BusinessMagazin

Tag: evolutie

  • Bitcoin se apropie de cea mai mare valoare din istorie

    Valoarea maximă pe care a atins-o criptomoneda este de 19.666 de dolari spre sfârşitul lui 2017. Bitcoin-ul a crescut cu 40% în noiembrie şi cu aproximativ 160% în 2020.

    Criptomonedele sunt văzute de unii investitori drept una dintre principalele active de refugiu, precum aurul, la care se recurge adesea în perioadele de incertitudine economică.

    Brain Estes, chief investment officer în cadrul fondului de investiţii Off the Chain Capital, spune că valoarea unui bitcoin poate atinge anul viitor pragul de 100.000 de dolari.

    „În trecut, bitcoin-ul a crescut de zece, douăzeci sau de treizeci de ori într-un an. N-ar fi mare lucru să crească de cinci ori”, a declarat Estes, adăugând că valoarea criptomonedei ar putea ajunge la 288.000 de dolari până la sfârşitul lui 2021.

    De asemenea, Tom Fitzpatrick, analist în cadrul Citi, spune că bitcoin-ul va creşte la 318.000 de dolari spre finalul anului viitor, citând cantitatea limitată, uşurinţa de mişcare de-a lungul graniţelor şi caracterul opac al monedei.

    Între timp, Lennard Neo, şeful echipei de cercetare din cadrul Stack, un furnizor de index fund pe bitcoin, se aşteaptă ca valoarea criptomonedei să depăşească 60.000 de dolari în următoarele 12 luni.

  • Ionuţ Dumitru, economist-şef Raiffeisen Bank: Politica fiscal-bugetara – evolutii si prioritati pentru anii urmatori

    Reluarea cresterii economice dupa inchiderea economiilor dupa primul val al crizei sanitare a fost mai rapida decat asteptarile, insa incertitudinile generate de valul 2 al crizei coronavirus vor conduce probabil la o recuperare economica lenta in perioada urmatoare. In general, asteptarile curente ale analistilor sunt ca recuperarea completa a contractiei activitatii economice sa se produca abia in anul 2022 in marea majoritate a economiilor europene. Economia Romaniei va avea probabil o traiectorie similara.

    Pana acum, contractia medie a activitatii economice din Romania cauzata de criza COVID-19 in primele 3 trimestre ale anului 2020 fata de trimestrul 4 2019 a fost sub media europeana. In primul trimestru al anului Romania a avut o evolutie relativ buna, fiind alaturi de Lituania, Suedia si Bulgaria singurele tari europene care nu au inregistrat o contractie a PIB fata de T4 2019. In al doilea trimestru, contractia a fost mai severa in Romania fata de media europeana, iar in al treilea recuperarea a fost una puternica, dar sub media europeana, in conditiile in care agricultura a inregistrat o contractie foarte puternica in T3 (probabil de ordinul a 25-30% fata de 2019) pe fondul secetei extreme, Romania avand cea mai mare pondere a agriculturii in PIB dintre tarile membre UE.

     Severitatea contractiei economice cat si recuperarea ulterioara depinde de un cumul de factori, care tin de strictetea restrictiilor introduse (care depinde de gravitatea crizei sanitare) si de capacitatea de stimulare a economiei prin politici publice (in principal prin politica fiscal-bugetara si in mai mica masura prin politica monetara).

    Romania a intrat in aceasta criza (ca de altfel si in precedenta criza financiara) fara sa aiba spatiu fiscal. Am intrat in acesta criza cu cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeana in 2019 (4.4% din PIB fata de o medie UE de 0.5% din PIB), anul de varf al ciclului economic. Politicile prociclice din perioada 2015-2019 ne-au lasat dezarmati la momentul declansarii crizei covid-19. Cand aproape toate tarile europene scadeau deficitele bugetare si isi refaceau spatiul fiscal in perioada precriza, Romania mergea pe contrasens in perioada 2015-2019, crescand deficitul bugetar. Romania a scazut deficitul bugetar de la 9.06% din PIB in 2009 la 0.6% din PIB in 2015 (6 ani de consolidare fiscala), iar incepand cu 2016 a crescut deficitul pana in 2019 (4 ani de expansiune fiscala). In aceeasi perioada, media UE arata o reducere continua a deficitului bugetar, de la 6.02% din PIB in 2009, la 0.4% din PIB in 2018, respectiv 0.53% din PIB in 2019, avand astfel 9-10 ani de consolidare fiscala continua.

    Din cauza nivelului deja foarte ridicat al deficitului public din 2019, măsurile guvernamentale decise până în prezent pentru a sprijini economia au fost relativ limitate în dimensiune (nu in termeni absoluti – sumele implicate fiind mari, ci mai degraba in termeni relativi – in comparatie cu alte state). Comparatiile cu alte state europene cu privire la dimensiunea stimulului fiscal in 2020 nu isi au sensul, atata timp cat punctul de pornire (anul 2019) este complet diferit. Din 28 de tari membre ale UE, 17 tari europene au avut surplusuri bugetare in 2019, inclusiv Cehia, Bulgaria si Croatia, iar Polonia – deficit de 0.7% din PIB si Ungaria – deficit de 2.07% din PIB. Romania a avut in 2019 de departe cel mai mare deficit bugetar din UE (4.4% din PIB dupa standarde ESA2010). De altfel, Romania a avut inca din 2016 deficite foarte apropiate de limita maxima admisa la nivel european de 3% din PIB (intr-o perioada de avant economic, ceea ce este total contraindicat), iar deficitul structural (conform estimarilor Comisiei Europene) depasise 3% din PIB inca din 2017.

    Expansiunea fiscala din perioada 2015-2019 a fost  generata de un cumul de reduceri de taxe (in special TVA) si cresteri masive de cheltuieli. Reducerile de TVA au determinat o scadere de venituri bugetare din TVA de la 8.1% din PIB in 2015 la 6.2% din PIB in 2019 (minimul ultimilor 20 de ani), iar efectele de conformare la plata taxelor se lasa inca asteptate, mai ales ca am avut o scadere masiva a cotei TVA. Per total, veniturile din taxe si impozite au scazut de la 28.1% din PIB in 2015 la 26.8% din PIB in 2015 (au fost chiar 25.8% din PIB in 2017 – minimul ultimilor 25 de ani).

    Pe partea de cheltuieli, cresterile masive de cheltuieli sociale au rigidizat structura cheltuielor bugetare. Ponderea cheltuielor sociale (salarii si asistenta sociala) este una foarte mare (salariile in sectorul public si asistenta sociala pe primele 9 luni ale anului 2020 consumau peste 97% din totalul veniturilor incasate din taxe si impozite). Cresterile foarte rapide de salarii in sectorul public din Romania din ultimii ani au crescut factura acestora la 11.2% din PIB in 2019 (maxim istoric) de la 7.8% din PIB in 2015 (nivelul maxim anterior fusese de 10.3% din PIB in 2009), fata de o medie UE27 de 10.1% din PIB in 2019. Deci, noi avem resurse bugetare mult mai mici decat media UE (veniturile din taxe si impozite au fost in Romania 26.8% din PIB fata de o medie UE de 40.9% din PIB in 2019), dar platim mai mult pentru salarii ca % din PIB fata de media UE. In plus, este de mentionat si sistemul complet injust de pensii speciale (pensii fara legatura cu contributivitatea, in multe cazuri chiar mai mari decat salariile avute de beneficiari in ultima perioada de activitate si cu posibilitatea iesirii la pensie la varste de usor peste 40 de ani) care a fost reintrodus si extins in ultimii ani si reprezinta deja o povara mare pentru buget (peste 2 miliarde de euro anual).

    Pentru a acomoda scaderea veniturilor bugetare si cresterea masiva de cheltuieli sociale, deficitul bugetar a crescut de la 0.6% din PIB in 2015 la 4.4% din PIB in 2019. In plus, au fost reduse investitiile publice de la 5.2% din PIB in 2015 la 2.6% din PIB in 2017, respectiv 3.5% din PIB in 2019 (media UE multianuala este de circa 3% din PIB).

    Criza economica generata de criza sanitara a condus la o explozie a deficitelor bugetare peste tot in lume. In Romania vom avea probabil un deficit bugetar de 9-10% din PIB in 2020 si scenariul de baza (fara masuri) pentru 2021 (daca economia revine la o crestere de PIB de 4-5%) este un deficit de 7-8% din PIB. Deficitele noastre au o componenta structurala foarte mare, ceea ce face ca deficitul sa nu scada prea mult de la sine odata ce economia revine pe crestere economica, asa cum se va intampla in marea majoritate a economiilor europene.

    Ce este de facut in acest context in anii urmatori?

    In primul rand, este absolut clar ca nu exista alternativa la consolidarea fiscala, adica reducerea semnificativa a deficitului bugetar si revenirea in standardele europene de 3% deficit maxim (pe toata durata unui ciclu economic) intr-un orizont de termen mediu. Consolidarea fiscala este obligatorie pentru stoparea cresterii nesustenabile a datoriei publice.

    In acest context, propunerile/intentiile de cresteri suplimentare semnificative ale cheltuielor bugetare si/sau reducerile potentiale de taxe si impozite in anii urmatori nu isi au nici o corespondenta in realitatea cifrelor, fiind in contradictie totala cu stringenta consolidarii fiscale. De altfel, daca nu vom dovedi ca avem un plan clar si credibil de consolidare fiscala dupa alegeri, probabil ca vom pierde ratingul de investitii pe care inca cu greu il avem.

    Revenirea in 3% deficit bugetar de la un nivel curent atat de mare trebuie facuta insa cu mare discernamant, pentru a nu afecta prea mult revenirea economica. Este nevoie de un program intins pe mai multi ani de reducere a deficitului bugetar, cu masuri credibile si hotarate care sa tina mai degraba de zona reformelor structurale, singurele capabile sa aduca efecte de durata (si nu doar temporare) la nivelul veniturilor bugetare colectate si cheltuielilor publice. Probabil ca va fi nevoie de un mix de cresteri de venituri bugetare colectate si reduceri de cheltuieli.

    In primul rand, putinatatea resurselor bugetare este o problema foarte grava. Evident ca nivelul taxelor din Romania este mult mai mic decat media UE (cu exceptia contributiilor sociale), dar veniturile fiscale in Romania (26.8% din PIB in 2019 in Romania versus 40.9% din PIB media UE) sunt mult mai mici chiar si decat in Bulgaria (30% din PIB in 2019), tara unde nivelul taxelor este in general mai mic decat in Romania.

    Indiferent de ideologia in care se afla fiecare, a fi pragmatic insemna sa realizezi ca nivelul foarte scazut al veniturilor bugetare este o problema de securitate nationala si de siguranta a cetateanului, afectand calitatea serviciilor publice de baza (sanatate, educatie, etc).

    Cum crestem nivelul de colectare al taxelor si impozitelor? In nici un caz nu trebuie sa crestem taxele si impozitele, aceasta fiind reteta sigura pentru prelungirea recesiunii economice. Problema este in primul rand de colectare, sistemul slab de administrare fiscala din Romania fiind in mod evident o problema, iar exemplul de succes al unor tari precum Polonia si Bulgaria in materie de reforma a administrarii fiscale demonstreaza ca se poate imbunatati considerabil colectarea taxelor si impozitelor in principal prin digitalizare. Aceasta este directia in care trebuie sa mergem si noi. Se pot aduce circa 2% din PIB in plus la buget intr-un orizont de 2-3 ani prin eforturi hotarate de digitalizare a administrarii fiscale. In al doilea rand, sistemul fiscal din Romania trebuie revizuit si repus pe baze echitabile, fara cresterea nivelului standard de taxare.

    In acelasi timp, trebuie spus raspicat – scaderile de taxe nu sunt posibile. Cine promite reduceri de taxe, vinde iluzii.

    Pe partea de cheltuieli bugetare, problema majora este clar cea a structurii nesustenabile si extrem de rigide a acestora. Insa, nu cred ca se mai pot reduce salariile asa cum s-a facut in 2010 (masura a fost oricum una temporara, reversata ulterior). Pe de alta parte, nici nu mai pot creste semnificativ cheltuielile sociale. Cred mai degraba in solutii care sa reduca in timp factura sociala (salarii si pensii) ca % din PIB, spre exemplu prin gasirea unui mecanism de indexare a salariilor si pensiilor care sa permita cresterea nominala a acestora cu o rata sub dinamica PIB nominal. In plus, o reforma adevarata a administratiei publice, coroborata cu digitalizarea serviciilor publice, este absolut necesara si ar elibera resurse insemnate in timp, fara a apela la concedieri masive, ci mai degraba sa obtinem o scadere a numarului de personal in sectorul public pe cale naturala.

    In materie de pensii sunt 2 lucruri care trebuie facute. In primul rand, cred ca este obligatoriu sa revenim la un mecanism de indexare cu inflatia plus o parte din cresterea in termeni reali a salariilor. Acesta ar fi un mecanism nediscretionar (care ar rupe legatura cu decizia politica) care sa pastreze si chiar sa creasca usor (in linie cu cresterea puterii de cumparare a salariilor) puterea de cumparare a pensiilor. In al doilea rand, este necesara generalizarea principiului contributivitatii (singurul echitabil) si renuntarea la pensiile speciale.

    In privinta cheltuielilor de investitii, data fiind presiunea bugetara foarte mare, absorbtia fondurilor UE este singura optiune viabila pe care o avem pentru a compensa efectele negative ale consolidarii fiscale si a finanta investitiile publice absolut necesare in conditiile unui spatiu fiscal inexistent. Din fericire, România beneficiază de alocări substanţiale de fonduri nerambursabile (79,9 miliarde de euro) în bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027 (46,4 miliarde de euro) şi fondul de redresare economică “Generaţia Viitoare UE” (16,8 miliarde de euro sub formă de granturi şi 16,7 miliarde de euro sub formă de credite cu o rată a dobânzii foarte mică).

    In concluzie, in anii urmatori Romania trebuie sa isi corecteze problemele bugetare foarte serioase, generate atat de resursele bugetare foarte scazute, dar si de structura nesustenabila a cheltuielilor bugetare. Reducerea deficitului bugetar este obligatorie. Reducerile de taxe nu sunt posibile, dar taxele nici nu trebuie crescute. Digitalizarea administratiei fiscale (si a statului in general) este obligatorie pentru a creste colectarea veniturilor bugetare, iar cresterile de cheltuieli trebuie sa fie limitate. Revenirea economica trebuie stimulata prin investitii publice masive finantate din fonduri europene. Avem in fata 4 ani (pana in 2024) fara alegeri, ceea ce este o oportunitate ca un Guvern rezultat dupa alegerile de anul acesta, cu o majoritate confortabila in Parlament, sa implementeze o agenda de reforme structurale fara presiune electorala. In plus, avem la dispozitie aproape 80 de miliarde de euro in urmatorii 7 ani din fonduri europene, o suma foarte mare pentru o economie de circa 200 mld euro PIB anual ca a Romaniei, ceea ce este o oportunitate istorica pe care nu trebuie sa o ratam.

    Ionut Dumitru, Economist-sef la Raiffeisen Bank si profesor ASE. Opiniile din text sunt opiniile personale ale autorului si nu implica institutiile cu care este afiliat

     

  • China va depăşi 56 de ţări la capitolul venituri pe cap de locuitor până în 2025

    Până în anul respective, China va ocupa poziţia 70 la nivel mondial, fiind pe punctul de a fi inclusă în rândul celor mai bogate ţări, relevă datele analizate de Bloomberg.

    China este aşteptată să aibă un PIB pe cap de locuitor, ajustat la puterea de cumpărare, de 25.307 dolari în 2025.

    Astfel, aceasta va devansa Argentina, una dintre cele mai bogate ţări din lume cu un secol în urmă.

  • Dolarul pierde teren, lira sterlină câştig, în timp ce traderii privesc discuţiile despre Brexit

    Dolarul a pierdut teren faţă de alte valute majore luni, în timp ce lira sterline şi euro au câştigat pe fondul semnalelor că Marea Britanie şi Uniunea Europeană ar putea face progrese în negocierile privind acordul comercial post-Brexit, anunţă Reuters.

    Sentimentele pe pieţe au fost mixte, între temerile privind al doilea val al pandemiei şi speranţele legate de un vaccin funcţional care ar putea ajuta la revenirea creşterii globale.

    Speranţele unui compromis Brexit au apărut după ce a devenit publică informaţia că Dominic Cummings, cel mai puternic consilier al premierului Boris Johnson, ar părăsi Downing Street la mijlocul lunii decembrie.

    Între timp, principalul negociator britanic pentru Brexit, David Frost, a declarat duminică că Marea Britanie şi UE au făcut unele progrese în negocierile lor comerciale post-Brexit, dar s-ar putea să nu reuşească să obţină un acord.

    Lira sterlină a crescut mai mult faţă de dolar, la 1,3226, dar şi faţă de euro, la 89,61 pence. Euro a crescut cu 0,16% faţă de dolar, la 1,1854.

    Pieţele globale au crescut săptămâna trecută pe fondul optimismului că un vaccin pentru COVID-19 va fi disponibil în curând, cu dolarul în creştere.

    „Mişcările valutare provocate de ştirile despre vaccinuri au făcut o pauză. Fără alte ştiri pozitive suplimentare despre vaccin, ratele dobânzilor şi acţiunile SUA au intrat în modul de corecţie la sfârşitul săptămânii, iar dolarul / yenul a scăzut ”, a declarat Masafumi Yamamoto, strateg şef valutar la Mizuho Securities.

    Pieţele mai sunt influenţate de evoluţia numărului total de cazuri de virus din SUA, care a depăşit 11 milioane duminică, pe măsură ce ritmul pandemiei s-a accelerat, dar şi de rezultatul alegerilor din Statele Unite. “În weekend, incertitudinea în legătură cu alegerile prezidenţiale din SUA a scăzut, pe măsură ce a devenit mai sigur că Joe Biden a obţinut mai multe voturi şi este mai uşor pentru traderi să îşi asume riscuri în speranţa că următoarea administraţie va lua în curând măsuri împotriva coronavirusului”, a declarat Masafumi Yamamoto, strateg la Mizuho Securities.

    Dolarul s-ar putea consolida faţă de yen dacă obligaţiunile şi acţiunile americane îşi menţin tendinţa ascendentă, a adăugat el.

  • Bursele europene au câştiguri importante după victoria lui Biden şi anunţul vaccinului anti-COVID

    Indicele pan-european Stoxx 600 a crescut cu 4% după-amiază devreme, acţiunile companiilor de călătorii şi de agrement urcând cu până la 9%.

    Pieţele europene vin în siajul burselor internaţionale, pe măsură ce investitorii au reacţionat la victoria democratului Joe Biden în faţa lui Donald Trump în cursa prezidenţială a SUA.

    Acţiunile au primit un impuls suplimentardupă ce gigantul farmaceutic american Pfizer şi firma germană de biotehnologie BioNTech au declarat că vaccinul lor împotriva coronavirusuluia are o eficienţă de peste 90% în prevenirea Covid-19 în rândul celor fără dovezi de infecţie anterioară.

    Acţiunile din Asia-Pacific au înregistrat, de asemenea, câştiguri mari luni, iar acţiunile din SUA păreau gata să intre în vârtejul post-electoral, pe măsură ce tranzacţiile futures-urile au crescut în timpul dimineţii.

    Bursa de Madid afişa, la ora transmiterii ştirii, un plus de 7,25%, cea din Paris de 6,82%, la Frankfurt indicele DAX a urcat cu 5,52% iar AEX din Amsterdam cu 3,31%.

    La Bucureşti indicele BET arăta o creştere de 2,45%.

  • Bitcoin ajunge la maximul a trei ani, la peste 15.000 de dolari

    Bitcoin a crescut cu mai mult de 7% joi şi este tranzacţionat la peste 15.000 de dolari, cel mai înalt nivel din ultimii trei ani, pe măsură ce interesul pentru criptomonede creşte şi pentru dolarul SUA scade, relatează CNN.

    Valoarea unui bitcoin s-a dublat în 2020. Câştigurile au fost dramatice în ultimele săptămâni, bitcoin crescând cu 40% de la începutul lunii octombrie.

    Dacă moneda electronică va continua să crească, s-ar putea să nu treacă mult până când va atinge maximul istoric de puţin sub 20.000 de dolari din decembrie 2017.

    În plus faţă de slăbirea dolarului, Bitcoin a beneficiat de susţinerea mai multor companii, cum ar fi PayPal şi Square, care acceptă criptomonedele ca opţiuni viabile de plăţi şi investiţii

    „Nimic nu-l împiedică să ajungă la vârful din 2017”, a declarat Bill Noble, analist tehnic şef la firma de cercetare Token Metrics, într-un e-mail către CNN Business. „Toată lumea se teme să rateze, iar asta conduce preţul.”

    Incertitudinea cu privire la rezultatul alegerilor prezidenţiale poate alimenta, de asemenea, recenta creştere bitcoin, a adăugat Noble. Este posibil ca investitorii să fugă de dolar şi să cumpere bitcoin.

    Indicele dolarului american, care urmăreşte evvoluţia dolarului faţă de euro, yen şi alte câteva valute majore, a scăzut cu aproximativ 1,5% în această săptămână.

    Bitcoin, împreună cu aurul, pot deveni atractive pentru investitorii care doresc să profite de slăbiciunea continuă a dolarului. Preţurile aurului, care au atins un record de peste 2.000 de dolari pe uncie la începutul acestui an, au crescut cu aproximativ 30% în 2020.

    Creşterea bitcoinului în acest an este cu atât mai remarcabilă în condiţiile în care acesta scăzuse sub 5.000 de dolari la mijlocul lunii martie.

  • Cifre tot mai îngrijorătoare. Record de cazuri şi decese. Bilanţ COVID-19 actualizat

    În urma testelor efectuate la nivel naţional, faţă de ultima raportare, au fost înregistrate 4.902 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv. Numărul deceselor a ajuns la 98. 

    Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienţilor care erau deja pozitivi, 939 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

    Până astăzi, 6.163 de persoane diagnosticate cu infecţie cu COVID-19 au decedat.

    În intervalul 21.10.2020 (10:00) – 22.10.2020 (10:00) au fost raportate 98 de decese (55 bărbaţi şi 43 femei), ale unor pacienţi infectaţi cu noul coronavirus, internaţi în spitalele din Alba, Arad, Bacău, Bihor, Botoşani, Brăila, Braşov, Buzău, Călăraşi, Caraş-Severin, Constanţa, Dâmboviţa, Dolj, Galaţi, Harghita, Ialomiţa, Iaşi, Maramureş, Mehedinţi, Mureş, Neamţ, Prahova, Sibiu, Suceava, Timiş, Tulcea, Vaslui, Ilfov şi Municipiul Bucureşti.

    Dintre acestea, 1 deces a fost înregistrat la categoria de vârstă 30-39 de ani, 5 decese la categoria 40-49 de ani, 6 decese au fost înregistrate la categoria de vârstă 50-59 de ani, 32 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 29 decese la categoria de vârstă 70-79 ani şi 25 decese la categoria de peste 80 de ani.

    95 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienţi care au prezentat comorbidităţi, 1 pacient decedat nu a prezentat comorbidităţi, iar pentru 2 pacienţi decedaţi nu au fost raportate comorbidităţi până în prezent.

    În unităţile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 10.354. Dintre acestea, 778 sunt internate la ATI.

    Până la această dată, la nivel naţional, au fost prelucrate 2.961.562 de teste. Dintre acestea, 34.466 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 21.260 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 13.206 la cerere.

    Pe teritoriul României, 23.455 de persoane confirmate cu infecţie cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 9.755 de persoane se află în izolare instituţionalizată. De asemenea, 51.169 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituţionalizată se află 52 de persoane.

    Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, poliţiştii şi jandarmii au aplicat, în ultimele de 24 de ore 5.931 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 793.577 de lei.

    De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliţiei, au fost constatate, ieri, 11 infracţiuni pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută şi pedepsită de art. 352 Cod Penal.

    În ceea ce priveşte situaţia cetăţenilor români aflaţi în alte state, 6.829 de cetăţeni români au fost confirmaţi ca fiind infectaţi cu COVID-19 (coronavirus): 1.917 în Italia, 1.253 în Spania, 124 în Franţa, 3.013 în Germania, 159 în Marea Britanie, 36 în Ungaria, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 4 în SUA, 122 în Austria, 22 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 8 în Elveţia, 3 în Turcia, 2 în Islanda, 2 în Belarus, 93 în Grecia, 9 în Cipru, 2 în India, 2 în Ucraina, 7 în Emiratele Arabe Unite şi câte unul în Argentina, Tunisia, Irlanda, Luxemburg, Malta, Brazilia, Bulgaria, Kazakhstan, Suedia, Republica Congo, Qatar, Vatican şi Portugalia. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) şi până la acest moment, 126 de cetăţeni români aflaţi în străinătate, 31 în Italia, 19 în Franţa, 43 în Marea Britanie, 11 în Spania, 14 în Germania, 2 în Belgia, unul în Suedia, unul în Elveţia, unul în SUA, unul în Brazilia, unul în Republica Congo şi unul în Grecia, au decedat. Dintre cetăţenii români confirmaţi cu noul coronavirus, 797 au fost declaraţi vindecaţi: 677 în Germania, 90 în Grecia, 18 în Franţa, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Namibia, unul în Luxemburg şi unul în Tunisia.

    Până la data de 21 octombrie 2020, au fost raportate 5.171.961 de cazuri în UE / SEE, Regatul Unit, Monaco, San Marino, Elveţia, Andorra. Cele mai multe cazuri au fost înregistrate în Spania, Franţa, Regatul Unit, Italia, şi Germania.

  • 100 TINERI MANAGERI DE TOP – Bogdan Ciobănescu, Chief investment officer / Allianz-Ţiriac Asigurări

    Rol ocupat în companie: Prin rolul de chief investment officer sunt direct responsabil de administrarea activităţilor de investiţii şi cash management din cadrul Allianz-Ţiriac Asigurări, având în gestiune active de peste 1,5 miliarde lei. Pe lângă rolul principal, am avut ocazia să coordonez proiecte strategice de creştere şi eficientizare pentru companie. Ca lider, coordonez direct o echipă de 6 persoane de care mă leagă multe momente frumoase, dar şi pline de încercări. În următorii ani îmi doresc să ajut compania şi clienţii noştri să navigheze cu grijă în apele tulburi din epoca COVID-19 şi post-COVID-19. Totodată, această criză a arătat încă o dată că este necesar ca românii să se aplece mai serios asupra propriei planificări financiare pe termen lung. Prin rolul meu vreau să-i ajut la crearea unui plan B, un plan care să îi sprijine în cele mai dificile momente, indiferent când acestea apar.
    Cele mai importante roluri profesionale avute până la această funcţie: Portfolio manager în cadrul Allianz-Ţiriac Asigurări, rol din care am acţionat ca expert în aria investiţiilor.
    Rolul propus pentru anul 2030: În următorii 10 ani mă văd evoluând ca lider şi manager şi totodată mai implicat în proiecte de educaţie financiară.
    CEO/Antreprenor admirat: Daniel Dines (UiPath) pentru curajul de a explora un domeniu incipient la momentul fondării companiei sale, domeniu care este acum pe agenda tuturor managerilor.

  • 100 TINERI MANAGERI DE TOP – Bogdan Ciobănescu, Chief investment officer / Allianz-Ţiriac Asigurări

    Rol ocupat în companie: Prin rolul de chief investment officer sunt direct responsabil de administrarea activităţilor de investiţii şi cash management din cadrul Allianz-Ţiriac Asigurări, având în gestiune active de peste 1,5 miliarde lei. Pe lângă rolul principal, am avut ocazia să coordonez proiecte strategice de creştere şi eficientizare pentru companie. Ca lider, coordonez direct o echipă de 6 persoane de care mă leagă multe momente frumoase, dar şi pline de încercări. În următorii ani îmi doresc să ajut compania şi clienţii noştri să navigheze cu grijă în apele tulburi din epoca COVID-19 şi post-COVID-19. Totodată, această criză a arătat încă o dată că este necesar ca românii să se aplece mai serios asupra propriei planificări financiare pe termen lung. Prin rolul meu vreau să-i ajut la crearea unui plan B, un plan care să îi sprijine în cele mai dificile momente, indiferent când acestea apar.
    Cele mai importante roluri profesionale avute până la această funcţie: Portfolio manager în cadrul Allianz-Ţiriac Asigurări, rol din care am acţionat ca expert în aria investiţiilor.
    Rolul propus pentru anul 2030: În următorii 10 ani mă văd evoluând ca lider şi manager şi totodată mai implicat în proiecte de educaţie financiară.
    CEO/Antreprenor admirat: Daniel Dines (UiPath) pentru curajul de a explora un domeniu incipient la momentul fondării companiei sale, domeniu care este acum pe agenda tuturor managerilor.

  • Liniile aeriene devin mai pesimiste, îşi înrăutăţesc estimările de scădere a traficului

    Companiile aeriene globale şi-au redus marţi previziunile de trafic din 2020, după ce micul spor din vară s-a evaporat, pe fondul celui de-al doilea val al pandemiei şi introducerii de noi restricţii de călătorie, anunţă Reuters.

    Traficul de pasageri pe tot parcursul anului va scădea cu 66%, a declarat Asociaţia Internaţională a Transportului Aerian (IATA), comparativ cu reducerea estimată anterior de 63%.

    „Îmbunătăţirea pe care am văzut-o în lunile de vară s-a oprit mai mult sau mai puţin”, a spus Brian Pearce, economistul şef al IATA. Traficul din august a scăzut cu 75,3% ca număr de pasageri, precum şi ca distanţe parcurse, comparativ cu o scădere de 79,5% în iulie.

    Companiile aeriene presează guvernele să abandoneze carantinele şi alte restricţii de călătorie şi, în schimb, să prefere testele rapide pentru COVID-19 în aeroporturi.

    Factorii de încărcare care măsoară proporţia de locuri ocupate de aeronave au scăzut cu 27,2 puncte, până la un nivel record de 58,5% în august.

    O revenire pe piaţa internă a Rusiei, în creştere cu 3% faţă de anul trecut, contrastează cu zborurile australiene în scădere cu 88% şi traficul intern chinezesc cu 19% mai mic faţă de anul trecut, a spus IATA.

    Cererea de marfă a scăzut cu 12,6% în august, o îmbunătăţire faţă de scăderea cu 14,4% din iulie, a mai spus asociaţia.