BusinessMagazin

Tag: export

  • Piaţa de software se apropie de 600 mil. euro

    Din totalul pieţei, sectorul de dezvoltare de aplicaţii software la comandă a urcat cu 4,5%, la 292,9 milioane euro, din care exportul reprezintă 83,1%. Partea de licenţe software a atins 190,3 milioane euro, în urcare cu 7% faţă de 2011, iar cea de cercetare-dezvoltare în domeniu a totalizat 88,99 milioane euro, de la 83,2 milioane euro în 2011.

    Conform studiului, rata de creştere medie anuală a pieţei IT prognozată pentru următorii cinci ani este de 2,4%, în timp ce piaţa aplicaţiilor software va înregistra, în condiţiile actuale ale mediului de afaceri, un avans mediu anual de 3,3%, ceea ce reprezintă o oportunitate de creştere pentru companiile care dezvoltă aplicaţii software.

    “Suntem într-un moment extrem de important pentru industria românească de software. Din ce în ce mai multe companii sunt conştiente că o creştere accelerată poate fi posibilă doar dacă vor reuşi să facă tranziţia de la modelul tradiţional de business, bazat pe dezvoltare de software la cerere, către crearea de produse şi servicii inovatoare”, a declarat preşedintele ANIS, Florin Pitiş.

    Dintre companiile de software şi servicii care au răspuns la chestionarul care a stat la baza studiului ANIS, doar 11% sunt înregistrate exclusiv ca dezvoltatoare de aplicaţii software, care însă generează aproape 30% din volumul de venituri. “Cu alte cuvinte, dacă toate companiile de software şi servicii din România ar dezvolta aplicaţii software, atunci valoarea pieţei de profil s-ar tripla”, a spus Pitiş.

    Potrivit reprezentantului ANIS, în industria românească de software activează aproximativ 60.000 de persoane, din care 80% sunt specialişti în IT. Principala provocare pentru companiile de profil o reprezintă rata mare de fluctuaţie a personalului, aspect care afectează buna planificare a proiectului de dezvoltare a unui produs software.

    A doua provocare ca importanţă este lipsa facilităţilor guvernamentale care să încurajeze companiile să abordeze acest tip de proiecte, împreună cu bugetele de marketing insuficiente care să susţină campaniile de lansare de produse. Alte bariere includ costurile de cercetare-dezvoltare ridicate, mediul foarte competitiv şi legislaţia insuficientă pentru protejarea proprietăţii intelectuale.

  • Noul pol industrial al României – cum a atras un oraş de provincie atenţia giganţilor mondiali

    “Produsul Cappy Pulpy made în România va ajunge la peste 100 de milioane de consumatori”, declara la sfârşitul lui octombrie Muhtar Kent, CEO şi preşedinte al Coca-Cola, companie cu afaceri de peste 32 de miliarde de euro la nivel mondial. Kent a venit pentru inaugurarea celei mai recente investiţii a Coca-Cola HBC România, îmbuteliatorul local al mărcilor de băuturi răcoritoare. Pentru instalarea noii linii, bugetul a fost 22 de milioane de euro, iar băuturile vor pleca spre consumatori din Bulgaria, Ungaria, Croaţia, Bosnia, Cehia şi Slovacia. Investiţia a fost realizată la Ploieşti, oraş în care anul acesta au fost inaugurate, conform calculelor Business Magazin, investiţii de peste 260 de milioane de euro. Pe lângă Coca-Cola, pe lista investiţiilor din acest an se numără British American Tobacco (tutun, 40 de milioane de euro pentru extinderea fabricii), Lufkin Industries (utilaje petroliere, 100 de milioane de euro), Honeywell Frictions (auto, 58 de milioane de euro), AdePlast (materiale de construcţii, 5 milioane de euro), Coficab (auto, 22 de milioane de euro) sau Toro (sisteme de irigaţii, 20 de milioane de euro).

    Iar 2013 nu este o excepţie în ce priveşte investiţiile atrase. „În 2011, judeţul Prahova s-a situat pe locul doi în ţară în funcţie de valoarea investiţiilor realizate (74 de milioane de euro) şi după numărul de locuri de muncă nou create prin investiţiile efectuate – 982„, spune Aurelian Gogulescu, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Prahova. Tot el punctează că în 2012 Prahova s-a plasat pe locul trei, după Bucureşti şi Timiş, în ce priveşte valoarea PIB-ului pe judeţe. De unde acest succes pentru Ploieşti?

    Deciziile de investiţii se iau pe baza mai multor factori, arată Bogdan Belciu, partener în cadrul PwC. Este vorba de disponibilitatea forţei de muncă educate şi pregătite în domeniu, un rol important având proximitatea unor facultăţi puternice, disponibilitatea şi calificarea forţei de muncă, în cadrul unor companii cu activităţi în acelaşi domeniu. „Contează şi costurile totale, între care cele cu forţa de muncă, costurile cu investiţiile (teren etc.), mediul administrativ local, taxe, facilităţi, dar şi accesibilitatea rutieră, feroviară, navală”, spune Belciu.

    În acest context, Ploieştiul are câteva avantaje importante. Pe de o parte, se află la 60 km de Capitală, cu acces facil pe DN1 şi autostradă. Aurelian Gogulescu spune chiar că drumul până la aeroportul Otopeni durează la fel de mult de la Ploieşti ca şi din centrul Bucureştiului. În al doilea rând, indică Belciu, un atu al oraşului este disponibilitatea universităţilor tehnice, punctul forte fiind tradiţia în industria de petrol şi gaze. Iar în al treilea rând, „calitatea bună a vieţii la modul general, la costuri mai mici decât în Bucureşti„. În zona dezavantajelor, reprezentantul PwC indică nivelul salarial mediu, aflat peste media României şi „în mod clar peste nivelul costurilor din alte judeţe, la fel ca şi costurile investiţiilor„. De aceea, un revers al medaliei în zonele dezvoltate este că pierd unele avantaje competitive în timp: creşterea investiţiilor duce la dificultăţi în găsirea de personal, iar costurile devin mai mari. „De aceea, decizia finală de a investi se ia punând în balanţă deopotrivă factorii menţionaţi, cu ponderi relativ diferite în funcţie de natura investiţiei si alţi factori specifici industriei şi companiei respective”.

    Analistul economic Mircea Coşea este de părere că investiţiile atrase în ultima perioadă de capitala judeţului Prahova ţin mai cu seamă de conjunctură. „Decizia unui investitor se bazează pe elemente obiective dar şi pe altele de relaţionare, de «reclamă», de activitatea altor întreprinderi”, afirmă Coşea. Altfel spus, relaţia investitorilor cu administraţia locală are un rol extrem de important. „Sunt multe cazuri în care investitorii nu şi-au putut plasa acolo unde au dorit fabricile din pricina piedicilor puse de autorităţile locale, care, de cele mai multe ori, se comportă ca un duşman al investitorilor străini„, declară Mircea Coşea. Evoluţia investiţiilor din Ploieşti în ultima perioadă dovedeşte că „factorii de decizie din administraţia locală a oraşului sunt mai atenţi şi mai receptivi la contactele cu investitorii străini„. Coşea punctează şi că oraşul se plasează pe axa industrială Timişoara-Sibiu-Braşov-Bucureşti, dar şi că are avantajul forţei de muncă şi specializate şi disciplinate, cu experienţă mai cu seamă în domeniul industrial.

  • Dacia a produs 100.000 Sandero şi Sandero Stepway

    Vehiculul cu numărul 100.000 care a ieşit de pe liniile de fabricaţie este Sandero Stepway, de culoare gris platine, echipat cu motorul 0.9 tce 90CP. Acesta a fost livrat unui client din Franţa, principala piaţă de export a mărcii Dacia.

    În prezent, noile Sandero şi Sandero Stepway reprezintă în jur de 30% din producţia totală zilnică realizată la Uzinele Dacia. 
    .
     

  • Ce au făcut în România trei dintre cei mai puternici oameni de afaceri din lume

    IN TREI ZILE ALE SĂPTĂMÂNII TRECUTE, MARŢI, MIERCURI ŞI JOI, CEI TREI ŞEFI DE COMPANII AU VENIT ÎN ROMÂNIA. Doi dintre ei – Muhtar Kent şi Levent Çakiroǧlu – au participat la inaugurarea unor investiţii în fabricile de la Ploieşti şi, respectiv, Găeşti. Prezenţa lui Nicandro Durante la Bucureşti a fost discretă, iar până la închiderea ediţiei reprezentanţii companiei nu au făcut niciun comentariu pe marginea venirii sale în România. Coca-Cola şi British American Tobacco în schimb şi-au pregătit rute pentru vizite ale şefilor supremi.

    Săptămâna trecută, marţi, în magazinele din zona Promenada, în Capitală, s-a plimbat Muhtar Kent, preşedinte şi CEO al The Coca-Cola Company, o companie cu o cifră de afaceri anuală de 48 de miliarde de dolari (peste 34 de miliarde de euro). Iar miercuri magazinele din zona Aerogării din Bucureşti au fost vizitate de Nicandro Durante, Chief Executive al British American Tobacco, care coordonează afaceri de peste 53 de miliarde de euro în 2012.

    SEFUL COCA-COLA A PARTICIPAT LA INAUGURAREA UNEI INVESTIŢII DE 22 DE MILIOANE DE EURO ÎN FABRICA DE LA PLOIEŞTI A ÎMBUTELIATORULUI DE PE PIAŢA LOCALĂ, CCHBC. El a ţinut un scurt discurs dar nu a dorit să răspundă întrebărilor jurnaliştilor prezenţi la eveniment. A precizat totuşi că produsele de pe noua linie de îmbuteliere vor merge şi către export, ţintind peste 100 de milioane de consumatori. La eveniment a fost prezent şi CEO-ul Coca-Cola HBC AG, Dimitris Lois.

    Exportul are deja o pondere mare în activitatea fabricii deţinute de British American Tobacco, tot la Ploieşti. Mike Edwards, directorul fabricii, spunea recent pentru Business Magazin că până la sfârşitul acestui an va fi finalizată investiţia de 40 de milioane de euro pentru extinderea fabricii, iar volumele exportate ar urma astfel să crească de la 46% la circa 60%. Din cele circa 50 de fabrici pe care le are BAT în întreaga lume, doar 17 exportă mai mult decât se consumă pe plan local, explică Edwards contextul.

    O PONDERE A EXPORTURILOR ŞI MAI MARE O ARE ÎNSĂ FABRICA ARCTIC DE LA GĂEŞTI. 85% din producţie merge peste hotare, spre ţări ca Turcia, Polonia, Spania, Franţa, Germania şi Africa de Sud. Iar procentul va creşte şi mai mult, pentru că a fost inaugurată o investiţie de 23,9 milioane de euro într-o nouă linie de producţie. Capacitatea de producţie va creşte cu 25%, Arctic fiind deja „cel mai mare producător de frigidere din Europa„, spune Levent Çakiroǧlu, preşedinte al Diviziei Bunuri de Folosinţă Îndelungată a Koç Holding şi CEO la Arçelik Group.

    „Investiţia noastră de la Găeşti este una dintre cele mai importante„, afirmă Çakiroǧlu, care precizează că grupul investeşte în fiecare an în cele 14 fabrici pe care le are în Turcia, Rusia, România, China şi Africa de Sud. „Permanent investim în fabricile noastre, pentru creşterea capacităţii de producţie, pentru diversificarea modelelor produse sau, câteodată, pentru a face o schimbare mare, cum e cazul fabricilor pe care le cumpărăm şi le retehnologizăm.„
     

  • Bursa prognozelor: cum stăm cu creşterea economică şi deficitul bugetar

    Pe primele nouă luni, deficitul bugetar a urcat la 1,8% din PIB, respectiv 8,1 mil. lei, din cauza creşterii mai rapide a cheltuielilor în raport cu veniturile, în special a celor din impozitul pe profit şi din TVA, în timp ce cheltuielile de capital nu şi-au revenit, relevând o scădere de 9,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar proiectele cu finanţare europeană s-au redus valoric cu peste 15%.

    Proiectul de buget pentru 2014 este discutat în această perioadă cu delegaţia FMI, în condiţiile în care Guvernul a afirmat că vrea să trimită Parlamentului spre dezbatere proiectul până la 15 noiembrie.

  • Ce vină are Germania că nu-i merge bine Europei

    Zona euro a reuşit o creştere economică de 1,2% în al doilea trimestru faţă de acelaşi interval din 2012. Este prima creştere din ultimele 7 trimestre, susţinută de expansiunea cererii interne din Germania şi Franţa, notează raportul. Totuşi, Germania continuă să aibă exporturi nete pozitive, afectând efortul de ajustare a deficitelor în zona euro, în condiţiile în care ţări ca Grecia şi Irlanda au intrat sub “o presiune severă de a-şi reduce cererea şi importurile, spre a-şi regla dezechilibrele de cont curent”, iar rezultatul a fost “un impuls deflaţionist pentru zona euro şi pentru economia globală”, acuză Trezoreria SUA.

    Ministerul Economiei de la Berlin a replicat că nu este o critică justificată şi că excedentele de cont curent reflectă pur şi simplu competitivitatea produselor germane şi cererea globală mare pentru ele, relatează Bloomberg. În iulie, pe când trebuia să explice în campanie electorală politicile adoptate de Germania în criza europeană, cancelarul Angela Merkel a explicat că guvernul ei a făcut tot ce a putut de-a lungul anilor ca să stimuleze cererea internă, citând mărirea alocaţiilor pentru copii, tăierea taxelor pe moştenire şi a celor aplicate companiilor, care au coborât de la 51,6% în 2000 la 29,8% în 2010.

    Inflaţia din zona euro a coborât în luna octombrie, la 0,7%, potrivit primelor estimări ale Eurostat, cel mai scăzut nivel cel puţin din ultimul an. Ritmul inflaţiei a încetinit în ultimele luni, coborând de la 1,6% în iulie la 1,1% în septembrie, evoluţie care arată că statele europene nu şi-au revenit încă la nivel economic şi cererea se menţine la un nivel redus.

    Nu este prima critică legată de influenţa Germaniei asupra destinului Europei: David Lipton, director general adjunct al FMI, a cerut Berlinului să ţină cont de implicaţiile politicilor sale asupra sistemului fiscal şi bancar european. “Germania continuă efortul pentru proiectul european, astfel încât ar trebui să-şi ridice privirile spre orizont global”, a spus Lipton, făcând aluzie la preţul austerităţii impuse de Germania ţărilor de la periferia zonei euro. “Ceaţa crizei se ridică, astfel încât acum vedem că drumul înainte e presărat cu mari obstacole şi că e nevoie de timp şi efort pentru ca ele să fie depăşite”, a spus Lipton.

  • Exporturile Doly-Com au ajuns la 40% în primele nouă luni

    ”Ne dorim ca şi România să aibă un cuvânt de spus pe piaţa europeană a cărnii proaspete de vită, prin mărci cum ar fi Carpathian Beef. Pentru asta înţelegem să participăm activ pentru promovarea cărnii de vită româneşti, care are un gust deosebit datorită modului de hrănire al animalelor preponderent pe păşune. Anul acesta am continuat să ne concentrăm eforturile asupra exportului, iar după 9 luni am reuşit să majorăm ponderea acestuia în totalul vânzărilor la aproape 40% din afacerea noastră”, a declarat Iulian Căzăcuţ, director general şi fondator Doly-Com.

    Compania va participa cu stand propriu la târgul ANUGA, eveniment ce se va desfăşura la Koln, în Germania, în perioada 5-9 octombrie, fiind cea mai importantă manifestare expoziţională la nivel global din industria alimentară.

    “Am decis să participăm la Anuga pentru că este un punct de întâlnire relevant pentru toţi jucătorii din domeniu: producători, traderi, distribuitori şi comercianţi.

    Doly-Com se află la cea de-a patra participare la un târg internaţional, după ce anul trecut compania a mai participat ca expozant la târgul SIAL din Franţa”, spune Căzăcuţ. Anuga este cel mai important eveniment internaţional din industria alimentară fiind organizat o dată la doi ani. Ediţia 2011 a atras peste 6.500 de expozanţi din aproape 100 de ţări şi peste 150.000 de participanţi din 185 de ţări.

    Doly-Com este o companie 100% autohtonă, cu sediul în Botoşani, care activează din 1997 în domeniul abatorizării şi procesării de carne. Compania reprezintă cea mai mare unitate de abatorizare de bovine şi cabaline şi este în prezent cel mai mare ambalator de carne proaspătă din România. Doly-Com deţine o unitate de abatorizare în comuna Roma, judeţul Botoşani, cu o capacitate de sacrificare de 60.000 de capete pe an.

    De la înfiinţare, Doly-Com a investit peste 10 mil. euro în echipamente şi tehnologii care asigură cele mai înalte standarde de siguranţă sanitară şi de calitate a produselor. Compania este autorul mai multor premiere în domeniu: primul producător care a introdus sistemul de trasabilitate a cărnii, înainte de implementarea obligativităţilor europene la nivel local; primul producător autohton care a introdus ambalarea în atmosferă controlată şi primul producător care a dezvoltat în România sistemul de maturare al cărnii de vită pentru obţinerea de produse premium, „gourmet”.

    Din 2005, compania exportă carne de vită pe pieţe europene şi internaţionale, precum Austria, Franţa, Olanda, Italia, Suedia, Germania şi ţări extra-comunitare. Pe plan local, Doly-Com îşi livrează produsele prin marile reţele de retail şi deţine trei branduri proprii, Kravys, Chef de Grill şi Carpathian Beef.

     

  • Directorul celui mai exportat produs românesc porneşte o afacere pe cont propriu

    “Dincolo de pasiunea mea, am ales să pornesc acest business, în primul rând, pentru că am observat la oamenii din jurul meu, colegi sau parteneri de business, dificultatea de a-şi găsi cămăşi care să se potrivească perfect lor. Experienţa mea ca general manager m-a învăţat cât de important este să afişezi o imagine impecabilă în zona de business. Rar am reuşit să găsesc pe piaţă modele de cămăşi conform aşteptărilor mele de design şi calitate,” declară Răzvan Vâlceanu. “Împreună cu Irina Stoicescu, partenera mea în acest business, am gândit un concept de afacere care să acopere nevoia de a îmbrăca o cămaşă de calitate creată în funcţie de particularităţile purtătorului său care, în acelaşi timp, să confere stil şi eleganţă tinutei,” adaugă Răzvan Vâlceanu.

    Iată aici povestea Bitdefender, cel mai exportat produs românesc

    Sub sloganul “We speak shirts”, brandul  propune o imagine clasic-modernă, de inspiraţie hi-tech, minimalist-luxuriantă. Cămăşile Răzvan Vâlceanu se adresează oamenilor  cu venituri peste medie din zona de business: mid-manageri, manageri, CEO şi antreprenori.  Pentru aceştia, imaginea personală este o preocupare activă, venind în completarea pregătirii şi competenţelor lor profesionale.  Totodată, ei sunt oameni care nu dispun de mult timp liber pe care să îl aloce cumpărăturilor de fiecare dată când doresc să-şi reînnoiască garderoba.  Gândit pentru această categorie de consumatori, conceptul brandului vine în întâmpinarea nevoilor lor, oferindu-le posibilitatea de a-şi personaliza cămăşile până în cele mai mici detalii, de la tipare până la butoniere.

    Bitdefender este astăzi producătorul uneia dintre cele mai performante şi eficiente game de soluţii de securitate informatică atestate pe plan internaţional. În fiecare zi, tehnologia Bitdefender protejează datele digitale ale 500 de milioane de utilizatori, iar tehnologiile antivirus Bitdefender se clasează pe primul loc la nivel mondial în urma testelor specializate realizate de organisme independente de profil.

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Managerii din industrie, cei mai optimişti

    Activitatea din construcţii va marca, în schimb, o întrerupere a tendinţei crescătoare atât în cazul producţiei, cât şi în cel al comenzilor. Cererea insuficientă continuă să exercite un efect nefavorabil asupra activităţii ambelor sectoare, acest factor fiind invocat de aproximativ 45% din totalul managerilor din industrie şi de peste 51% din numărul operatorilor din construcţii.

    Blocajul financiar este resimţit de aproximativ jumătate din numărul total al respondenţilor din construcţii şi, în proporţie de circa 10% de operatorii industriali.

    Sursa: BNR. Soldul conjunctural exprimă tendinţa indicatorului şi se calculează ca diferenţă între ponderea opiniilor favorabile şi cea a opiniilor nefavorabile.

  • România a exportat în acest an grâu de 300 mil. euro

    În acest an s-au înregistrat o producţie mare de grâu şi preţuri mai mici decât anul trecut, când a fost o secetă generalizată, iar preţurile aproape că s-au dublat faţă de 2011.

    “Sunt fluctuaţii mari de preţ, date de piaţă. Statul nu poate interveni cu mecanisme de a stoca. Putem interveni doar la nivelul producţiei şi vom încerca să avem un ajutor mai mare de la bugetul de stat. România a exportat grâu de 300 milioane de euro în acest an, faţă de 146 milioane de euro în primele nouă luni din 2012”, a mai spus ministrul.

    Producţia de grâu şi secară din acest an totalizează 7,3 milioane de tone, fiind cea mai mare din ultimii opt ani şi a doua din ultimii 43 de ani, potrivit ministrului Agriculturii. Faţă de anul trecut, producţia de grâu şi secară a crescut cu 37%. Suprafaţa cultivată a fost de 2 milioane de hectare, similară celei de anul trecut, dar cu un randament de 3.472 kg la hectar, faţă de 2.650 kg la hectar în 2012.