BusinessMagazin

Tag: fabrica

  • Producătorul de textile tehnice Techtex şi-a construit cu 5 milioane de euro a treia fabrică lângă Baia Mare

    Techtex, companie specializată în producţia de textile tehnice, parte din grupul Taparo, unul din cei mai mari jucători din sectorul mobilierului tapiţat, a finalizat anul acesta investiţia de 5 milioane de euro în a treia unitate de producţie, o fabrică nouă lângă Baia Mare, potrivit oficialilor companiei.

    “Avem trei puncte de lucru, o fabrică nouă lângă Baia Mare, Cicârlău, investiţie care a pornit în 2020  s-a finalizat în iunie 2021. Valoarea investiţiei este de 5 milioane de euro. Un punct de lucru în Oradea, în Oşorhei, al doilea punct de lucru în Târgu Lăpuş. Va fi necesar în perioada următoare să ne extindem capacitatea de depozitare”, declara Mihai Filip, acţionar Techtex, în cadrul emisiunii Produs în România, un proiect ZF realizat în parteneriat cu MasterBuild. Mihai Filip este fiul fondatorului Ioan Filip.

    Compania produce echipamentel de protecţie personală şi medicală, precum măşti chirurgicale, halate, combinezoane şi are în plan să intre pe producţia de de mănuşi chirurgicale şi de examinare iar anul viitor va implementa divizia produse igienice (şerveţele umede, scutece de adult şi produse de igienă intimă pentru femei)

    Aproape 90% din producţie merge la export. Compania a deschis la Budapesta şi în noiembrie anul acesta în Germania câte un birou şi va deschide anul viitor un birou în SUA.

    Compania va finaliza anul acesta cu afaceri de 120 de milioane de lei, plus 15-20% faţă de anul anterior, iar pentru anul viitor ţinteşte afaceri de 200 de milioane de lei pe fondul diversificării portofoliului de produse.

    Techtex activează pe două segmente, materii prime pentru industrie, segment pe care funcţionează la aproape 100% din capacitate iar al doilea segment, echipamentele de protecţie personală şi medicală, unde este implementată doar partea de  măşti, combinezoane, halate şi funcţionează la aproximativ 60% din capacitate.

    Compania are în plan să intre şi pe producţia de filtre, de la filtre de aer, apă, gaz şi auto, ce ar folosi aceiaşi bază de materii prime. Dan Pascariu este preşedintele consiliului de supraveghere al companiei TechTex.

  • Un business de 100 de ani. Ce urmează?

    După un secol de activitate neîntreruptă pe piaţa locală de farmaceutice, timp în care se privatizează, se listează la bursă şi lansează mai multe branduri proprii ajunse lider de piaţă în volum, producătorul local de medicamente Biofarm se pregăteşte, în anul centenarului, de o nouă etapă. Pe ce piloni îşi construieşte compania planurile de viitor?

    Istoria companiei Biofarm,

    unul dintre primii producători locali de medicamente, începe în 1921, într-un moment în care industria medicamentelor era în plină dezvoltare la nivel mondial. Compania farmaceutică a luat naştere în urma fuzionării mai multor întreprinderi mici, producătoare de medicamente, proces care s-a întins până în anul 1936, când se pun bazele unităţii actuale. În 1956 se înfiinţează o nouă secţie în Strada Tineretului, prima fabrică din ţară destinată producţiei de extracte din plante, tincturi, substanţe pure şi produse de uz veterinar. Secţia va lua, un an mai târziu, numele de „Fabrica de Medicamente Galenica”. Aici începe producţia mai multor medicamente atât de origine vegetală, cât şi de origine animală. În 1969 fabricile de medicamente Galenica şi Biofarm se unesc în „Întreprinderea de Medicamente Biofarm”. O bornă importantă din istoria producătorului este anul 1996, care a adus cu sine privatizarea companiei, după naţionalizarea din 1948, dar şi debutul tranzacţionării pe piaţa RASDAQ, sub simbolul BIOF. Aceasta e urmată, în toamna anului 2005, de un alt moment-cheie: înscrierea acţiunilor emise de Biofarm la Cota Bursei de Valori Bucureşti – sectorul valorilor mobiliare emise de persoane juridice române – Categoria I. La un deceniu distanţă, în ianuarie 2015, acţiunile companiei sunt încadrate la categoria Premium.

     

    La prag istoric

    Anul trecut, Biofarm a înregistrat o cifră de afaceri de 218 milioane de lei şi EBITDA de 75 de milioane de lei. În primele luni ale acestui an, compania a înregistrat o cifră de afaceri de 179 de milioane de lei şi un profit net de 54,8 de milioane de lei, în creştere cu 20% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. La nivelul întregului an, reprezentanţii businessului estimează o creştere totală de 12-15% a cifrei de afaceri în 2021. „Ne-am propus să obţinem o valoare a veniturilor din vânzări de peste 251 de milioane de lei. Creşterea veniturilor este susţinută de doi piloni principali: dezvoltarea categoriilor în care suntem activi cu brandurile de top ale companiei şi lansarea de noi produse”, spune Cătălin Vicol, director general, Biofarm. Compania deţine, în prezent, un portofoliu de peste 100 de produse, care acoperă 65 de arii terapeutice, comercializarea produselor Biofarm realizându-se exclusiv prin distribuitorii agreaţi. În prezent, portofoliul producătorului acoperă cele mai importante arii terapeutice din divizia Consumer Healthcare (digestiv şi metabolic, respirator şi ORL, cardiovascular şi circulator, sistem nervos, multivitamine), cu peste 20 de branduri reprezentative şi este, potrivit reprezentanţilor businessului, lider de piaţă din punct de vedere volumic în categoriile de referinţă a şapte dintre brandurile sale: Bixtonim, Carmol, Colebil, Triferment, Sennalax, Nervocalmin şi Cavit Junior. Executivul spune că 95% din cifra de afaceri Biofarm este generată de portofoliul de produse OTC şi suplimente alimentare.

    Despre 2021 Cătălin Vicol spune că este un an efervescent pentru Biofarm. Ajunsă acum în anul centenarului, compania a pus bazele dezvoltărilor ulterioare printr-o investiţie de peste 35 de milioane de euro în deschiderea unei noi unităţi de producţie şi testare în Bucureşti. Cu o suprafaţă utilă de peste 10.000 de metri pătraţi şi un flux de producţie anual de trei ori mai mare decât în unitatea existentă, noua fabrică Biofarm asigură „producerea unui portofoliu complex de produse farmaceutice şi dezvoltarea acestuia cu tratamente inovative, adaptate consumatorului modern”, potrivit lui Vicol. Noua unitate de producţie are patru fluxuri de producţie – comprimate/comprimate filmate/drajeuri, capsule moi, soluţii şi siropuri. El spune că fabrica beneficiază de echipamente şi instalaţii de ultimă generaţie şi de softuri de automatizare care contribuie la optimizarea producţiei şi a fluxurilor logistice, toate liniile de producţie fiind auditate şi certificate de către Agenţia Naţională a Medicamentelor şi Dispozitivelor Medicale conform Ghidului privind buna practică de fabricaţie (GMP), standardul de calitate care stabileşte normele de fabricaţie a medicamentelor la nivel european. Totodată, liniile de producţie sunt certificate EN ISO 9001.

    „În laboratorul de analiză fizico-chimică există un nucleu de specialişti cu o experienţă vastă, care au acces şi la cursurile de perfecţionare continuă pentru dezvoltarea şi validarea metodelor analitice la standarde europene pentru produsele Biofarm. Inaugurarea uneia dintre cele mai moderne fabrici de medicamente din România este startul nostru de a ne pregăti pentru următorii o sută de ani şi de a continua să ducem mai departe misiunea începută în 1921, de a acţiona mereu spre binele oamenilor.”

    Nivelul total al investiţiilor planificate de companie pentru acest an a fost de peste 47 de milioane de lei. O parte din această sumă a fost deja alocată dotării cu echipamente şi instalaţii de ultimă generaţie a unităţii de producţie deschisă de Biofarm în 2021. Producătorul va direcţiona investiţiile şi către creşterea eficienţiei activităţilor desfăşurate în cealaltă unitate de producţie a companiei, către amenajarea spaţiilor de birouri, dar şi către tehnologizare, în linie cu standardele internaţionale de certificare GMP (good manufacturing practice). În plus, o parte din bugetul de investiţii va fi alocat reînnoirii flotei auto.

     

    Cea mai mare investiţie greenfield din ultimii 30 de ani

    De-a lungul anilor de activitate, compania a pus accent pe alinierea la noile cerinţe ale pieţei şi nevoile consumatorilor. „Ne dorim ca la finalul zilei să avem gata de pus pe raftul din farmacie cel mai bun produs pentru consumatorii noştri. De aceea am lucrat la dezvoltarea unui portofoliu de soluţii terapeutice actuale şi relevante consumatorului modern, translatat prin upgrade-ul imaginii brandurilor longevive, cât şi setarea unui ritm de inovare alert în segmentele emergente din categoria consumer healthcare (CHC).”

    Pe zona de strategie de afaceri, adaugă el, principala provocare este generată de un nivel ridicat de competitivitate. „România este o piaţă în continuă creştere, atât prin dezvoltarea noilor categorii, cât şi prin pătrunderea a noi jucători pe piaţa din România. Dar reuşim să ne menţinem activi şi să ocupăm poziţii de top în categoriile în care suntem prezenţi, categorii în care investim resurse semnificative astfel încât consumatorii să fie informaţi şi responsabilizaţi în procesul decizional de cumpărare.”

    Cătălin Vicol, director general, Biofarm: „Să lucrezi în industria noastră înseamnă să contribui la creşterea calităţii vieţii oamenilor şi să faci bine celor din jur, iar sfatul meu pentru tineri este să fie întotdeauna creativi, să caute oportunităţi de dezvoltare şi să nu înceteze niciodată să inoveze.”

    Şi la capitolul forţă de muncă industria are de suferit pe anumite categorii de personal. În prezent, Biofarm are un număr de 390 de angajaţi. „În industria în care activăm există categorii de personal care pot fi caracterizate prin deficit de forţă de muncă, mai ales în cazul personalului necalificat din unitatea de producţie: maşinişti, ambalatori, operatori. În Bucureşti, atragerea resurselor umane cu studii de specialitate este mai provocatoare, fiind active mai multe unităţi producătoare de medicamente”, susţine Cătălin Vicol. În zona de producţie, el spune că România nu a mai dezvoltat în ultimii 30 de ani şcoli de chimie sau de farmacie. „Acest lucru creează o competiţie foarte mare când vine vorba de găsirea unor candidaţi potriviţi. Ca soluţie la această provocare, pe tot parcursul procesului de dezvoltare şi cercetare, am creat un ecosistem de parteneriate cu specialiştii de top ai industriei pentru a susţine progresul ştiinţific atât în industria farmaceutică, cât şi în universul academic. Avem o zonă de dezvoltare constantă şi pentru nucleul de specialişti pe care îl avem în echipă, chiar dacă au deja o experienţă vastă. Le oferim acces la cursuri de perfecţionare pentru dezvoltarea şi validarea metodelor analitice la standarde europene.”

    În ceea ce priveşte încercările aduse de pandemie în dreptul companiei Biofarm, Cătălin Vicol spune că una dintre ele a fost presiunea de a implementa măsuri de siguranţă sanitară serioase, „care să ne permită în acelaşi timp să producem la capacitate maximă, pentru că noi am tratat activitatea de producţie ca pe un sector vital”. Compania s-a asigurat că are stocurile necesare de materii prime pentru ca fluxul de producţie să se desfăşoare în mod obişnuit. „În 2020 am produs la capacitate maximă, pentru a putea veni în sprijinul consumatorilor noştri.”

     

    Despre viitor, în plan local şi internaţional

    Ca tendinţe remarcate în ultima vreme în industria farmaceutică locală, Cătălin Vicol susţine că în primul rând, consumatorii devin din ce în ce mai sofisticaţi, mai informaţi şi apelează din ce în ce mai mult la automedicaţie. De asemenea, lista de cumpărături uzuală s-a lărgit cu produse destinate susţinerii sistemului imunitar şi well-being. „Analizând impactul negativ al pandemiei, se poate observa o creştere a consumului pentru produse din categoria anxiolitice şi stres. Ne concentrăm să răspundem rapid şi eficient nevoilor acestora şi ne dezvoltăm portofoliul astfel încât să acoperim cât mai multe arii terapeutice.”

    Ca planuri de viitor, Cătălin Vicol spune că unul dintre principalele obiective ale companiei este să lanseze produse care să vină în întâmpinarea nevoilor actuale ale consumatorilor. „Ne-am propus ca, în următorii ani, să ne dublăm cifra de afaceri. De aceea, urmărim să creştem organic, prin produsele pe care le avem in portofoliu astăzi, dar şi prin dezvoltarea de produse noi.” Nevoia de produse noi, adaugă el, este foarte importantă pentru viitor. „Planurile pentru următorii 5-7 ani ne obligă să dezvoltăm o serie de formule de produse noi pe care le vom pune pe piaţă. Suntem unul dintre cei mai importanţi jucători din categoria consumer healthcare, iar obiectivul nostru este să devenim lider în termeni de volum şi să ne situăm în top 3 din punct de vedere valoric.”

    Potrivit lui Vicol, creşterea exporturilor se înscrie, la rândul său, printre obiectivele importante ale companiei în strategia de dezvoltare pe termen mediu şi lung. Biofarm realizează, în prezent, exporturi în 12 ţări (Azerbaidjan, Cehia, Cipru, Georgia, Irak, Lituania, Malta, Moldova, Rusia, Ungaria, Ucraina, Kârgâzstan), iar obiectivul pentru perioada următoare este ca exportul să reprezinte 10% din vânzările totale. „În acest sens, vizăm extinderea pe pieţe din Asia de Sud-Est, Africa şi Orientul Mijlociu. Noi producem anual 24-25 de milioane de unităţi de medicamente şi suplimente alimentare, dintre care 21,5 milioane de unităţi le punem pe piaţa din România, restul merg la export. Capacitatea de producţie poate fi extinsă până la 100 de milioane de unităţi.”

     

    De un deceniu şi jumătate în pharma

    Executivul a împlinit chiar luna aceasta trei ani de când a preluat conducerea Biofarm în calitate de director general, şi peste 15 ani de când lucrează în industria farma. Anterior, a condus filiala locală a Walmark, între 2008 şi 2016, iar din 2010 a ocupat şi funcţia de director regional responsabil de România, Bulgaria, Ungaria şi Moldova. În perioada 2016-2018, a fost director general al Air Liquide Vitalaire România, una dintre cele mai mari companii pe piaţa serviciilor medicale respiratorii şi a dispozitivelor medicale la domiciliu. Potrivit lui, „Biofarm a fost întotdeauna un angajator important în România, compania oferind locuri de muncă înalt calificate într-o industrie vitală şi în creştere”. De aceea, în echipa pe care a format-o din rolul actual, spune că a căutat întotdeauna să aducă persoane care să fie foarte bine pregătite pe ramura pe care operează, ceea ce a reprezentat însă o mare provocare, având în vedere insuficienţa forţei de muncă calificată în domeniul pharma. „Activăm într-un domeniu în care trebuie să ne îmbunătăţim constant şi rapid modul de lucru astfel încât să atingem standardele cerute de ritmul alert de dezvoltare. Aşadar, oricine se alătură echipei noastre trebuie să fie motivat de performanţă, inovaţie, responsabilitate, grijă şi pasiune”, enumeră el calităţile pe care le consideră esenţiale la oamenii din echpa sa.

    Pe fondul unei creşteri considerabile a industriei farmaceutice, înregistrată în ultimii ani, şi a cererii importante atât din zona de cercetare şi dezvoltare, cât şi în producţie şi vânzări, Cătălin Vicol este de părere că orice tânăr care îşi alege o carieră în industria farmaceutică are posibilităţi nenumărate de dezvoltare şi de afirmare. „Să lucrezi în industria noastră înseamnă să contribui la creşterea calităţii vieţii oamenilor şi să faci bine celor din jur, iar sfatul meu pentru tineri este să fie întotdeauna creativi, să caute oportunităţi de dezvoltare şi să nu înceteze niciodată să inoveze”, încheie el.

  • Germanii de la Bosch caută peste 300 de oameni la fabrica de componente electronice din Jucu, Cluj

    Bosch, unul dintre cei mai mari produ­că­tori de componente auto de pe piaţa locală, cu vânzări de 448 milioane de euro în 2020, are diponibile în prezent 316 locuri de muncă pentru centrul de producţie de la Jucu, judeţul Cluj, po­trivit calculelor ZF pe baza informaţiilor de pe site-ul AJOFM (Agenţia Jude­ţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă) Cluj. Cele mai multe joburi disponibile sunt pentru tehnicieni-operatori la roboţi industriali (112), ingineri producţie (19), funcţionari administrativi (44), dar şi pentru programatori, inspectori sau gestionari. Grupul Bosch este prezent în România de 27 de ani şi are peste 8.000 de angajaţi în cinci entităţi, potrivit unor informaţii anterioare.

    La începutul lunii septembrie a acestui an, Bosch a anunţat inaugurarea celei de-a treia hale de producţie în cadrul fa­bricii de componente electronice auto din Jucu. Investiţia totală în noua unitate de pro­ducţie, care are o suprafaţă totală construită de 34.500 de metri pătraţi, se ridică la aproximativ 55 de milioa­ne de euro. La fabrica din Cluj, Bosch produce, din 2013, unităţi de control electronice care spo­resc siguranţa rutieră şi confortul şoferilor, cum ar fi unităţi pentru airbag, pentru siste­me de camere multiple, pentru asistenţă la con­dus şi unităţi de control electronice pen­tru eBike. Investiţia totală Bosch, de la deschiderea fabricii în 2013, se ridică la peste 465 milioane de euro.

    Suprafaţa totală construită a clădirilor din incinta fabricii – trei hale de producţie, două centre logistice, un centru de training, două cantine, două clădiri de gestionare a deşeurilor şi alte clădiri anexe – se întinde pe aproximativ 140.000 de metri pătraţi. Grupul Bosch este prezent în România de 27 de ani şi are peste 8.000 de angajaţi în cinci entităţi. În 2020, Bosch a înregistrat vânzări de 448 milioane de euro pe piaţa din România. Vânzările totale nete, incluzând vânzările companiilor neconsolidate şi livrările interne către companiile afiliate, au atins 1,4 miliarde de euro.

    Pe lângă centrul de cercetare-dezvoltare din Cluj şi unităţile sale de producţie pentru Soluţii de mobilitate din Cluj şi din Blaj, Bosch mai operează şi o unitate de producţie de tehnologie industrială, localizată de asemenea în Blaj, precum şi un centru de servicii de externalizare a proceselor de afaceri (BPO) în Timişoara. În Bucureşti, Bosch operează un birou de vânzări pentru produsele sectoarelor Soluţii de mobilitate, Bunuri de larg consum şi Tehnologie pentru construcţii şi energie.

     

     

     

     

     

     

     

  • Avertisment: Fenomenul stagflaţiei reprezintă un risc real în China pentru următoarele trimestre. Preţurile la poarta fabricii cresc într-un ritm rapid, în timp ce creşterea economică e afectată de criza din piaţa energiei

    Stagflaţia reprezintă un risc real care planează asupra economiei Chinei pentru următoarele trimestre, în contextul în care preţurile la poarta fabricii cresc într-un ritm rapid, iar criza din piaţa energiei afectează creşterea economică, a avertizat un analist citat de CNBC.

    Fenomenul stagflaţiei se referă la o situaţie în care economia se confruntă simultan cu o stagnare a creşterii economice, dar şi cu o inflaţie în creştere accelerată. Fenomenul a fost recunoscut prima dată în anii 70, când şocurile de pe piaţa petrolului au generat o perioadă extinsă de preţuri ridicate, dar cu o încetinire a creşterii economice.

    În China, indicele preţurilor la producător a înregistrat o creştere de 10,7% în luna septembrie, în comparaţie cu anul trecut – cel mai ridicat ritm de creştere din octombrie 1996, când a început agregarea datelor.

    Între timp, problemele cu alimentare de energie din China au determinat mai multe bănci mari din întrega lume să-şi reducă previziunile de creştere pentru economia Chinei.

    Situaţia actuală este una dificilă, în care autorităţile Chineze nu prea au instrumente pentru a stimula economia într-un mod semnificativ, a punctat Charlene Chu, analist senior specializat pe piaţa din China din partea Autonomous Research.

    Chu a declarat pentru CNBC că un stimul guvernamental ar putea ajunge să crească cererea pentru energie şi să agraveze criza energetică. În acelaşi timp, faptul că mai multe fabrici trebuie să oprească producţia pentru perioade prelungite din cauza crizei energetice ajunge să lovească în creşterea economică.

  • Producătorul de ţigarete Philip Morris International mai investeşte 100 de milioane de dolari în fabrica din Otopeni, unde produce consumabile pentru IQOS

     

    • Philip Morris a investit deja 500 de milioane de dolari în fabrica din Otopeni din 2017 încoace
    • 350 de noi locuri de muncă au fost create de companie în ultimii 4 ani
    • Investiţia a vizat transformarea producţiei de ţigarete tradiţionale în producţie de consumabile pentru sistemele de tutun încălzit

     

    Producătorul de ţigarete Philip Morris International (PMI), de al cărui nume se leagă brandurile Marlboro şi noul dispozitiv de încălzire a tutunului IQOS, investeşte 100 de milioane de dolari în fabrica din Otopeni în perioada 2022-2023.

    Anul acesta, compania a mai investit 100 de milioane de dolari în aceeaşi unitate de producţie, unde produce consumabilele pentru IQOS, sistemul electronic de încălzire a tutunului dezvoltat de companie.

    ”Din 2017, când a început procesul de transformare a fabricii din Otopeni, până în prezent, 500 de milioane de dolari au fost investiţi în dezvoltarea capacităţilor de producţie, formarea angajaţilor şi implementarea unor soluţii care vizează sustenabilitatea. Din această sumă, aproape 100 de milioane de dolari au fost investiţi doar în 2021. În perioada 2022-2023, PMI va mai investi peste 100 de milioane de dolari şi va continua să dezvolte capacităţile de producţie a consumabilelor pentru IQOS pentru piaţa internă şi externă, cât şi pentru a avea un impact cât mai redus asupra mediului – obiectivul final este ca fabrica să devină neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon până în 2024”, se arată într-un comunicat transmis de companie.

    Decizia companiei vine în contextul unei schimbări de strategie la nivel global care prevede ca, până în 2025, peste 50% din veniturile Philip Morris International să fie generate de produsele ”fără fum”. În 2020, Philip Morris a avut la nivel global venituri nete de 28,7 miliarde de dolari, iar aproape un sfert din venituri au fost generate de produsele ”fără fum”, potrivit datelor din raportul financiar pe 2020 al companiei. În România, Philip Morris are două companii (Philip Morris România şi Philip Morris Trading) cu afaceri cumulate de peste 3,4 miliarde de lei (809 milioane de dolari) în 2020, potrivit datelor raportate în bilanţul depus la Ministerul de Finanţe.

    Grupul are opt fabrici la nivel global în care se produc consumabile pentru IQOS, dintre care trei sunt în state din Uniunea Europeană (România, Grecia şi Italia).

    Dacă înainte de 2017 compania producea în fabrica de la Otopeni ţigarete tradiţionale, din 2017 încoace produce consumabile pentru IQOS. Fabrica are în prezent 950 de angajaţi, cu 300 mai mulţi decât în 2017.

    ”Cele 500 de milioane USD  investite până acum şi accentul pus pe dezvoltarea categoriei produselor fără fum au făcut ca valoarea totală a exporturilor acestor consumabile  să fie comparabile cu exporturile de ţigarete ale României (…) ”, a spus Daniel Cuevas, Managing Director, Philip Morris România.

    Potrivit datelor centralizate de Philip Morris, în 2020, exporturile de bunuri aparţinând grupei de produse „Alte tutunuri şi înlocuitori de tutun” au fost în valoare de 669 de milioane de euro. Acestea sunt constituite preponderent din produse din tutun încălzit şi au crescut de aproape 20 de ori de la începutul investiţiei în transformarea fabricii din Otopeni, adaugă reprezentanţii companiei.

    ”Această categorie de produse se situează în top 5 produse agroalimentare exportate din România, depăşind în anul 2020 valoarea exporturilor de seminţe de floarea-soarelui”, se mai arată în comunicatul Philip Morris.

    92% din producţia fabricii este exportată în 54 de pieţe de pe cinci continente, iar 8% acoperă consumul intern, unde Philip Morris România deţine o cotă de piaţă de aproximativ 80% din categoria produselor din tutun încălzit, la nivelul celui de-al treilea trimestru al anului 2021. În România, în aceeaşi perioadă, consumabilele pentru IQOS au reprezentat 3,4% din piaţa totală a ţigaretelor şi a produselor din tutun.

    „Pentru a continua investiţiile, avem nevoie de predictibilitate legislativă, precum şi de un cadru fiscal echilibrat care să favorizeze inovaţia. Produsele din tutun şi cu nicotină ar trebui taxate în funcţie de riscurile la care acestea îi expun pe consumatori”, a adăugat Dragoş Bucurenci, Director External Affairs, Philip Morris România.

    În perioada 2022-2023, investiţiile în fabrica din Otopeni vor continua cu scopul de a dezvolta şi mai mult capacitatea de producţie şi de a extinde portofoliul de produse, care va include consumabile pentru IQOS ILUMA, dispozitivul de ultimă generaţie lansat recent de Philip Morris International. De asemenea, investiţiile vizează ţinte strategice din domeniul sustenabilităţii: fabrica îşi propune să atingă o amprentă de carbon neutră până în 2024. 

    Industria de ţigarete se pregăteşte de tranziţia completă spre dispozitivele ”fără fum”.

  • Fabrica de transmisii Mercedes-Benz de la Sebeş are un nou director

    Frank Streicher, până în prezent director general al Starkom, filiala Mercedes-Benz AG cu sediul în Maribor, Slovenia, a preluat funcţia de director general al Star Assembly la 1 octombrie 2021.

    Frank Streicher, până în prezent director general al unităţii de producţie şasiuri şi componente structurale Starkom cu sediul în Maribor, Slovenia, a preluat funcţia de director general al Star Assembly, cu sediul la Sebeş, pe 1 octombrie 2021. Star Assembly este subsidiară 100% Mercedes-Benz, care produce transmisiile automate 9G-Tronic şi 8G-DCT pentru autoturismele Mercedes-Benz.

    Frank Streicher şi-a început cariera la Daimler AG în anul 2000, ocupând diverse funcţii şi poziţii de conducere în cadrul Mercedes-Benz AG, în tehnici de producţie şi materiale, diferite funcţii în turnătorie şi fabricarea axelor, precum şi funcţia de director general al companiei Starcam în Most, Republica Cehă. Datorită competenţelor sale, a contribuit substanţial la înfiinţarea companiei Starcam în 2006, al cărei administrator a fost în perioada 2008-2011.

    „Mă simt onorat şi încântat să încep acest nou rol aici, la Sebeş. Star Assembly joacă un rol cheie în aprovizionarea fabricilor de autoturisme Mercedes-Benz din întreaga lume. Aştept cu nerăbdare să lucrez împreună cu această echipă puternică pentru a obţine cele mai bune rezultate posibile”, a spus Frank Streicher.

    Star Assembly este compania-soră a filialei Star Transmission aflată la Cugir, care găzduieşte producţia de angrenaje, arbori, ţevi de înaltă presiune şi componente prelucrate mecanic pentru motoare, transmisii şi sisteme de direcţie, condusă de Gheorghe Achim.

    Gheorghe Achim: „Suntem foarte încântaţi să-l primim pe Frank Streicher în echipa noastră aici, în România. Aşteptăm cu nerăbdare să ducem mai departe moştenirea celor două companii, împreună cu echipa noastră înalt calificată, urmând aceleaşi principii bine stabilite ale Mercedes-Benz AG – pornind de la oameni şi până la produs.“

    În calitate de directori generali, Gheorghe Achim şi Frank Streicher vor administra cele două subsidiare Mercedes-Benz, concentrându-şi astfel eforturile spre uniformitatea şi consecvenţa muncii rezultând în produse de calitate, reunind responsabilitatea sarcinilor care derivă din aceasta.

     

     

  • Fraţii Florea din Alba au investit peste 10 mil. euro în cea de-a treia fabrică de prefabricate de beton, inaugurată în judeţul Arad

    Florea Grup, companie deţinută de fraţii Marcel şi David Florea din Alba, a finalizat o investiţie de peste 10 mil. euro în cea de-a treia fabrică de prefabricate de beton a diviziei Petra Pavaje, inaugurată în judeţul Arad. Noua fabrică este localizată în localitatea Vladimirescu din judeţul Arad, pe o platformă industrială de 100.000 mp. Capacitatea este de 6.000 mp/ zi, iar produsele care ies pe poarta fabricii sunt atât pavaje standard şi premium, cât şi elemente pentru grădină, borduri sau elemente pentru garduri. În cadrul fabricii de la Arad lucrează în prezent 70 de oameni.

    ’’Stabilitatea companiei a fost întotdeauna un factor important în momentul unei noi investiţii. Dar poate şi mai important a fost know how-ul, adică expertiza în domeniu’’, a declarat Marcel Florea, director general Florea Grup, într-un comunicat de presă.

    Noua fabrică Florea Grup din judeţul Arad, alături de liniile de fabricaţie de la Alba Iulia şi Ploieşti, pot produce 18.000 mp/zilnic, ceea ce o poziţionează compania printre cei mai mari producători de materiale de construcţii din România. Compania dispune de depozite proprii în Cluj-Napoca, Sibiu şi Deva. În vara anului trecut, Florea Grup a inaugurat o fabrică de prefabricate din beton la Strejnicu, judeţul Prahova, lângă Ploieşti, o investiţie de 10 milioane de euro.

    Compania Florea Grup a avut anul trecut afaceri totale de aproximativ 137 mil. lei, în creştere cu 22% faţă de anul anterior, potrivit calculelor ZF pe baza datelor de la Ministerul Finanţelor. Trendul pozitiv se datorează în primul rând segmentului construcţiilor, cu cele două com­ponente: lucrările de infras­truc­tură şi fabricarea materialelor de construcţii, potrivit unor informaţii furnizate anterior de oficialii companiei. Florea Grup a realizat în 2020 un profit net de aproximativ 24 mil. lei, având un număr mediu de 409 angajaţi.

    Fraţii Florea deţin şi hote­lurile Transilvania (patru stele) şi Astoria (trei stele) din Alba Iulia şi zece staţii de carburanţi, împreună cu o flotă proprie de autobetoniere de transport, pompe pentru beton, autocamioane şi autoutilitare. Compania Florea Grup a fost înfiinţată în anul 1996 de fraţii Marcel şi David Florea, având capital românesc integral privat. Compania a pornit la drum cu activităţi în domeniul staţiilor de carburanţi auto, iar în 2005 a intrat în domeniul producţiei de betoane. Ulterior, a devenit şi antreprenor de construcţii, realizând sau modernizând câteva hoteluri şi reabilitând drumuri naţionale sau judeţene.

    În 2008, compania a debutat în turism, prin darea în folosinţă a unui complex hotelier lângă Alba Iulia, Astoria. În 2013, a cumpărat Hotelul Transilvania, tot din judeţul Alba, iar în 2018 a inaugurat un ştrand în cadrul complexului Astoria. Compania mai produce prefabricate din beton, agregate minerale şi mixturi asfaltice, fiind activă şi în domeniul carburanţilor şi al transportului de produse şi de persoane. Printre lucrările realizate de Florea Grup s-au numărat în trecut cele de reabilitare a cetăţii din Alba Iulia, precum şi execuţia centurii ocolitoare a municipiului Sibiu.

     

     

     

     

  • Solina, cu afaceri estimate la 140 mil. lei din condimente şi ingrediente alimentare, la final cu o fabrică de 17 mil. euro: „Creştem atât pe piaţa internă, cât şi la export“

    ♦ În luna august a acestui an, compania şi-a mutat producţia de la Zacaria (Sibiu), fabrica temporară, la noua fabrică din Alba Iulia. ♦ Noua fabrică are o capacitate care poate creşte de la 800 de tone pe an la 1.200 de tone ♦ În 2017, Solina Group a cumpărat Supremia Grup, lider pe piaţa ingredientelor alimentare şi condimentelor din România, al cărui nume l-a schimbat ulterior.

    Solina România, ex Supremia Grup, unul dintre cei mai mari producători de ingrediente alimentare şi condimente din România, se aşteaptă la o cifră de afaceri de 140 de milioane de lei în 2021, în creştere cu 8,5% faţă de anul precedent, datorită cererii crescute pe piaţa internă, cât şi pe cea externă, potrivit reprezentanţilor companiei.

    „Până în prezent, anul 2021 a fost foarte bun pentru noi. Suntem în creştere în privinţa cifrei de afaceri, atât pe piaţa domestică, cât şi pe pieţele de export. Eforturile pe care le-am făcut în 2020, de a ne replia rapid pe noile trenduri de piaţă şi consum, produc acum rezultate palpabile şi mai mult, ne asigură dezvoltarea şi pentru anii care urmează. Estimăm la finele anului o cifră de afaceri de aproximativ 140 milioane de lei, în creştere cu 8,5% vs. 2020“, a spus Ciprian Grădinariu, country manager al Solina România, într-un interviu acordat pentru ZF.

    Compania se aşteaptă la aceste rezultate, în contextul în care în luna august, a mutat pro­ducţia de la Zacaria (Sibiu), fabrica temporară, la noua fabrică din Alba Iulia. De altfel, Solina Phoenix are trei unităţi separate, special create pentru producţia soluţiilor uscate, producţia soluţiilor umede (sosuri, marinade) şi procesarea condimentelor.

    „Estimăm că până la sfârşitul lunii octombrie vom reloca toate departamentele în incinta noii fabrici, care va avea o capacitate sporită de la 800 de tone pe an la 1.200 de tone şi care este construită conform celor mai noi şi moderne standarde de calitate şi siguranţă. Noua facilitate de producţie de la Alba Iulia este un proiect inovator, o fabrică a viitorului“.  Solina România este o companie cu 240 de angajaţi.

    Investiţia în construirea fabricii s-a ridicat la 17 milioane de euro.

    Cu o cifră de afaceri de aproape 130 mil. lei, în scădere cu 7% faţă de 2019, Solina s-a clasat anul trecut pe locul trei în topul celor mai mari producători de sare, ingrediente şi condimente din România după cifra de afaceri,  fiind devansată de Dr. Oetker şi Salrom, conform datelor ZF din catalogul anual Cei mai mari jucători din economie. Din cifra de afaceri realizată în 2020, 16,7 milioane de lei, adică circa 13%, a fost valoarea exporturilor.

    Grădinariu spune că anul 2020 a fost o provocare în adevăratul sens al cuvântului pentru Solina, iar cel mai mare impact al pandemiei de COVID-19 a fost în domeniul serviciilor de mâncare, divizie afectată în principal din cauza închiderii restaurantelor şi hotelurilor pe perioada stării de urgenţă.

    „Am recurs la soluţii pe termen scurt, dar am observat rapid că acestea vor continua să se aplice şi pe termen mediu şi lung. Aici mă refer la explorarea gusturilor şi bucătăriilor internaţionale (deoarece în imposibilitatea de a călători, consumatorii au început să caute nostalgia vacanţelor), parteneriate cu chefi bucătari pentru a aduce în retail preparate care înainte de pandemie se găseau doar în meniurile restaurantelor, dar şi soluţii pentru a uşura procesul de gătit acasă, cu ajutorul preparatelor ready to eat sau easy to cook“,

    În ceea ce priveşte numărul comenzilor, el menţionează că s-au menţinut numeric la nivelurile anterioare sau au fost chiar mai multe, însă cantitatea medie a avut fluctuaţii mari, în strânsă legătură cu efectele valurilor succesive ale pandemiei. El a adăugat că şi în prezent se resimt schimbări la nivelul tuturor pieţelor, schimbări care vor persista pe termen mediu şi lung. „Dacă mesele servite în oraş deveniseră parte din activităţile cotidiene, acum, mai mult de jumătate dintre consumatorii români se îndreaptă spre a lua masa şi a găti în propria locuinţă.“

    În industria cărnii, executivul spune că cele mai proeminente tendinţe se conturează în jurul produselor uşor de pregătit de către consumatorii, iar o a doua tendinţă majoră se referă gust, clienţii dorindu-şi să se întoarcă la origini, de a recrea preparate tradiţionale. Totodată, el afirmă că consumatorii sunt din ce în ce mai atenţi la ceea ce aleg să pună în coş, căutând etichete curate şi produse cât mai naturale, chiar artizanale. „O altă tendinţă majoră generată în mare parte de contextul pandemic este aceea referitoare la aspectele etice. Aici discutăm despre trasabilitate, sustenabilitate, producţie şi aprovizionare sustenabilă, achiziţie a produselor locale.“

    „Orice criză este în sine o oportunitate de îmbunătăţire. În cazul meu, criza indusă de pandemie, venea după cea pe care am traversat-o în 2019 după incendiul din februarie (când a ars fabrica de lângă Alba Iulia – n.red.). În ambele situaţii de criză, m-am concentrat asupra aspectelor esenţiale, nu m-am pierdut prea mult în detalii, am urmărit să ne îndeplinim rolul faţă de clienţii noştri şi să atingem obiectivele noastre de business“, a conchis Ciprian Grădinariu. El conduce compania de peste 16 ani.


    Investiţia în construirea fabricii s-a ridicat la 17 milioane de euro.

     

     

     

     

     

     

     

  • ​Philip Morris România, producătorul ţigărilor Marlboro, l-a numit pe portughezul Joao Brigido director al fabricii de pe plan local, după 22 de ani de experienţă în cadrul grupului

    Philip Morris România, producătorul ţigărilor Marlboro şi al produselor fără fum IQOS, l-a numit pe Joao Brigido în funcţia de manufacturing director al fabricii din Otopeni, începând din 1 august 2021. El a preluat mandatul de la Herman Van Staalduinen, care a condus fabrica în ultimii patru ani şi a fost promovat ca new products and technologies introduction program director în cadrul Philip Morris International.

    „Mă bucur să îmi aduc contribuţia în continuare la transformarea companiei şi la construirea unui viitor fără fum. (…) Investiţiile în fabrică, în oameni şi în cercetarea şi inovaţia pentru dezvoltarea unor noi produse vor continua pentru a asigura un viitor mai bun pentru milioanele de fumători adulţi care altfel ar continua să fumeze”, a spus Joao Brigido, director manufacturing al Philip Morris România.

    Joao Brigido s-a alăturat echipei Philip Morris Portugalia în 1999. De atunci, a deţinut funcţii în companii afiliate Philip Morris International în mai multe ţări, inclusiv funcţiile de director de operaţiuni pentru Philip Morris Coreea de Sud şi director de operaţiuni pentru Philip Morris Brazilia. În 2019, a fost numit director de operaţiuni în cadrul Philip Morris Filipine şi a condus fabricile din Batangas şi Marikina.

    Fabrica Philip Morris România din Otopeni se află în centrul strategiei grupului de a înlocui ţigările cu produse normale cu cele fără fum, ca urmare a investiţiei de peste 500 de milioane de dolari pentru a dezvolta capacităţi de producţie a consumabilelor pentru IQOS. De altfel, peste 92% din producţia de consumabile pentru IQOS a fabricii Philip Morris România este exportată în 54 de pieţe de pe cinci continente.

    Piaţa de ţigarete din România a fost evaluată la 21 de miliarde de lei în 2019, cu 4-5 milioane de fumători. Piaţa produselor „fără fum” reprezintă 1 miliard şi numără circa 160.000 de consumatori.

  • Salariaţii români cu 250 euro pe lună vor lucra genţi de 1.000 euro bucata

    Prada, unul dintre cei mai importanţi jucători din industria luxului, investeşte 19 mil. euro într-o fabrică în România unde va angaja peste 300 de oameni. Acest proiect este cu atât mai important cu cât este vorba de o investiţie într-un domeniu care în ultimii 3-4 ani a suferit doar închideri de fabrici, scrie ZF.

    Gigantul fondat acum mai bine de un secol de familia cu acelaşi nume are deja o fabrică în România, la Sibiu, unde realizează produse din piele.

    În total, Prada are 23 de unităţi de producţie dintre care 20 în Italia şi câte una în Marea Britanie, Franţa şi România. În cea din România produce articole din piele, cum ar fi genţi sau accesorii. Pantofii sunt realizaţi separat în alte fabrici.

    Unitatea de producţie locală este operată de com­pa­nia Hipic Prod Impex din judeţul Sibiu, care a încheiat 2020 (an marcat de pandemia de COVID-19) cu afaceri de 28 mil. lei, în scădere faţă de 45 mil. lei în anul anterior.

    Declinul poate fi pus pe seama pandemiei care a dus la închiderea temporară a magazinelor fizice şi la limitarea libertăţii de mişcare. Faptul că oamenii au stat mai mult acasă i-a determinat să investească mai puţin în modă.

    Compania însă nu a disponibilizat, ci chiar a angajat 20 de oameni, apropiindu-se de 350 de salariaţi.