BusinessMagazin

Tag: europa

  • După ce s-a prefăcut că se retrage, inflaţia reizbucneşte în Europa

    După ce inflaţia din zona euro a dat semne de slăbire recent, apar acum date care indică faptul că lupta cu scumpirile ar putea fi mai de durată decât se anticipase anterior.

    În Franţa şi Spania, inflaţia pe luna februarie a depăşit aşteptările. Preţurile de consum din Franţa au urcat cu un ritm record de 7,2% faţă de aceeaşi lună din 2022 pe fondul scumpirii alimentelor şi serviciilor. Spania a înregistrat un avans de 6,1%. Analiştii se aşteptaseră ca ra­tele de creştere să se menţină ne­schimbate la 7% în Franţa şi să încetinească în Spania.

    În Franţa, cea mai dramatică creştere a preţurilor dintr-o generaţie devine o provocare din ce în ce mai dură pentru preşedintele Emmanuel Macron, care se confruntă deja cu proteste masive legate de planurile sale de reformare a sectorului pensii­lor, notează Bloomberg.

    Deşi guvernul său a cheltuit su­me vaste pentru diminuarea şocului iniţial al scumpirii energiei, presiunile asupra finanţelor publice l-au forţat să restrângă o parte a susţinerii. În a­ce­laşi timp, inflaţia începe să se re­simtă la nivelul bunurilor şi servi­ciilor unde statul poate interveni mai puţin.

    Mulţi consumatori francezi îşi restrâng cheltuielile ca reacţie la scum­piri. Dintre cei cu vârste cu­prinse între 18 şi 35 de ani, 30% nu mai iau micul dejun în fiecare zi, relevă un sondaj NielsenIQ.

    În Spania, preţurile de consum au avansat cu 6,1% în termeni anuali în februarie, de la 5,9% în ianuarie, potrivit The Local. Avansul se dato­rea­ză scumpirii electricităţii şi alimen­telor şi băuturilor nonalcoolice.

    Guvernul socialist al premierului Pedro Sanchez a adoptat o serie de pachete de susţinere a gospodăriilor şi companiilor în faţa scumpirilor, printre care transport public gratuit sau cu preţuri reduse şi anularea TVA pe produse de bază ca pâinea şi laptele.

    Inflaţia spaniolă s-a temperat după ce a atins un vârf de 10,8% în iulie şi, în pofida creşterii uşoare din ultimele două luni, se menţine semni­ficativ sub media zonei euro.

    Datele peste aşteptări privind inflaţia din a doua şi a patra economie ca mărime a zonei euro vor cimenta majorarea cu o jumătate de punct a dobânzilor plănuită de BCE pentru luna martie şi întări poziţia oficialilor care susţin necesitatea unor noi majorări puternice de dobânzi pentru a readuce inflaţia sub control, scrie Bloomberg.

    În Europa de est, Ungaria este campioană la capitolul inflaţie. În timp ce majoritatea ţărilor europene asistă la o oarecare temperare a creşterii preţurilor, Ungaria nu a avut parte decât de creşteri ani la rând, notează Daily News Hungary.

    FMI a publicat recent o analiză privitoare la motivele pentru care Ungaria afişează cea mai ridicată inflaţie din regiune. Printre acestea se numără cheltuielile fiscal din pandemie şi dobânzile scăzute, dar şi deprecierea forintului.

    În plus, măsurile de îngheţare a preţurilor şi dobânzilor nu reprezintă cele mai bune metode de combatere a inflaţiei, se mai arată în analiza FMI.

     

  • Europa: iarna atipic de caldă şi lipsa de precipitaţii stârnesc avertismente că vine o criză de apă, cu implicaţii pentru fermieri şi producători de energie

    Semnele se înmulţesc că Europa ar putea fi nevoită să se pregătească pentru o repetare a şocului economic major provocat de seceta de anul trecut. Iarna neobişnuit de caldă, ni­ve­lu­rile extrem de scăzute de precipi­taţii şi lipsa zăpezii duc la secarea într-un ritm alarmant a râurilor, ca­nalelor şi lacurilor de pe întreg conti­nentul eu­ropean, iar experţii averti­zează că sta­tele europene s-ar putea con­frun­ta din nou cu secete severe de genul celei de anul trecut.

    Imagini cu râuri secate şi lacuri micşorate sunt de obicei asociate cu căldura extremă din vară, şi nu cu iarna. Însă începutul de an neobiş­nuit de cald şi uscat afectează o parte în­semnată din Europa, incluzând Franţa Centrală şi de Sud-Vest, nordul Spaniei şi nordul Italiei, potrivit CNN.

    Există îngrijorări legate de ce ar putea însemna acest lucru pentru alimentarea cu apă.

    Franţa urmează să introducă res­tricţii privind apa în condiţiile în care cea mai secetoasă iarnă din istorie plasează ţara într-o „stare de alertă“ pentru secete în această vară, a a­nunţat recent ministrul francez al tran­ziţiei ecologice Christophe Bechu, relatează Bloomberg.

    Bechu va cere reprezentanţilor re­giunilor ţării să ia măsuri care să permită economisirea apei, acestea putând include emiterea de ordine locale de restricţionare a folosirii a­pei pentru persoane fizice şi fermieri acolo unde va fi necesare.

    Milioane de italieni şi-ar putea vedea aprovizionarea cu apă pertur­bată din nou în această primăvară în contextul în care autorităţile au avertizat cu privire la posibile penurii cauzate de seceta severă care afectează regiunile nordice ale ţării, notează The Local.

    Gospodăriile din unele părţi ale Italiei şi-ar putea vedea furnizarea de apă limitată în lunile care vin din cau­za secetei de iarnă, a avertizat asocia­ţia resurselor de apă a ţării, ANBI.

    Între 6 şi 15% din populaţia Italiei trăieşte în regiuni vulnerabile la secetă severă sau extremă.

    Guvernul italian va organiza o reuniune de criză pe 1 martie pentru a discuta planuri pentru diminuarea impactului penuriei de apă.

    Şeful departamentului pentru protecţie civilă din Italia, Nello Musumeci, a declarat că Italia are nevoie de „un plan realist de raţionalizare“. ANBI a avertizat că Italia are nevoie urgentă să-şi repare apeductele şi să construiască noi rezervoare pentru colectarea apei de ploaie dacă vrea să evite penurii regulate de apă pe viitor.

    În Germania, nivelul scăzut al Rinului, unul dintre cele mai importante pentru transportul pe apă de materii prime şi piese către unele dintre cele mai mari centre industriale ale Europei, perturbă traficul barjelor şi împinge în sus costul transportului, potrivit Bloomberg.

    În întreaga Europă, unii fermieri îşi reduc plantaţiile de cartofi, morcovi şi ceapă pentru că apa pentru irigarea acestora ar putea fi insuficientă în lunile următoare.  În Franţa, după un deceniu de stabilizare între anii 2000 şi 2010, suprafaţa irigată a reînceput să crească, cu 15% la nivel naţional. În Spania, o ţară mai aridă, nevoia de irigare a atins cote realizabile doar dacă ţara s-ar putea compara la resurse de apă cu Norvegia.

    Producătorii de energie au de asemenea de suferit. Nivelurile rezervoarelor pentru unii producători de energie hidro au scăzut, afectând producţia chiar într-un moment în care ţările continentului se luptă să-şi reducă dependenţa de combustibili fosili.

  • Cea mai mare firmă de produse chimice din Europa se află în declin: Acţiunile BASF au scăzut cu 5,1% la începutul tranzacţiilor de la Frankfurt pe fondul reducerii a 2.600 de locuri de muncă

    Acţiunile BASF SE au scăzut după ce a detaliat planurile de reducere a 2.600 de posturi la nivel global, punând capăt anticipat unui program de răscumpărare de acţiuni din cauza deteriorării economiei mondiale pe fondul crizei energetice din Europa, scrie Bloomberg.

    Compania, care îşi reduce forţa de muncă cu aproximativ 2% până în 2024, a prognozat, de asemenea, profituri mai mici în acest an, a declarat vineri BASF, cea mai mare firmă de produse chimice din Europa. Acţiunile au scăzut cu până la 5,1% la începutul tranzacţiilor de la Frankfurt, cea mai abruptă scădere înregistrată din octombrie.

    Pentru a economisi costuri, BASF închide o serie de fabrici mari consumatoare de energie, inclusiv două uzine de amoniac şi instalaţii de îngrăşăminte aferente, ceea ce va duce la reducerea a 700 de locuri de muncă la principala sa fabrică din Ludwigshafen, în Germania. Programul de răscumpărare de acţiuni al companiei, în valoare de 3 miliarde de euro (3,2 miliarde de dolari), care a început în ianuarie anul trecut, trebuia să se desfăşoare până la sfârşitul anului 2023.

    Decizia de a opri răscumpărarea de acţiuni este „rezonabilă”, a declarat analistul Samuel Perry într-o notă, având în vedere cererea în scădere.

    Deşi companii de la Dow Inc. la Ford Motor Co. au anunţat reduceri de locuri de muncă centrate pe Europa, măsura BASF este una dintre cele mai mari luate până în prezent de o companie cu sediul în Germania în urma crizei energetice. Producţia de produse chimice din Uniunea Europeană a scăzut cu aproape 16% în trimestrul al patrulea, iar operaţiunile BASF din Germania au trecut pe pierdere în a doua jumătate a anului, potrivit unei prezentări a companiei.

    Factura de gaz a companiei a crescut cu 2,2 miliarde de euro anul trecut faţă de 2021, chiar dacă consumul a scăzut cu 35%. Compania a declarat anterior că vizează reduceri de costuri anuale de 500 de milioane de euro, deoarece nu se aşteaptă ca preţurile la gaze să revină la nivelurile de dinaintea războiului.

  • Criza de roşii şi de castraveţi din Marea Britanie ar trebui să fie un avertisment pentru toată Europa

    Penuria de legume şi raţionalizarea de către marii retaileri a achizi­ţii­lor de roşii, castraveţi şi salată în prag de primăvară în Marea Britanie nu trebuie privită ca pe o ciudăţenie locală. Brexitul a făcut mult rău, dar ce se întâmplă acolo ţine şi de schimbările climatice şi de capacitatea de adaptare rapidă a lanţurilor de aprovizionare, a producătorilor şi magazinelor. Sunt probleme la care trebuie să fie atentă toată lumea.

    Pentru a vedea de ce este în pericol micul dejun al britanicilor este nevoie de o excursie de-a latul Europei, din nord până în Africa. Olanda, un stat mărunt ca teritoriu care se luptă cu marea pentru câteva palme de teren arabil, a dezvoltat tehnologie de top pen­tru a deveni unul dintre cei mai mari exportatori de produse agri­cole din Europa. În urmă cu două decenii, această ţară s-a angajat să producă de două ori mai multă mâncare folo­sind jumă­tate din re­sur­se şi a reuşit.

    Vestitele sere olandeze li­vrează în mod normal de zece ori mai multe legume decât fer­mi­erii tradiţionali. Tehnologiile olande­ze permit ca pentru un kilogram de roşii re­coltate să fie folosiţi cel mult şapte litri de apă, scrie The Washington Post. Media globală este de peste 50 de ori mai mare. Mai mult de ju­mătate din terenurile Olandei sunt folosite pentru agricultură.

    Reţeta productivităţii mari cu resurse pu­ţine include şi seminţe atent selecţionate şi soiuri ameliorate, roboţi şi cercetare continuă. Toate acestea costă. Legumele olandeze sunt de toate numai ieftine nu, dar pot intra pe piaţă când alţi producători nu-şi permit. Serele olandeze ar trebui să fie furnizori im­portanţi pentru Europa în acest sezon. Doar că anul a­cesta preţurile energiei au fost cele mai mari din istoria recentă, ceea ce s-a văzut în restrân­gerea pro­ducţiei din serele Olandei.

     

    Vestitele sere olandeze li­vrează în mod normal de zece ori mai multe legume decât fer­mi­erii tradiţionali. Tehnologiile olande­ze permit ca pentru un kilogram de roşii re­coltate să fie folosiţi cel mult şapte litri de apă, scrie The Washington Post. Media globală este de peste 50 de ori mai mare. Mai mult de ju­mătate din terenurile Olandei sunt folosite pentru agricultură.

     

    Marea Britanie importă legume din Olanda, dar şi din alte părţi. În lunile de iarnă 95% din importurile de roşii şi 90% din im­porturile de salată vin din Spania şi Africa de Nord, mai ales din Maroc, potrivit datelor prin­cipalei organizaţii de lobby a retailerilor britanici. Fermierii spanioli nu cheltuie prea mult pe energie pentru că nu folosesc atât de multă ca olandezii în solariile lor. Vremea mai caldă le permite. Însă primele luni de iarnă au fost neobişnuit de reci pentru sudul Spaniei, ceea ce a însemnat necesitatea unui consum mai mare de energie mai scumpă.

    Ca şi în cazul Olandei, acest lucru s-a văzut în producţie. Unii exportatori spanioli acuză pentru lipsa legumelor de pe rafturile maga­zinelor britance şi problemele cauzate de Brexit pe lanţurile logistice, penuria de şoferi de camion din Marea Britanie fiind una dintre ele. Mai la sud, în Maroc, sectorul agricol a fost lovit atât de secetă şi de penuriile prelungite de apă, cât şi de inundaţiile recente. Specialiştii pun penuriile de roşii şi de altele în legătură cu „furtuna perfectă“ care a lovit în ultimele zile această ţară: ploi devastatoare, ninsoare, vre­me rece. De asemenea, furtunile au forţat amâ­narea transporturilor pe calea apei spre Spania. Penuriile s-au produs deşi Marocul a interzis exportul de roşii, ceapă şi cartofi în alte state africane pentru a-şi proteja exporturile în Europa, piaţă unde poate cere preţuri mai mari. Dar în Maroc sectorul agricol este în declin de mai mulţi ani deoarece secetele repe­tate şi lipsa apei îi fac pe mulţi fermieri să re­nunţe la meserie, să-şi abandoneze pământu­rile şi să se mute la oraş.

    Logica pieţei spune că o ţară nu trebuie să se chinuie să cultive fructe şi legume care nu sunt adaptate la clima de acolo şi să importe de la cei care pot produce ieftin. Schimbările cli­ma­tice pun la încercare această teorie. Maga­zinele din Marea Britanie se aprovizionează cu legume şi de la producătorii locali. Iarna aceas­ta mulţi s-au plâns de energia şi îngrăşămintele mult prea scumpe pentru a putea ţine serele în funcţiune. Dar din sectorul agricol britanic a­ver­tismentele vin de mai mult timp. Vara anu­lui trecut a fost deosebit de secetoasă. Fermi­erii au spus că ar putea fi nevoiţi să sacrifice anu­mite recolte pentru a ieşi cu altele pe piaţă. Şi că legumele vor fi mai mici şi mai urâte de­oarece lipsa apei le opreşte din creştere. De ase­menea, fermierii s-au confruntat şi cu o lipsă acută de forţă de muncă, din cauza căreia au lă­sat o bună parte din legume să se usuce pe câmp.

    Nu avea cine să le recolteze. În aceste condiţii, producătorii au avertizat că anul acesta vor reduce livrările. Penuria de forţă de muncă are de-a face cu schimbările apărute pe piaţa de profil din cauza Brexitului.

    În decembrie se vorbea deja de penurii de legume la începutul acestui an deoarece vremea caldă a accelerat recoltele de toamnă-iarnă, ducând la saturarea pe moment a pieţei şi la munţi de marfă pe care no o mai voia nimeni, nici măcar crescătorii de animale, arată The Guardian. Viitorul nu arată mai bine. Cel mai mare producător britanic de legume apreciază că penuriile vor continua câteva luni. Cea mai secetoasă lună februarie din ultimii 30 de ani este încă un motiv. Iar seceta ameninţă multe alte părţi din Europa.

     

  • (P) Cardurile De Combustibil Ajută Companiile CTR Să Meargă Mai Departe Prin Toată Europa

    În acest articol sunt descrise cardurile de combustibil precum şi beneficiile pe care acestea le oferă companiilor de transport rutier comercial care operează la nivel internaţional sau în UE.

    Cardurile De Combustibil Ajută Companiile CTR Să Meargă Mai Departe Prin Toată Europa

    Căutaţi o modalitate de a fi cu un pas în faţa concurenţei? Cardurile de combustibil oferă beneficii şi soluţii de plată pentru a ajuta companiile de transport cu camioanele şi de transport de orice dimensiune să meargă doar înainte. Aflaţi cum soluţiile de plată Eurowag vă pot conduce afacerea pe drumul către succes.

    Copilotul perfect pentru distanţe lungi

    Creşterea costurilor combustibilului, traficul intens, diferite reglementări privind taxele din mai multe ţări precum şi nebunia de a ţine evidenţa teancurilor enorme de chitanţe în diferite limbi pot încetini atât companiile comerciale de transport rutier mari cât şi pe cele mici. Pe lângă toate aceste probleme, şoferul este nevoit să facă plăţi mari în numerar şi valute străine pentru combustibil dar şi taxele de trecere, ceea ce crează probleme de flux de numerar precum şi de siguranţă a şoferului.

    Din fericire, Eurowag oferă soluţii potrivite pentru a evita toate aceste blocaje cu ajutorul cardurilor de combustibil Eurowag. Tranzacţii securizate fără numerar, preţuri competitive la peste 15.000 de benzinării din toată Europa, opţiuni rapide de plată a taxelor de trecere în 26 de ţări şi facturare simplificată pentru gestionarea mai uşoară a chitanţelor sunt doar câteva dintre beneficiile exclusive oferite de cardul de combustibil Eurowag.

    O sumedenie de avantaje

    Indiferent de dimensiunea afacerii dumneavoastră, există un card de combustibil Eurowag care se potriveşte perfect nevoilor dumneavoastră. Companiile CTR mari şi mijlocii beneficiază de scutire de taxe la tranzacţiile pentru plăţile de combustibil şi taxe de trecere, planificarea rutelor prin aplicaţia mobilă Eurowag dar şi diverse servicii partenere, cum ar fi reparaţiile vehiculelor şi curăţarea rezervoarelor, toate oferite doar cu cardul Eurowag ONE. Conceput ca o soluţie modernă de plată, cardul Eurowag ONE oferă control deplin asupra tuturor tranzacţiilor, funcţii de prevenire a fraudelor şi un portal pentru clienţi foarte uşor de utilizat. Clienţii Eurowag ONE pot beneficia, de asemenea, de servicii financiare şi fiscale profesionale pentru a ajuta la creşterea fluxului de numerar şi a lichidităţilor pentru afacerile lor.

    Companiile mai mici şi flotele de livrare ar putea prefera un card de combustibil preplătit cu o limită stabilită, cum ar fi cardul Eurowag EASY. Deţinătorii de carduri pot adăuga cu uşurinţă fonduri online, fără taxe sau suprataxe ascunse şi pot profita de reţeaua de acceptare Eurowag pentru a bloca preţuri competitive la combustibil fără a fi necesară vreo garanţie bancară.

    Indiferent care din opţiuni se potriveşte cel mai bine pentru afacerea dumneavoastră, cele două carduri de combustibil mai sus menţionate, oferă plăţi sigure, plăţi fără numerar (în mai multe valute), facturare lunară simplificată care arată toate tranzacţiile efectuate pe fiecare card autorizat precum şi preţuri competitive la combustibil în toată Europa. Reţeaua noastră de acceptare în continuă expansiune include, de asemenea, peste 15.000 de staţii de alimentare care furnizează combustibili convenţionali şi alternativi.

    Uşor de aplicat, greu de renunţat

    Pur şi simplu completaţi un formular de contact. Un reprezentant Eurowag vă va contacta în cel mai scurt timp pentru a discuta despre necesităţile afacerii dumneavoastră şi vă va recomanda produsul care va corespunde cel mai bine acestor nevoi.

    Pentru cardurile postplătite, vom efectua o analiză financiară a companiei dumneavoastră, vom analiza rezultatele financiare şi dinamica recentă a afacerii şi vom stabili o limită de credit odată ce toate informaţiile sunt verificate. Pentru cardurile noastre preplătite, vă vom ajuta să determinaţi o limită rezonabilă pentru achiziţiile de combustibil şi o sumă de depozit pentru plăţile taxelor pe baza consumului mediu şi a tipului de vehicul pe care compania dumneavoastră îl va folosi într-un anumit sistem de taxare.

    Odată ce noile carduri de combustibil sunt emise (în decurs de 14 zile), puteţi începe să profitaţi de toate beneficiile menţionate mai sus, plus acces la asistenţă clienţi 24/7, un portal pentru clienţi uşor de utilizat şi o aplicaţie mobilă dar şi plăţi mai sigure cu blocarea cardului şi geolocalizare. Aplicaţi astăzi şi aflaţi de ce peste 15.000 de clienţi au ales cardurile de combustibil Eurowag ca fiind cea mai bună modalitate de plată.

     

  • Cum a reuşit Europa să scape de dependenţa energetică de Rusia

    A fost viteza fără precedent a unei tranziţii ener­getice care, într-un an, aproape că a eliminat dependenţa de combustibilii fosili ruseşti în încercarea de a supri­ma principala sursă de finanţare a maşi­năriei de război a preşedintelui Vladimir Putin, scrie Bloomberg.

    Schimbarea a fost departe de ge­nul de tranziţie climatică pe care şi-a imaginat-o Europa pentru viitorul său pe termen lung, guvernele plă­tind tot ce este necesar pentru a-şi asi­gura surse de gaze naturale liche­fiate aduse cu nave cisternă, arzând mai mult cărbune şi schimbând ceva planuri de mediu în acest proces. A fost dureros, Europa fiind lovită cu o factură la energie de aproximativ 1.000 de miliarde de euro anul trecut. Impactul a fost amortizat de sub­venţii guvernamentale de sute de miliarde de euro.

    Cu toate acestea, chiar şi cele mai optimiste perspective ale analiştilor şi liderilor eropeni de la începutul războiului nu au reuşit să prezică cât de repede se poate mişca Europa. În urmă cu un an, UE cheltuia apro­ximativ un miliard de euro pe zi pentru gazele, petrolul şi cărbunele importate din Rusia.

    Astăzi, plăteşte doar o mică fracţie din această sumă. Lucrurile ar fi putut fi mai grave dacă nu ar fi fost tranziţia Europei spre energie curată, care a început cu ani buni în urmă. Acesta este unul dintre motivele pentru care, chiar dacă blocul a dat prioritate oricărei surse de energie care nu era rusească, emisiile în 2022 au scăzut uşor, în loc să crească.

    Şi a existat, de asemenea, o con­tri­buţie semnificativă a vremii calde – datorită schimbărilor climatice -, care a redus cererea de încălzire. Apoi, industriile poluante pur şi simplu s-au închis pentru că nu îşi puteau permite să plătească pentru energia necesară funcţionării.

    Instalaţiile solare din întreaga Europă au crescut cu un nivel record de 40 de gigawaţi anul trecut, sau cu 35% faţă de 2021. Acest salt a fost de­terminat în principal de consu­matori care au văzut panourile solare ieftine ca o modalitate de a-şi reduce facturile la energie. Mulţi dintre cei care şi-au instalat panouri solare pe acoperişuri au adăugat şi o baterie la sistem.

    Stocarea energiei în baterii a crescut cu un ritm record de 79% anul trecut, avans condus în mare parte de sectorul rezidenţial. De ase­menea, a crescut şi sectorul eolian, dar acesta nu s-a ridicat la nivelul proiecţiilor. Europa încă consumă energie rusească.

    Până la sfârşitul anului 2022, cantitatea de gaz rusesc trimis direct în Europa prin conducte a scăzut cu 75% faţă de anul anterior – iar la aproape două luni din 2023 nu există niciun semn de creştere a importurilor.

    O parte din gazul rusesc a fost înlocuit cu fluxuri crescute prin conducte din Algeria şi Norvegia. Dar o bună parte din gazele noi au venit pe nave sub formă de GNL. Asigurarea acestei forme de energie a însemnat achiziţii mai mari din SUA şi Qatar. În felul acesta, importurile de GNL ale UE aproape că s-au dublat şi, în mod ironic, şi Rusia a fost o sursă importantă de gaze lichefiate.

    O parte din cererea de gaze s-a redus deoarece a fost ars mai mult cărbune în termocentrale. Utilizarea cărbunelui în UE a crescut cu 7% anul trecut în condiţiile în care importurile ruseşti au scăzut pe parcursul anului şi s-au oprit aproape complet în octombrie din cauza sancţiunilor.

    Dar cel mai mare ajutor a venit sub forma reducerii cererii de energie atât din partea industriei, cât şi din partea gospodăriilor. În acelaşi timp, vânzările de pompe de căldură au crescut rapid în majoritatea ţărilor europene. Estimările iniţiale sugerează că vânzările la nivelul întregului continent au crescut cu 38% faţă de 2021.

  • Soare, aer, cărbune: cum a reuşit Europa să scape de dependenţa energetică de Rusia cu o viteză imposibilă

    Cea mai spectaculoasă re­ac­ţie a Europei la războiul Rusiei îm­potriva Ucrainei nu a fost trimiterea de echipamente militare şi ajutoare de miliarde de euro. A fost viteza fără precedent a unei tranziţii ener­getice care, într-un an, aproape că a eliminat dependenţa de combustibilii fosili ruseşti în încercarea de a supri­ma principala sursă de finanţare a maşi­năriei de război a preşedintelui Vladimir Putin, scrie Bloomberg.

    Schimbarea a fost departe de ge­nul de tranziţie climatică pe care şi-a imaginat-o Europa pentru viitorul său pe termen lung, guvernele plă­tind tot ce este necesar pentru a-şi asi­gura surse de gaze naturale liche­fiate aduse cu nave cisternă, arzând mai mult cărbune şi schimbând ceva planuri de mediu în acest proces. A fost dureros, Europa fiind lovită cu o factură la energie de aproximativ 1.000 de miliarde de euro anul trecut. Impactul a fost amortizat de sub­venţii guvernamentale de sute de miliarde de euro.

    Cu toate acestea, chiar şi cele mai optimiste perspective ale analiştilor şi liderilor eropeni de la începutul războiului nu au reuşit să prezică cât de repede se poate mişca Europa. În urmă cu un an, UE cheltuia apro­ximativ un miliard de euro pe zi pentru gazele, petrolul şi cărbunele importate din Rusia.

    Astăzi, plăteşte doar o mică fracţie din această sumă. Lucrurile ar fi putut fi mai grave dacă nu ar fi fost tranziţia Europei spre energie curată, care a început cu ani buni în urmă. Acesta este unul dintre motivele pentru care, chiar dacă blocul a dat prioritate oricărei surse de energie care nu era rusească, emisiile în 2022 au scăzut uşor, în loc să crească.

    Şi a existat, de asemenea, o con­tri­buţie semnificativă a vremii calde – datorită schimbărilor climatice -, care a redus cererea de încălzire. Apoi, industriile poluante pur şi simplu s-au închis pentru că nu îşi puteau permite să plătească pentru energia necesară funcţionării.

    Instalaţiile solare din întreaga Europă au crescut cu un nivel record de 40 de gigawaţi anul trecut, sau cu 35% faţă de 2021. Acest salt a fost de­terminat în principal de consu­matori care au văzut panourile solare ieftine ca o modalitate de a-şi reduce facturile la energie. Mulţi dintre cei care şi-au instalat panouri solare pe acoperişuri au adăugat şi o baterie la sistem.

    Stocarea energiei în baterii a crescut cu un ritm record de 79% anul trecut, avans condus în mare parte de sectorul rezidenţial. De ase­menea, a crescut şi sectorul eolian, dar acesta nu s-a ridicat la nivelul proiecţiilor. Europa încă consumă energie rusească.

    Până la sfârşitul anului 2022, cantitatea de gaz rusesc trimis direct în Europa prin conducte a scăzut cu 75% faţă de anul anterior – iar la aproape două luni din 2023 nu există niciun semn de creştere a importurilor.

    O parte din gazul rusesc a fost înlocuit cu fluxuri crescute prin conducte din Algeria şi Norvegia. Dar o bună parte din gazele noi au venit pe nave sub formă de GNL. Asigurarea acestei forme de energie a însemnat achiziţii mai mari din SUA şi Qatar. În felul acesta, importurile de GNL ale UE aproape că s-au dublat şi, în mod ironic, şi Rusia a fost o sursă importantă de gaze lichefiate.

    O parte din cererea de gaze s-a redus deoarece a fost ars mai mult cărbune în termocentrale. Utilizarea cărbunelui în UE a crescut cu 7% anul trecut în condiţiile în care importurile ruseşti au scăzut pe parcursul anului şi s-au oprit aproape complet în octombrie din cauza sancţiunilor.

    Dar cel mai mare ajutor a venit sub forma reducerii cererii de energie atât din partea industriei, cât şi din partea gospodăriilor. În acelaşi timp, vânzările de pompe de căldură au crescut rapid în majoritatea ţărilor europene. Estimările iniţiale sugerează că vânzările la nivelul întregului continent au crescut cu 38% faţă de 2021.

  • Criza energetică din Europa se diminuează: Preţul gazului european coboară sub 50 de euro pentru prima dată în ultimele 17 luni, o scădere de 80% de la maximul atins în august

    Contractele futures pentru gazele naturale din Europa au scăzut sub 50 de euro pentru prima dată în ultimele 17 luni, odată cu domolirea celei mai grave crize energetice din ultimele decenii, raportează Bloomberg.

    Preţurile au scăzut cu peste 80% de la vârful atins în august, când reducerile de gaze naturale ale Rusiei au adus Europei costuri de aproximativ 1 trilion de dolari, lovind economia regiunii şi împingând inflaţia la cel mai ridicat nivel din ultimele decenii. În prezent, continentul înregistrează o revenire bruscă, deoarece vremea relativ blândă, eforturile de reducere a consumului de energie şi intrările puternice de gaze naturale lichefiate din SUA către Qatar reduc din intensitate crizei. 

    Contractele futures de referinţă pentru prima lună au scăzut cu până la 4,8%, la 49,5 euro pe megawatt-oră, cel mai scăzut nivel înregistrat de la 1 septembrie 2021. Contractele au pierdut aproximativ 35% până acum în acest an, dar sunt încă de două ori mai mari decât nivelurile obişnuite pentru această perioadă a anului. 

    Preţurile ar putea creşte în continuare dacă va exista o vreme rece prelungită înainte de sfârşitul iernii sau dacă vor exista întreruperi ale aprovizionării. De asemenea, concurenţa cu Asia pentru GNL ar putea crea în continuare un risc de creştere. 

    Deocamdată, nivelurile ridicate de depozitare ţin Europa pe linia de plutire, oficialii susţinând cu optimism că regiunea poate trece cu bine de această iarnă şi de următoarea. 

    În condiţiile în care volumul obişnuit de gaz rusesc a fost redus în mod dramatic, naţiunile europene par să se fi adaptat destul de bine situaţiei, folosind o serie eficientă de alternative. 

    Compania de utilităţi din Germania Uniper SE a declarat că va depăşi problemele generate de reducerile de gaze ruseşti până cel târziu în 2024, dar costurile ridicate pentru înlocuirea volumelor pierdute vor rămâne o problemă.

  • Facebook şi Instagram ar putea să dispară din Europa. Care este motivul pentru compania vrea să plece

    Facebook şi Instagram ar putea fi nevoite să înceteze să mai trimită datele utilizatorilor europeni în Statele Unite în următoarele două luni, din cauza preocupărilor legate de confidenţialitate.

    Grupul european al autorităţilor de reglementare în materie de confidenţialitate, Consiliul European pentru Protecţia Datelor (EDPB), va emite o decizie obligatorie cu privire la un caz care analizează transferurile de date ale Meta, compani mamă a Facebook şi Instagram, către Statele Unite până la 14 aprilie, a declarat marţi un purtător de cuvânt pentru POLITICO.
    Meta a declarat anterior că ar putea fi nevoită să îşi închidă serviciile în Europa dacă autorităţile de reglementare vor considera ilegale transferurile de date.

    Un nou acord transatlantic privind datele este în curs de finalizare şi se aşteaptă să fie încheiat înainte de vară. Dar acest lucru ar putea fi prea târziu, deoarece Meta ar rămâne fără un temei juridic adecvat pentru a transfera datele pe care le deţine despre europeni în perioada dintre decizia autorităţilor de reglementare şi intrarea în vigoare a noului acord.
    Cazul provine de la o plângere privind protecţia vieţii private depusă de activistul austriac Max Schrems în 2013.

    În iulie 2022, Comisia irlandeză pentru protecţia datelor a propus pentru prima dată interzicerea Meta de a utiliza un instrument juridic cunoscut sub numele de “clauze contractuale standard” pentru a trimite datele utilizatorilor în SUA. Această decizie a fost luată după ce instanţa supremă a UE a anulat un acord UE-SUA privind datele, denumit Privacy Shield, considerând că acesta nu proteja suficient datele cetăţenilor UE împotriva accesului autorităţilor americane.
     

  • Ford va desfiinţa 3.800 de locuri de muncă în inginerie şi administraţie, în Europa

    Ford intenţionează să elimine 3.800 de locuri de muncă în domeniul dezvoltării de produse şi al administraţiei în Europa în următorii trei ani, a anunţat marţi compania, invocând creşterea costurilor şi necesitatea unei structuri mai uşoare, scrie Reuters.

    Decizia a fost luată şi în contextul în care compania îşi orientează producţia către vehiculele electrice.

    Aproximativ 2.300 de locuri de muncă vor dispărea la fabricile producătorului auto din Köln şi Aachen, în Germania, 1.300 în Marea Britanie şi 200 în restul Europei, a precizat compania, adăugând că intenţionează să realizeze reducerile prin programe de voluntariat.

    Vestea vine ca o lovitură pentru sindicatele care au declarat la sfârşitul lunii ianuarie că cel mai rău scenariu era reducerea a 2.500 de locuri de muncă în Europa în domeniul dezvoltării de produse şi alte 700 în administraţie.

    Reducerile au fost necesare pentru a “revitaliza afacerile din Europa”, a precizat Ford într-o declaraţie.

    Constructorul auto a semnalat mai multe reduceri de costuri în cadrul apelului privind rezultatele sale de la începutul lunii februarie, iar directorul financiar John Lawler a declarat că va fi “foarte agresiv” în reducerea cheltuielilor în operaţiunile de producţie şi în lanţul de aprovizionare.

    De asemenea, Lawler a mai spus la acea vreme că productivitatea inginerilor din Europa este cu 25-30% mai mică decât ar trebui să fie.

    Grupul american va păstra aproximativ 3.400 de ingineri în regiune, care se vor baza pe tehnologia de bază furnizată de omologii lor din SUA şi o vor adapta la clienţii europeni, a declarat într-o conferinţă de presă Martin Sander, şeful european pentru vehicule electrice pentru pasageri (EV) şi director al Ford Germania, Martin Sander.

    “Este semnificativ mai puţin de lucru în ceea ce priveşte grupurile motopropulsoare care se mută de la motoarele cu combustie. Ne îndreptăm spre o lume cu mai puţine platforme globale, în care este necesară mai puţină muncă de inginerie. Acesta este motivul pentru care trebuie să facem aceste ajustări”, a spus Sander.

    Nimic nu s-a schimbat în strategia de electrificare a constructorului auto, a adăugat Sander, obiectivul de a oferi o flotă complet electrică în Europa până în 2035 fiind încă în vigoare.

    Ford urmează să lanseze primul său vehicul electric în Europa, construit pe platforma MEB a Volkswagen, la Köln, în cursul acestui an, şi ia în considerare aducerea unei platforme Ford în Europa, posibil la uzina sa din Valencia, a spus Sander.

    “Ne pregătim organizaţia pentru a concura şi a câştiga într-o regiune care se confruntă cu vânturi de front economice şi geopolitice fără precedent”, a spus el.

    Personalul european al Ford a cunoscut ultima dată un val de reduceri de personal în 2019 şi 2020, în condiţiile în care constructorul auto urmărea o marjă operaţională de 6% în regiune, un obiectiv dat peste cap de pandemie, marjele de profit înainte de impozitare în Europa în primele nouă luni din 2022 fiind de doar 2,2% din vânzări.