BusinessMagazin

Tag: familii

  • Cum au ieşit din sărăcie 5 dintre miliardarii lumii

    1. Howard Schultz, fondator Starbucks

    “În copilărie simţeam că mă aflu de cealaltă parte a baricadelor. ştiam că oamenii din partea cealaltă au mai multe resurse, mai mulţi bani, familii mai fericite. Simţeam nevoia să mă caţăr peste gardul care ne despărţea şi să realizez ceva ce părea imposibil celorlalţi. Poate am o cravată şi un costum acum, dar nu am să uit niciodată de unde vin”, spunea Schultz într-un interviu anterior acordat tablodiului britanic Mirror. Schultz a câştigat o bursă sportivă la Universitatea Northern Michigan şi, după încheierea studiilor, a început să lucreze în cadrul Xerox. La scurt timp, a preluat conducerea lanţului de cafenele Starbuck, care avea în acel moment 60 de cafenele în reţea. A devenit CEO-ul companiei în 1987 şi a adus Starbucks la peste 16.000 de cafenele răspândite în întreaga lume. Are o avere estimată la două miliarde de dolari.

    2. Oprah Winfrey,fondator reţeaua de televiziune OWN

    Oprah Winfrey are în prezent o avere estimată la 2,9 miliarde de dolari, dar s-a născut într-o familie săracă din Mississippi. A câştigat o bursă de studii la Tennesse State University şi a devenit primul corespondent de ştiri afro-american din Statele Unite ale Americii la vârsta de 19 ani.În 1983 s-a mutat la Chicago pentru a lucra pentru un talk-show care s-a transformat ulterior în “The Opraw Winfrey Show”.

    3.Leonardo Del Vecchio, Ray-Ben

    Născut într-o familie cu cinci copii, a fost singurul trimis de mama sa, care, după ce a rămas văduvă, nu mai reuşea să îl întreţină. S-a angajat într-o fabrică producătoare de componente auto şi rame de ochelari, iar la vârsta de 23 de ani, şi-a deschis primul atelier care a ajuns ulterior cel mai mare producător de ochelari de soare, cu branduri precum Ray Ban şi Oakley în portofoliu şi care i-au adus o avere de 15,3 miliarde de dolari.

    4. Larry Ellison, Oracle

    Ellison s-a născut în Brooklyn, New York. Fiind fiul unei mame singure, a fost crescut de către unchiul şi mătuşa lui din Chicago. După ce mătuşa sa a murit, Ellison a renunţat la colegiu şi s-a mutat în California unde a avut numersoae joburi. În 1977, a fondat Oracle, una din cele mai mari companii de tehnologie din lume şi care i-a adus o avere estimată la 41 miliarde de dolari.

    5. George Soros

    În adolescenţă, Soros s-a prefăcut drept nepotul unui angajat al Ministerului de Agricultură din Ungaia pentru a fi în siguranţă în perioada ocupaţiei naziste. A fugit din ţară în 1947 şi s-a stabilit în familia unor rude din Londra. A reuşit să se înscrie la London School of Economics după ce a strâns bani muncind ca hamal şi chelner. Înainte de a primi un job de banker, s-a angajat la un magazin de suveniruri din New York. În 1922, faimosul său pariu împotriva lirei britanice l-a transformat în miliardar în dolari, cu o avere estimată în prezent la 20 de miliarde de dolari.

    Sursa: Business Insider

  • Planuri pentru locul întâi. Pariul Daimler pentru a reveni în top

    Segmente noi de clienţi. Asta caută grupul german Daimler, după ce managementul companiei a înţeles că identificarea acestora este cea mai sigură cale de a creşte sănătos cifrele de vânzări. Nemţii de la Daimler au lansat în 2014 noul model din clasa V, un vehicul de nouă locuri mai luxos decât generaţia Viano şi destinat mai ales persoanelor fizice: familii numeroase şi pasionaţi de sport. Clasa V este unul dintre cele 13 modele fără predecesor care vor fi lansate până la finele deceniului şi ar urma să ducă steaua cu trei colţuri pe locul întâi la nivel mondial.

    Mercedes-Benz va lansa până în 2020 un număr de 13 modele complet noi, fără predecesor. Un exemplu este şi modelul Citan, lansat anul trecut, o autoutilitară de mici dimensiuni construită în parteneriat cu Renault, care nu exista până la acel moment în portofoliul Daimler. „De douăzeci de ani îmi doream maşina asta, iar clienţii mă tot întrebau când va apărea„, spunea la lansarea lui Citan Steffen Lucas, atunci director de vânzări al Mercedes-Benz Vans.

    Pe segmentul său Citan trebuie să ajungă la o cotă de piaţă de 5%, ceea ce înseamnă câteva zeci de mii de vehicule suplimentare vândute anual. Daimler vrea să revigoreze, de asemenea, gama Clasa C, cel mai bun motor de vânzări al companiei. Modelul coupé cu patru uşi CLA, lansat anul trecut, a contribuit semnificativ la creşterea popularităţii mărcii germane în rândul consumatorilor mai tineri. „CLA a ajutat Mercedes să se extindă dincolo de generaţia născută după război, către generaţiile X şi Y.

    A redus cu zece ani vârsta medie a clienţilor faţă de modelul entry anterior, Clasa C„, comentează pentru Bloomberg un analist al Frost & Sullivan. După acelaşi model, clasa V vrea să ducă modelul de nouă locuri, deja consacrat între clienţii de flote ai Viano, înspre consumatorii de turisme.

    V preia multe dintre caracteristicile claselor soră C şi S şi se deosebeşte de Viano prin confortul şi facilităţile suplimentare oferite pasagerilor. Strategia de marketing a nemţilor este să adreseze noul produs familiilor cu mulţi copii, pasionaţilor de sport, dar şi segmentului de business, în mare parte hoteluri şi companii care transportă persoane în regim VIP.

    De aceea, Daimler a prezentat clasa V pe un traseu pornit de la aeroportul din Hamburg către insula Sylt, un loc în care familiile din nordul Germaniei îşi petrec vacanţele şi, totodată, o destinaţie căutată de iubitorii de golf. Dintre cele trei publicuri-ţintă, cel al transportului de persoane VIP este cel care va genera cererea cea mai mare în România, dat fiind că apetitul familiilor pentru maşini spaţioase se îndreaptă mai ales spre SUV-uri, iar pasionaţii de sport nu reprezintă o nişă sustenabilă.

    Clasa V este unul dintre ingredientele prin care oficialii de la Stuttgart vor să recâştige până la sfârşitul deceniului primul loc în topul vânzărilor de automobile premium la nivel mondial, pierdut în 2005 de Mercedes în favoarea BMW. Preţurile noului model pornesc de la 37.000 de euro pentru motorizarea 220 CDI şi pot trece de 40.000 de euro pentru V250, cu TVA inclus.

    Lansarea pe piaţă este programată la finalul lunii iunie, modelul fiind iniţial disponibil cu ampatament lung şi lungimea caroseriei de 5,14 metri. Modelul compact şi cel extralung vor fi disponibile în a doua parte a anului.

  • Chinezii înstăriţi apelează tot mai des la mame surogat din Statele Unite

    Mai exact, multe cupluri cu o stare financiară peste medie din China se îndreaptă către Statele Unite pentru a găsi mame surogat. Acest trend este considerat o versiune chineză a “turismului de naştere” şi oferă soluţia pentru nivelul tot mai ridicat al infertilităţii din China. Mai mult chiar, este extrem de important şi faptul că aceşti copii născuţi pe teritoriul Statelor Unite vor avea cetăţenie americană.

    Alte destinaţii pe care cuplurile înstărite din China le frecventează cu acelaşi scop sunt Thailanda şi Ucraina, însă Statele Unite prezintă în continuare cele mai multe avantaje. Conform unui raport NPR, acest obicei a început în 2009, iar de atunci numeroase clinici de fertilitate au început să îşi promoveze serviciile în mandarină.

    Fertilitatea în China se află în creştere de mai bine de patru decenii, atingând pragul de 12,5% în 2010. Mai precis, 40 de milioane de chinezi nu pot avea copii. Deşi costurile pentru o mamă surogat sunt cuprinse între 150 şi 250.000 de dolari, mamele nu primesc decât 22-30.000 de dolari, restul fiind costuri legale şi profit ale firmelor care organizează întregul proces.

  • Biocorporatiştii – au renunţat la viaţa de oraş şi la munca în corporaţie pentru a face agricultură la ţară

    L-am întâlnit pe Matei Dumitrescu, unul dintre cei patru fondatori ai afacerii Coşul de legume, în biroul din cadrul centrului de afaceri Bucharest HUB, unde îşi întâmpină de cele mai multe ori clienţii şi partenerii. Tot acolo ajung şi multe dintre coşurile cu legume şi fructe vândute prin intermediul site-ului, SMS-urilor sau telefoanelor. Matei Dumitrescu este responsabil de partea de business to business, colegul lui, Andrei Barbu, fost IT-ist, se ocupă de producţia de pe terenul din Valea Măcrişului, iar soţiile lor, psiholog şi arhitect, gestionează marketingul, comunicarea şi relaţiile cu clienţii.

    „Experienţa fiecăruia dintre noi a intervenit la un moment dat: cu ajutorul lui Andrei Barbu am dezvoltat site-ul şi urmărirea livrărilor în sistem, soţia sa, Alexandra, de profe-sie arhitect, a intervenit când a venit vorba de dezvoltarea solariilor şi a halei de depozitare, iar Sabina, soţia mea, psiholog, face cursuri de parenting unde nu vorbeşte doar despre educaţia, ci şi despre hrana copiilor, identificând astfel nevoile consu-matorilor preocupaţi de sănătatea lor“, explică Matei Dumitrescu modul cum pregătirea din varii domenii ajută şi în agricultură.

    Ideea afacerii Coşul de legume a venit în 2011, când Andrei şi Alexandra Barbu au început să caute produse sănătoase pentru fetiţa lor. „Nu aveam de unde să procurăm mâncarea sănătoasă, aşa că am decis să ne-o facem singuri“, este ex-plicaţia simplă a lui Dumitrescu, care i s-a alăturat lui Barbu în 2012, odată cu creşterea cererii pentru legumele cultivate în sistem ecologic. În prezent, cele două familii cultivă la ferma lor de 16 hectare din Valea Măcrişului, în apropiere de oraşul Urziceni, legume şi fructe în sistem ecologic, printre care şi sfeclă elveţiană, roşii mov sau morcovi galbeni şi albi, varză furajeră. Pe un teren de circa două hectare din zona Cheile Olteţului cultivă cartofi, iar în apropiere de Bucureşti au şi un mic depozit de logistică, de unde fac livrările.

    Legumelor şi fructelor li se adaugă ouăle şi carnea de la câteva sute de găini, aflate tot la ferma de pe Valea Măcrişului. Lucrează însă şi cu mai multe ferme partenere – unele cu certificare ecologică definitivă, altele în conversie, de la diverse organisme de certificare. Produsele sunt vândute prin intermediul site-ului, pe bază de comandă sau abonament săptămânal: clienţii îşi primesc coşul proaspăt, în fiecare marţi şi sâmbătă, chiar la uşa lor sau în cele circa 30 de centre partenere.

    În total, cele două familii au investit în afacere circa 50.000 de euro. Datorită cererii mari, au început să colaboreze şi cu alte ferme, subcontractori, care investesc parţial banii proprii în ferma de legume. Break-even-ul a fost atins astfel anul trecut, când afacerea a ajuns la venituri de 100.000 de euro, iar perspectivele sunt pozitive şi pentru anul în curs.“Am vândut abonamente prepaid în luna martie cât aproape toată cifra de afaceri din legume de anul trecut“, argumentează Dumitrescu, care a primit în avans plata pentru costurile viitoare.

    Comanda medie în magazinul cosuldelegume.ro este de 78,30 de lei, iar cei mai mulţi clienţi sunt mame tinere, potrivit lui Dumitrescu. Anul trecut au avut circa 5.000 de livrări, iar unii dintre clienţi, potrivit lui Dumitrescu, au cumpărat produse proas-pete chiar şi în valoare de 1.000 de euro. În afară de cele câteva sute de clienţi stabili, compania lucrează şi cu restaurante (Violeta’s Kitchen, Cafe Verona), centre de afaceri (Bucharest HUB), grădiniţe, şcoli (British School of Bucharest) sau săli de fitness.

    Parteneriatele şi vânzările către consumatorii finali sunt echilibrate, având fiecare o proporţie de 50% din afacere. Matei Dumitrescu este de părere că nu e nevoie de pregătire pentru a-ţi începe o afacere în agricultură şi găseşte mai folositoare experienţa din domenii care, aparent, nu au puncte în comun cu „viaţa la ţară“. „Noi am pornit de la coadă la cap: aveam multe cunoştinţe, networking dezvoltat, prieteni care ne-au îndrumat către alţi clienţi şi către nevoile lor.“ Dacă el este în continuare implicat în alte afaceri, precum turismul şi marketingul, Andrei Barbu a renunţat cu totul la munca dintr-o multinaţională IT pen-tru a se dedica businessului cu legume.

    Acum, în loc să îşi petreacă zilele scriind cod, ajunge să îşi petreacă şi nopţile su-praveghind producţia de legume de pe Valea Măcrişului când temperaturile sunt foarte scăzute. În afară de cele două familii, numărul angajaţilor variază în funcţie de sezon şi poate ajunge la 30 de persoane în perioada de maximă productivitate şi in-clude atât personalul care se ocupă de livrări, cât şi lucrătorii temporari de pe câmpul din zona Bărăganului.

  • Lumea în 2014: unii se simt săraci câştigând 300.000 de dolari pe an, alţii fac 37 de milioane de dolari pe zi

    Din punct de vedere economic, cea mai dramatică ruptură apare între cei din zona de mijloc, care au înregistrat câştiguri moderate, şi miliardarii care au întrecut toate aşteptările. Aşa că există cei care câştigă 300.000 de dolari pe an, dar care se simt încă săraci, şi cel care a câştigat 37 de milioane de dolari pe zi, timp de un an – este cazul investitorului Warren Buffett. Ambele categorii fac parte din ce numim în mod generic „cei 1%„.

    Un studiu apărut recent, realizat de Emmanuel Saez şi Gabriel Zucman, ambii de la Universitatea Berkeley, prezintă cea mai clară împărţire a oamenilor care au constituit „1%„ de până acum. Cei doi explică faptul că există în mod real mai multe grupuri de bogaţi şi foarte bogaţi. În primul grup îi găsim pe cei care au averi de până la 10 milioane de dolari, cu o medie de 7 milioane, care reprezintă segmentul cuprins între primii 0,5 şi 1% ca nivel al averii, iar sumele de bani au rămas constante în ultimii douăzeci de ani. Urmează segmentul cuprins între primii 0,5 şi 0,1%, cu o situaţie similară, câştigurile înregistrate de această categorie fiind relativ mici din 1995 şi până în prezent.

    Marii câştigători sunt cei mai bogaţi dintre bogaţi: primii 0,01%. Membrii acestui grup, cu averi individuale estimate la peste 100 milioane de dolari, au înregistrat o creştere de peste 100% a deţinerilor în ultimii douăzeci de ani. Dacă în 1995 averile lor cumulate reprezentau 5% din cea înregistrată la nivel naţional, acum ele reprezintă 12%. Mai mult decât atât, studiile arată că în ultima jumătate de secol averile lor au crescut de patru ori.

    Warren Buffett a câştigat mai mult decât orice alt miliardar în 2013, estimările arătând că el a câştigat 37 milioane de dolari pe zi, sau, dacă vă place mai mult, 1,5 milioane de dolari pe oră. Averea lui Buffett a crescut de la 46,4 miliarde la 59,1 miliarde de dolari într-un singur an, dar nu l-a depăşit pe Bill Gates, care rămâne cel mai bogat om din America, cu toate că averea sa a crescut cu 11,5 miliarde dolari. Pe locul trei s-a situat magnatul cazinourilor Sheldon Adelson, care a câştigat 11,4 miliarde dolari.

    Cum se explică acest lucru? Cei mai mulţi membri ai grupului select de 0,01% sunt, în cele mai multe cazuri, câştigători din sistemul bursier. Sunt printre cei mai cunoscuţi CEO, bancheri sau antreprenori din America. Oamenii de rând nu analizează însă lucrurile la o astfel de profunzime: pentru ei, un personaj ca Mark Zuckerberg face parte din grupul „celor 1%„. Diferenţa dintre Mark Zuckerberg şi un milionar de rând este însă similară cu diferenţa dintre acelaşi milionar de rând şi un membru al clasei de mijloc.Numărul familiilor ce deţin peste un milion de dolari a crescut în 2013 cu 640.000 (7%), atingând un maxim istoric de 9,63 milioane, conform unui studiu al Spectrem Group. Cel mai ridicat număr de până acum fusese atins în 2007, înainte de criză, când 9,2 milioane de familii erau înregistrate ca „milionare„. Numărul de gospodării cu averi de peste 5 milioane de dolari a crescut şi el, ajungând la 1,2 milioane. Cât despre familii cu averi de peste 25 de milioane de dolari, numărul lor a crescut cu 15%, până la 132.000.

    Sectorul care nu a înregistrat creşteri este cel al familiilor din clasa de mijloc, cu averi estimate în jurul valorii de 500.000 de dolari. Numărul acestora, de 15,3 milioane în prezent, este în scădere, din cauza crizei.

  • Roşia Montană Gold Corporation disponibilizează aproximativ 80% dintre angajaţi, 1.000 de familii din Apuseni vor fi afectate

     Roşia Montană Gold Corporation arată, într-un comunicat de presă transmis agenţiei MEDIAFAX, că este constrânsă să-şi reducă foarte mult activitatea, efectul acestei măsuri fiind reducerea numărului de angajaţi cu aproximativ 80 la sută.

    “Compania va depune la Inspectoratul Teritorial de Muncă şi la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Alba planul de restructurare, care presupune un program de concedieri colective, făcând toate eforturile posibile pentru a diminua impactul social al acestei măsuri. Cumulat, circa 1.000 de familii din zona minieră a Munţilor Apuseni vor fi afectate de reducerea activităţii companiei miniere”, a precizat RMGC în comunicat.

    Potrivit companiei, 367 dintre cei 481 de salariaţi ai RMGC îşi vor pierde locul de muncă începând cu luna aprilie 2014, peste 100 de locuri de muncă din programele sociale finanţate de RMGC se vor pierde ca urmare a reducerii de activitate, alte peste 300 de locuri de muncă de la companiile furnizoare de bunuri şi servicii (materiale de construcţii, transport, reparaţii auto, alimente, papetărie, echipamente IT, servicii de arhitectură şi proiectare etc) din Roşia Montană, din zona Munţilor Apuseni şi din judeţul Alba se estimează că se vor pierde, iar 283 de beneficiari ai programului social pe care RMGC l-a derulat în Roşia Montană şi în zonă au rămas fără niciun sprijin.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Aproximativ 11.000 de persoane, între care şi angajaţi ai Automobile Dacia, au protestat la Mioveni

     Aproximativ 11.000 de persoane, membri de sindicat de la Automobile Dacia, dar şi familii ale acestora, precum şi sindicalişti veniţi de la Craiova, Constanţa şi Bucureşti, s-au adunat, miercuri, pe platoul Casei de Cultură a Sindicatelor din Mioveni, pentru a participa la un protest organizat de Sindicatul Autoturisme Dacia.

    Mitingul a început în jurul orei 13.00 cu intonarea imnului României.

    Protestatarii au avut pancarte pe care scria: “Clasa politică iresponsabilă”, “Jos Guvernul”, “Jos Băsescu” şi au scandat lozinci împotriva Guvernului şi a preşedintelui Traian Băsescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ţara care a hotărât că nu are nevoie de milioanele chinezilor şi a decis să îi trimită acasă

    Chinezii reprezintă 70% din totalul aplicaţiilor existente la sistarea programu-lui, potrivit publicaţiei South China Morning Post. Statul canadian acorda viză de rezident oricărui străin cu o avere mai mare de 1,6 milioane de dolari canadieni (1,5 milioane de dolari SUA) care accepta să acorde Canadei un împrumut fără dobândă, pe cinci ani, de 800.000 de dolari canadieni. Viza de rezident putea con-duce ulterior la obţinerea cetăţeniei.

    Canada a fost nevoită să îngheţe programul la mijlocul anului 2012, din cauza numărului foarte mare de cereri primite din partea milionarilor chinezi la consulatul ţării în Hong Kong. O parte a problemei era că viza avea un cost mult prea mic şi subevalua astfel rezidenţa permanentă în Canada, afirmă autorităţile.

    Nu existau suficiente dovezi că aceşti investitori „menţin legături cu Canada sau aduc o contribuţie pozitivă la economia ţării“, a argumentat Ministerul de Finanţe. Sfârşitul programului ar putea avea un efect devastator pentru piaţa imobiliară din oraşul canadian Vancouver, unde agenţiile estimează că în unele cartiere bogate chinezii au făcut 80-90% din achiziţii.

    După ce şi-au obţinut banii din tranzacţii imobiliare şi investiţii în ţara natală, dar şi din surse dubioase, precum tranzacţii nedeclarate statului şi corupţie, mil-ionarii chinezi încearcă să-şi mute acum familiile şi averile în afara ţării. Exodul a fost accelerat de o campanie anticorupţie iniţiată de actualul preşedinte, Xi Jinping.

    60% din chinezii cu averi de peste 10 milioane de yuani (1,6 milioane de dolari) aveau sau vroiau să obţină anul trecut permis de rezidenţă pentru o ţară străină, potrivit unui studiu al firmei de consultanţă Bain, citată de portalul Quartz. Foarte conştienţi de problemele pe care le pot avea în China, bogaţii încearcă să-şi asig-ure astfel o alternativă în afara ţării.

     

  • Sub 25 la sută dintre copii au frecventat programe de tip after school în anul şcolar 2012-2013

     Organizaţia World Vision a prezentat, marţi, un program de cercetare privind nevoie de programe de tip “Şcoală după şcoală”, realizat în 11 judeţe din ţară, pe un eşantion de 830 de părinţi.

    Potrivit cercetării, venitul mediu lunar al familiei are valori până la 2.250 lei/ pe lună în cazul a 78,8 la sută dintre persoanele investigate, iar 31,8 la sută dintre acestea au venituri sub 750 lei/lună/familie.

    Situaţia diferă, la acest capitol, de la un judeţ la altul. Astfel, peste 50 la sută din persoanele investigate în judeţele Dolj şi Vaslui au declarat că au un venit mediu lunar pe familie de sub 750 lei. În acelaşi timp, aproape trei sferturi dintre respondenţii din judeţele Constanţa, Vaslui şi Vâlcea şi 94 la sută din Dolj declară venituri sub 1.500 lei/lună/familie.

    Doar în judeţele Bistriţa şi Hunedoara, 24,5 la sută, respectiv 36 la sută dintre respondenţi au declarat venituri de peste 3.000 lei/lună/familie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Animalul social, sau unde greşesc cei frumoşi, bogaţi şi puternici

    Şi nu are nimic de-a face, în ciuda titlului, cu Facebook. Umanizându-şi discursul, integrând în istoria vieţii lui Harold şi a Ericăi pasaje de tom ştiinţific, descriind în amănunţime, de exemplu, complexele procese chimice, biologice şi cognitive care înseamnă dragostea părinţilor eroului principal şi conceperea acestuia, Brooks oferă un soi de nouă dimensiune literaturii de popularizare a ştiinţelor, într-o manieră apropiată, dar diferită de a cunoscutului Malcolm Gladwell. De altfel, nici Brooks nu este departe, social vorbind, de Gladwell: este senor editor la The Weekly Standard şi editor colaborator la Newsweek, dar a colaborat şi cu The Wall Street Journal, The New York Times sau The Washington Post.

    Şi cine poate „vinde„ mai bine cartea decât autorul însăşi: într-un discurs la TED, David Brooks vorbeşte despre devenirea insului modern: „Am invadat Irakul cu o armată oarbă la realităţile culturale şi psihologice. Am avut un regim de compensări financiare, bazat pe presupunerea că afaceriştii sunt creaturi raţionale care nu ar face nimic stupid… Şi asta a dus la o întrebare pentru mine: de ce acei oameni talentaţi din punct de vedere social sunt complet dezumanizaţi când se gândesc la strategie?

    Iar eu am ajuns la concluzia că acesta este un simptom al unei probleme mai mari. Şi anume că, timp de secole, am moştenit o perspectivă asupra naturii umane bazată pe noţiunea că sinele nostru este divizat, că raţiunea este separată de emoţii şi că societatea progresează în măsura în care raţiunea poate suprima pasiunile. Se poate vedea în felul în care ne creştem copiii. Mergi la o şcoală elementară la trei după-amiaza şi îi priveşti pe copii ieşind, iar ei poartă aceste ghiozdane de 35 de kilograme… Vezi maşinile care se apropie – de obicei sunt Saab-uri, Audi-uri şi Volvo-uri… Sunt luaţi de către aceste creaturi pe care le-am numit supermame, care sunt femei de carieră de mare succes, care şi-au luat timp liber să se asigure că toţi copiii lor intră la Harvard.

    Şi de obicei îţi poţi da seama care sunt supermamele, pentru că de fapt cântăresc mai puţin decât copiii lor…Copiii sunt deci crescuţi într-un anumit fel, sărind prin cercuri ale realizării de lucruri pe care le putem măsura – pregătiri pentru SAT, oboi, antrenament de fotbal. Intră la facultăţi competitive, obţin slujbe bune şi uneori obţin succesul într-un mod superficial şi fac o grămadă de bani. Uneori îi poţi vedea în locuri de vacanţă precum Jackson Hole sau Aspen. Iar ei au devenit eleganţi şi supli – nu au cu adevărat coapse; au doar o pulpă elegantă deasupra altei pulpe… Au propriii lor copii şi au atins un miracol genetic prin căsătoria cu oameni frumoşi, în aşa fel încât bunicile lor arată ca Gertrude Stein, fiicele lor arată ca Halle Berry — nu ştiu cum au reuşit asta„. Sperând că v-am trezit curiozitatea, nu o să vă mai spun decât ultima propoziţie din carte; este momentul morţii personajului principal: „Harold înţelesese că viaţa este o neţărmurită întrepătrundere de suflete”.