că extrădarea persoanei persecutate din România Cătălin C. (Cherecheş – n.r.) în vederea executării pedepsei este admisibilă şi a dispus continuarea detenţiei în vederea extrădării acestuia. Instanţa regională superioară a dat astfel curs unei cereri a Parchetului General din München”.

    Potrivit sursei citate, extrădarea se bazează pe un mandat european de arestare emis de Tribunalul Cluj din România la 24 noiembrie 2023.

    Prin sentinţa penală a Tribunalului Cluj din 24 februarie 2022, obligatorie din punct de vedere juridic începând cu 24 noiembrie 2023, persoana urmărită penal – fostul primar din Baia Mare, Cătălin Cherecheş – fusese condamnată la 5 ani de închisoare pentru luare de mită.

    „Senatul nu a considerat condiţiile de detenţie care îl aşteaptă pe persoana urmărită în România şi nici ordonanţele extraordinare depuse împotriva hotărârii româneşti ca fiind obstacole în calea extrădării. Persoana persecutată a fost arestată la 28 noiembrie 2023 ca urmare a unor măsuri de percheziţie la Gara Centrală din Augsburg şi se află de atunci în arest pentru extrădare. Procuratura Generală din Munchen este acum responsabilă pentru efectuarea şi organizarea extrădării şi va face acest lucru în viitorul apropiat”, mai arată sursa citată.

  • Cea mai puternică ţară europeană e în haos complet după ce au fost anunţate noi greve de amploare

    Germania este gata să înfrunte un nou val de perturbări ale călătoriilor după ce sindicatele care reprezintă personalul aerian şi feroviar de la Deutsche Lufthansa AG au anunţat noi greve, sporind haosul care a afectat cea mai mare economie a Europei în ultimele luni, raportează Bloomberg.

    Micul, dar influentul sindicat al mecanicilor de tren GDL plănuieşte o serie de greve care vor afecta trenurile de marfă ale Deutsche Bahn AG de luni târziu până marţi seara şi trenurile de pasageri de marţi până miercuri dimineaţa, potrivit unei declaraţii publicate duminică pe site-ul său. 

    Cea de-a şasea grevă a mecanicilor de locomotivă desfăşurată în timpul unor negocieri salariale coincide cu o grevă separată de două zile a personalului aerian al Lufthansa, gata să fie demarată săptămâna viitoare, marcând cea mai recentă escaladare a disputelor salariale acerbe, în timp ce reprezentanţii lucrătorilor fac presiuni pentru majorarea compensaţiilor în scopul amortizării creşterii costurilor de trai. Nemulţumirea s-a extins la sectoare precum agricultura, fermierii blocând drumurile şi organizând mitinguri în întreaga ţară pentru a protesta împotriva reducerilor de subvenţii.

    Călătorii din Germania s-au confruntat săptămâna trecută cu o serie de curse întârziate sau anulate, când personalul Lufthansa a încetat să mai lucreze. Mai mulţi membri ai Consiliului guvernatorilor Băncii Centrale Europene au participat de la distanţă la reuniunea de politică monetară de joi de la Frankfurt, din cauza grevelor din Germania.

  • Vinul românesc îşi croieşte drum pe piaţa externă: 21 de crame locale participă în perioada 10-12 martie, în Germania, la cel mai mare târg de specialitate din lume

    21 de crame din România îşi vor expune vinurile la târgul ProWein Düsseldorf din Germania, în perioada 10-12 martie 2024, iniţiativa fiind sprijinită de APEV România (Asociaţia Producătorilor şi Exportatorilor de Vinuri din România) şi finanţată din resursele proprii ale cramelor participante: Aurelia Vişinescu, Domeniile Avereşti, Budureasca, Crama Ceptura, Caii de la Letea, Cotnari, Familia Darabont, Davino, Crama DeMatei, Domeniile Franco-Române, Domeniul Bogdan, Dropia, Crama Gîrboiu, Crama Hermeziu, Jidvei, Liliac, Viile Metamorfosis, Murfaltar Vinul, Crama Oprişor, Crama Rasova şi Domeniile Sâmbureşti.

    “Cu o imagine fresh şi unite sub sloganul „Yes, Romania Makes Wine.”, cele 21 de crame vor evidenţia diversitatea şi calitatea vinurilor româneşti pentru publicul internaţional, la standul României de la ProWein, cel mai mare târg de specialitate din lume”, spun reprezentanţii APEV România.

    Potrivit acestora, în cadrul târgului, producătorii români vor organiza mai multe evenimente de promovare, degustări şi sesiuni de informare. Sloganul „Yes, Romania makes wine.”, va fi motivul central al masterclass-ului de excepţie, în cadrul căruia cele mai cunoscute soiuri româneşti, Feteasca Albă, Feteasca Regală şi Feteasca Neagră, vor fi puse în valoare.

    De 30 de ani, ProWein este cel mai important târg internaţional de vinuri şi băuturi spirtoase care acoperă întreaga piaţă globală. Târgul de la Düsseldorf oferă achizitorilor internaţionali şi vizitatorilor, ocazia de a descoperi noile vinuri, noile produse de referinţă pentru consumatori, dar şi cele mai recente tendinţe din sectorul vinurilor şi băuturilor spirtoase.

    APEV România (Asociaţia Producătorilor şi Exportatorilor de Vinuri din România) reuneşte cei mai importanţi exportatori locali de vinuri, cei care deţin, împreună, aproximativ 70% din totalul exportului românesc de vinuri. Membrii săi deţin, de asemenea, o cotă de similară de aproximativ 70% din piaţa internă.

    APEV România a fost înfiinţată în 2001 ca entitate legală nonprofit menită să reprezinte, să apere şi să promoveze drepturile şi interesele membrilor săi, atât la nivel local, cât şi internaţional.