BusinessMagazin

Tag: eficienta

  • Aspirelo Cluj: „Vom face pasul şi spre alte oraşe”

    Investiţia iniţială se ridică la 100.000 de euro, în proporţie de 95% bani europeni, şi a creat şapte noi locuri de muncă. Cea mai mare parte a sumei a fost direcţionată spre achiziţia de echipamente premium de ultimă generaţie: aspiratoare pentru praf şi lichide, aspiratoare cu injecţie-extracţie pentru curăţat covoare şi mochete, generatoare de spumă, maşini de spălat cu jet de aburi (140 °C) şi aspirare, maşini de spălat, frecat şi aspirat diferite tipuri de suprafeţe şi pardoseli etc.

    Serviciile lui Aspirelo sunt disponibile în Cluj începând cu luna decembrie pentru sedii de firmă, agenţii bancare, show-room-uri cu vânzare, birouri sau cabinete, redacţii ale instituţiilor de presă, clădiri de birouri, indiferent de dimensiuni, magazine şi centre comerciale, depozite sau spaţii logistice etc.

    Aspirelo deţine tehnologia şi know-how-ul necesare pentru curăţenia generală în interiorul clădirilor pe orice tip de suprafaţă. În perioada următoare, vor fi disponibile şi servicii de curăţare, cosmetizare şi întreţinere a faţadelor şi a spaţiilor exterioare conexe clădirilor.

    „Ne bucurăm că am reuşit să creăm la Cluj 7 noi locuri de muncă pentru persoane defavorizate, care au beneficiat de cursuri de calificare şi au devenit angajaţi profesionişti, de mare nădejde. Treptat, vom face pasul şi spre alte oraşe.”, a spus Ana Băg, managerul de proiect al Aspirelo.

    Despre „Aspirelo”:

    „Aspirelo” este un brand al Total Quality Cleaning S.R.L., companie înfiinţată prin intermediul proiectului „SES – Societăţi pentru economie socială”, cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional  Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, „Investeşte în oameni!”. Prin activitatea desfăşurată, compania îşi propune susţinerea economiei sociale prin crearea de locuri de muncă pentru persoanele defavorizate.

    Informaţii suplimentare pe www.aspirelo.ro şi pe pagina de Facebook www.facebook.com/aspirelocluj.

  • Comparaţie între anvelopele de iarnă şi cele all-season: care sunt mai eficiente si de ce?

    Una dintre cele mai intalnite greseli printre soferi este faptul de a considera ca marcajul M+S pe o anvelopa inseamna automat ca acea anvelopa este all-season.

    M+S (mud and snow = noroi si zapada) este o notare standardizata care semnifica faptul ca anvelopele ce o poarta ofera aderenta suficienta pe suprafete acoperite cu noroi, zapada si gheata pentru a asigura o rulare in siguranta.

    Notarea M+S (cu variantele M.S., MS, M&S) este prezenta atat pe anvelopele de iarna cat si pe cele all-season si lipseste pe anvelopele de vara, scriu cei de la anvelopeweb.ro.

    Anvelopele de iarna au pe langa marcajul M+S si un altul constand intr-un fulg de nea si un munte cu trei piscuri, asa numitul simbol alpin.

    Cauciucurile de iarna au o compozitie care le permite sa isi pastreze supletea si la temperaturi sub 7 grade Celsius oferind astfel aderenta sporita la frig pe orice suprafata de rulare.

    Aceasta compozitie le face nerecomandate pe timp de vara cand temperaturile ridicate le fac sa devina prea moi, uzandu-se prematur si schimband comportamentul rutier al vehiculului, potrivit sursei citate.

    Compozitia anvelopelor all season trebuie sa le permita acestora rularea in siguranta iarna si durabilitatea pe timp de vara.

    Din acest motiv, compusii folositi sunt ‘intermediari’ iar performantele sunt net inferioare pe zapada, gheata si polei fata de anvelopele dedicate de iarna.

    In acelasi timp, durabilitatea la temperaturi si viteze ridicate va fi inferioara anvelopelor de vara.

    Totodata, nivelul de zgomot emis de anvelopele all-season este net superior celui produs de anvelopele de vara.

    Anvelopele all-season prezinta blocuri de profil in zona umerilor cu un numar redus de crestaturi fapt ce le apropie de configuratia anvelopelor de vara. Blocurile masive in zona umerilor sunt proiectate sa reziste mai bine temperaturilor inalte generate in aceste zone pe timp de vara.

  • Cele mai inovatoare companii din lume, conform Thomson Reuters

    De ce are o companie nevoie pentru a deveni cu adevărat inovatoare şi care sunt cele care schimbă lumea de astăzi, aşa cum o ştim?

    Rândurile de mai sus se regăsesc în raportul Top 100 Global Innovators, realizat de Thomson Reuters şi ajuns la cea de-a cincea ediţie; pe scurt, documentul îşi propune să descopere companiile care influenţează modul în care trăim. Top 100 Global Innovators este o listă a companiilor care au ieşit în evidenţă transformând creativitatea şi originalitatea în bunuri tangibile.

    Pentru a alege companiile din Top 100 Global Innovators, cei de la Thomson Reuters folosesc o serie de instrumente pentru a monitoriza patentarea proprietăţii intelectuale, precum Derwent World Patent Index, Derwent Patent Citation Index, Quadrilateral Patent Index şi Thomson Innovation. Pornind de la aceste resurse, companiile sunt evaluate pe baza mai multor criterii, inclusiv volumul de patente pentru invenţii, rata de succes a patentelor depuse, obţinerea protecţiei pentru patente pe pieţele dezvoltate şi influenţa patentelor asupra altor companii. Lista pe 2015 oferă mai multe schimbări faţă de anii trecuţi, reflectând modul în care balanţa de putere s-a schimbat în lume atunci când vine vorba de inovaţie şi comerţ.

    În ansamblu, Top 100 Global Innovators demonstrează beneficiile aduse de încurajarea inovaţiei, precum şi de investiţiile în protecţia proprietăţii intelectuale. Companiile prezente în raportul celor de la Thomson Reuters au generat în 2014 venituri de peste 429 trilioane de dolari şi au investit peste 20 de trilioane de dolari în cercetare şi dezvoltare. 40 de companii s-au regăsit şi în listele din anii trecuţi, iar cel mai inovator stat pare a fi Japonia, cu 15 companii care „s‑au abonat“ la raportul celor de la Thomson Reuters.

    Statele prezente în Top 100 Global Innovators 2015 reprezintă trei continente, în vreme ce 75% din companii provin din Japonia şi Statele Unite, transformând aceste ţări în adevărate hub-uri ale inovaţiei.

  • Cât de eficient este un stil de management tiranic precum cel al lui Steve Jobs

    Majoritatea criticilor este de acord că noul film Steve Jobs, regizat de Danny Boyle, prezintă cu acurateţe viaţa şi personalitatea lui Steve Jobs. El este prezentat ca un şef care ţipă la colegii lui la şedinţe, nu are răbdare, şi ia în derâdere contribuţiile celorlalţi. Cu toate acestea, Steve Jobs este considerat de mulţi unul dintre cei mai de succes antreprenori ai generaţiei sale.
    Deci dacă eşti nesimţit, fără milă şi plin de sine ai un avantaj în business, te ajută aceste lucruri să ai succes? se întreabă Lucy Hooker într-un articol BBC.

    “Nu aş recomanda ca oamenii să emuleze stilul lui Steve Jobs”, spune profesorul Christine Porath al Şcolii de Business McDonough, Universitatea Georgetown. Comportamentul necivilizat al şefilor şi al colegilor afectează lumea din jur şi sănătatea mintală a angajaţilor, blochează creativitatea, iar oamenii sunt mai reticenţi să rămână în companie, crede Porath.

    “Dacă ţip la ei nu-i încurajez, nu îi provoc să fie mai buni la jobul lor? Aud asta de nenumărate ori, dar adevărul este că oamenii nu se pot concentra în asemenea condiţii. Din punct de vedere cognitiv, angajaţii nu câştigă nimic dacă şeful lor ţipă la ei”, este de părere Christinie Porath. De asemenea, ea punctează faptul că Steve Jobs a devenit mai calm după ce s-a reîntors la Apple, perioadă cea mai de succes a companiei.

    David Rawlinson, fondatorul Restaurant Property, lanţ de restaurante, este de părere că în unele situaţii e bine să fii mai agresiv. “Să-ţi pierzi cumpătul este câteodată un mod de a motiva angajaţii. Nu este ceva ce îmi place, dar a trebuit să recurg la aşa ceva în trecut”, a spus el. De cele mai multe ori este calm şi împăciuitor, spune el, dar ocazional se şi răsteşte şi se enervează. Odată pe lună îşi scoate angajaţii la o bere. “Bem, ne distrăm şi ne cunoaştem mai bine”, spune Rawlinson.

    Sarah (pseudonim) lucrează pentru o firmă de avocatură internaţională. Ea spune că trebuie să fii mai dur în acest domeniu. “Afacerile sunt un domeniu serios, nu-ţi permiţi să fii drăguţ cu toată lumea, să-l întrebi pe fiecare ce a făcut în weekend”, spune ea.  “Pentru un lider nu este important să-şi facă prieteni la serviciu sau să se întrebe dacă-l plac colegii lui. Trebuie să iei decizia corectă pentru business, apoi să te gândeşti la ceilalţi, asta numesc eu leadership”, mărturiseşte Sarah.

    Ben Dattner, coach şi autor al cărţii “The Blame Game”, este de acord. ” Este mai bine pentru un lider să fie respectat, ca angajaţilor să le fie frică de el, decât ca liderul să fie iubit”.

    Totuşi “Metoda această agresivă poate funcţiona pe termen scurt, însă pe termen lung, dacă oamenii nu mai vor să lucreze cu tine, o să ai probleme cu un asemenea stil de management”, spune Dattner.

    Oricare metodă ar fi cea mai bună pentru a avea succes, de menţionat este faptul că femeile întâmpină greutăţi în aplicarea ambelor metode. Dacă este şefa este foarte deschisă spre colaborare cu subalternii ei, aceasta este văzută ca un lider ineficient. Pe de altă parte, femeile sunt percepute mai uşor ca fiind agresive decât bărbaţii.

  • Opinie Lavinia Raşca: Păstraţi treaz spiritul inovator al afacerii!

    Este adevărat: pentru a obţine avantajul competitiv, antreprenorii sunt agili în valorificarea oportunităţilor, aduc pe piaţă produse şi servicii noi sau folosesc în premieră procese moderne, ce reduc timpul de servire şi costurile. Prin contrast, de cele mai multe ori, în companiile mari, cultura birocratică încetineşte şi chiar împiedică luarea deciziilor şi, pe cale de consecinţă, încetineşte sau împiedică inovarea şi creativitatea. De obicei, când îşi propun proiecte cu grad mare de inovare, companiile mari achiziţionează entităţi antreprenoriale sau încheie cu ele contracte comerciale, cumpărând produse, sevicii sau licenţe.

    Când afacerea creşte, pot apărea probleme de comunicare, iar sistemele de aprobare şi de control pot deveni mult mai greoaie. Cu cât sunt implicate mai multe persoane cu păreri proprii şi divergente în procesul decizional, cu atât discuţiile prieteneşti, care duc la decizii rapide, cedează locul şedinţelor şi rapoartelor oficiale şi lungi. Este şi mai grav când persoane din posturile specializate au interese diferite, chiar divergente. În toate condiţiile menţionate, angajaţii creativi se simt frutraţi şi fie pleacă din companie, fie devin apatici.

    În unele companii de succes, care cresc, apare pericolul ca relaţiile cu clienţii să intre cu timpul în rutină şi furnizorii, din dorinţa de a fi eficienţi în satisfacerea nevoilor clienţilor, pe care cred că le cunosc foarte bine, nu mai pun întrebări sau evită schimbările. Vi s-a întâmplat să vă simţiţi greşit înţeleşi, în calitate de clienţi? Să aşteptaţi de la furnizori opinia lor de specialişti, pe lângă tratamentul politicos şi prompt, şi, în loc de asta, să vă simţi dezamăgiţi pentru că, dintr-o politeţe greşit înţeleasă, sau dintr-o nepăsare disimulată, nu v-au prevenit că sunteţi pe cale să faceţi o alegere greşită sau nu v-au informat despre o soluţie nouă, mai bună, gândindu-se că o veţi găsi prea scumpă? Mie mi s-a întâmplat şi atunci i-am părăsit pe vechii parteneri, deveniţi inerţi, în favoarea altor firme, agile şi îndrăzneţe. De ce poate apărea această inerţie, pe măsură ce companiile cresc şi se maturizează? Pentru că, fiind prea absorbite de eficienţă şi de excelenţă în operaţiuni, uită de necesitatea de a se reinventa şi de a se adapta la mediu.

    Automulţumirea şi aroganţa pot apărea atunci când creşterea şi succesul îi îmbată pe antreprenori şi pe echipele lor. “De ce ar fi necesare schimbări, care produc deranj şi consum de resurse, de vreme ce totul merge atât de bine?“ – se gândesc unii dintre ei. “De ce să investim în tehnologii noi, când cele actuale au dat rezultate, iar noi le perfecţionăm şi le eficientizăm permanent?“  “Chiar dacă acum clienţii doresc altceva, îşi vor da seama cu timpul că au greşit.“ Vi se pare imposibil un astfel de mod de gândire? Din păcate nu este.

    DE CE DISPAR CREATIVITATEA ŞI SPIRITUL INOVATOR CÂND COMPANIILE CRESC?

    Cei care au studiat acest fenomen au evidenţiat trei cauze principale. Este indicat ca antreprenorii să le cunoască, pentru a le putea evita – total sau, cel puţin, într-o cât mai mare măsură – şi pentru a păstra vii creativitatea şi inovarea în afacerile lor, atunci când se dezvoltă.

    Aceste cauze ale dispariţiei creativităţii şi spiritului inovator sunt:

    1. birocraţia şi îngreunarea comunicării odată cu creşterea dimensiunii companiei,
    2. interpretarea greşită a nevoilor clienţilor 
    3. automulţumirea şi aroganţa.

    CUM SĂ MENŢINĂ ANTREPRENORII SPIRITUL INOVATOR TREAZ?

    Din fericire, inovarea şi adaptarea la condiţiile pieţei nu sunt incompatibile cu creşterea companiei. Antreprenorii pot păstra inovativitatea companiei prin:

    1. gândirea strategică şi clar comunicată, care să canalizeze ideile persoanelor creative în direcţia avută în vedere de antreprenor;
    2. implicarea personală a antreprenorilor şi a top managerilor în procesul de inovare, cu toate că operaţiunile devin mai complexe şi ocupă tot mai mult timp;
    3. consolidarea culturii organizaţionale propice, în care oamenii creativi şi inovativi se simt bine şi stimulaţi. |ntr-o astfel de cultură:

    • oamenii sunt încurajaţi să caute în permanenţă noul, scrutând mediul extern,
    • eşecurile nu sunt pedepsite, ci folosite ca prilejuri de a învăţa şi de a progresa,
    • angajaţii sunt apreciaţi şi recompensaţi pentru ideile şi pentru inovaţiile lor,
    • ierarhia organizaţională nu stă în calea aplicării ideilor inovatoare în practică;

    4. perfecţionarea şi scurtarea continuă a procesului parcurs de la apariţia ideilor până la comercializarea lor, astfel încât:

    •  numărul de idei generate să fie cât mai mare,
    •  inovaţiile valoroase să nu fie oprite,
    •  riscurile eşecului să fie reduse prin intermediul unor măsuri urgente,
    •  resursele să fie direcţionate către proiectele cele mai interesante;

    5. angajarea de persoane cu atitudine antreprenorială, care:

    •  acceptă schimbarea şi nu precupeţesc eforturi pentru a pune în practică soluţii noi,
    •  văd oportunităţi în nevoile nesatisfăcute,
    •  apreciază colaborarea şi managementul participativ;

    6. concentrarea simultană şi cu atenţie egal distribuită asupra procesului de inovare şi asupra performanţei în operaţiuni.

    ÎN LOC DE CONCLUZIE

    Bill Gates spunea că „succesul este un profesor prost. Îi seduce chiar şi pe oamenii cei mai inteligenţi, făcându-i să creadă că nu vor eşua niciodată“.

    Legat de acest citat, care mi se pare foarte adevărat, doresc să vă recomand o carte – „Seduced by Success“, de Robert J. Herbold. Autorul foloseşte exemplele unor companii precum General Motors, Kodak şi Sony, pentru a arăta cum pot fi evitate capcanele care stau în calea creativităţii şi inovării în companii şi cum se poate menţine avantajul lor competitiv  pe termen lung. Astfel de capcane sunt menţinerea modelelor de business şi a produselor cu mare succes în trecut, dar depăşite în prezent, care sunt promovate în continuare, la adăpostul unei culturi a confortului, în loc de a moderniza procesele şi de a actualiza cunoştinţele angajaţilor.

    Astfel de greşeli pot fi evitate, arată autorul,  dacă se acordă o atenţie deosebită unor aspect precum:

    1. Revitalizarea continuă a brandurilor şi a produselor;
    2. Abordarea din unghiuri noi a practicilor folosite cu succes;
    3. Menţinerea vitezei şi agilităţii companiei cu ajutorul unui leadership puternic;
    4. Luarea măsurilor necesare astfel ca angajaţii să aibă putere şi să nu fie împiedicaţi de birocraţie să îşi manifeste ideile.
     

  • Cea mai inteligentă clădire din lume, locul unde securitatea şi curăţenia sunt asigurate de roboţi

    Ştie unde locuieşti. ştie ce maşină conduci. Ştie cu cine te întâlneşti şi cât zahăr pui în cafea. Este vorba despre edge, probabil cel mai inteligent spaţiu de birouri construit până acum.

    O zi petrecută în clădirea Edge din Amsterdam începe cu o aplicaţie pentru smartphone dezvoltată împreună cu principalul chiriaş al imobilului, compania de consultanţă Deloitte. Din clipa când te-ai trezit, eşti conectat. Aplicaţia îţi verifică programul, iar clădirea îţi recunoaşte maşina la intrare şi te direcţionează către un loc de parcare. Apoi, aplicaţia îţi găseşte un birou, pentru că la Edge nu ai un birou personal. Nimeni nu are. Spaţiile de lucru se alocă în funcţie de programul pe care îl ai: aşezat la birou, în picioare în dreptul unui pupitru, într-o cabină de lucru, într-o sală de şedinţe, pe balcon sau într-o “cameră de concentrare”. Indiferent unde ai merge, aplicaţia îţi cunoaşte preferinţele în privinţa luminii şi a temperaturii şi adaptează atmosfera în consecinţă.

    Edge este şi cea mai ecologică clădire din lume, potrivit agenţiei britanice de evaluare BREEAM, care i-a acordat cel mai mare scor atribuit vreodată, 98,4%. Olandezii au o expresie pentru toate acestea: „het nieuwe werken“, adică noul mod de lucru. Este vorba despre utilizarea tehnologiei informaţiei pentru a adapta stilul de lucru cu spaţiul în care se desfăşoară activităţile. Este vorba despre eficienţa resurselor în sens tradiţional – panourile solare produc mai multă electricitate decât consumă clădirea –, dar şi despre utilizarea optimă a resursei umane.

    Această clădire a necesitat numeroase invenţii. Panourile LED supereficiente au nevoie de atât de puţină electricitate încât pot fi alimentate cu aceleaşi cabluri care transportă datele pentru internet. Panourile sunt dotate totodată cu senzori de mişcare, lumină, temperatură, umiditate, creând un plafon digital răspândit în clădire ca sinapsele unui creier. În total, în clădirea Edge există nu mai puţin de 28.000 de senzori.

    “Credem că putem fi Uberul clădirilor. Le conectăm la internet, le facem mai eficiente, iar în final în lume va fi nevoie de mai puţine imobile”, a declarat pentru Bloomberg Coen van Oostrom, directorul general al dezvoltatorului OVG Real Estate.

    UN ATRIUM DE 15 ETAJE.

    Atriumul este centrul gravitaţional al sistemului solar al Edge. Panourile celulare dintre etaje permit circulaţia aerului, care este evacuat prin acoperiş, creând astfel un sistem natural de ventilaţie. Variaţiile mici de căldură şi curenţii de aer îi fac pe ocupanţii clădirii să se simtă ca şi cum ar fi afară. Chiar şi într-o zi furtunoasă, clădirea rămâne luminoasă, cu lumină naturală.
    Atriumul şi acoperişul său înclinat, care din exterior arată ca şi cum ar fi fost tăiată o felie din clădire, inundă spaţiile de lucru cu lumină naturală, iar fiecare post de lucru se află la mai puţin de şapte metri de o fereastră.

    “Un sfert din această clădire nu este alocat spaţiilor de birouri, ci locurilor de întâlnire. Începem să observăm că spaţiul de birou nu mai este doar un loc de muncă în sine, ci trebuie să creeze o comunitate de lucru, un loc unde oamenii să dorească să vină, unde ideile sunt încurajate, iar viitorul este stabilit”, a explicat Ron Bakker, arhitect al proiectului Edge, la firma PLP Architecture.

    UN NOU MOD DE LUCRU. Circa 2.500 de angajaţi ai Deloitte împart 1.000 de birouri. Conceputul este numit hot desking” şi încurajează crearea de noi relaţii, interacţiunile întâmplătoare şi, la fel de important, utilizarea eficientă a spaţiului. Birourile sunt folosite doar la nevoie. Unele încăperi minuscule ale Edge conţin doar un şezlong şi o lampă, perfect pentru a da un telefon. Există de asemenea săli de jocuri şi baruri unde automatele ştiu cum îţi place cafeaua. Ecrane plate uriaşe aflate la fiecare colţ se pot conecta automat cu orice telefon sau laptop.

    Cum angajaţii care lucrează în Edge nu au birouri proprii, există în schimb dulapuri. Tot ce are de făcut un angajat este să găsească un dulap cu lumină verde şi să îşi folosească legitimaţia pentru a-l putea utiliza. Angajaţii sunt descurajaţi să păstreze un anumit dulap timp de mai multe zile sau săptămâni, parţial pentru că filosofia conceptului este ca oamenii să nu mai fie legaţi de un anumit loc sau de un sistem rigid de gândire.

    Deloitte colectează gigabiţi de date despre cum interacţionează oamenii cu Edge. Tablouri centrale de bord monitorizează totul, de la consumul de energie până la momentul când automatele de cafea trebuie aprovizionate. În zilele în care sunt aşteptaţi la muncă mai puţini angajaţi, o întreagă secţiune a clădirii ar putea fi închisă, reducând astfel costurile pentru încălzire, răcire, iluminare şi curăţenie.
    Filosofia generală a Deloitte în legătură cu Edge a fost că o investiţie care se amortizează în mai puţin de 10 ani merită încercată. Plafonul digital a fost una dintre cele mai costisitoare inovaţii. Deloitte nu a dorit să dezvăluie costul, dar Erik Ubels, director pentru informaţii la Deloitte în Olanda, a spus că va fi nevoie de aproximativ opt ani pentru amortizarea acestuia. Nu există niciun dubiu, a spus Ubels, că viitorul tuturor clădirilor va fi conectarea, atât în interiorul acestora cât şi cu alte clădiri. Întrebarea de mai multe miliarde de dolari este cine o va face. Oricine va reuşi acest lucru va fi una dintre cele mai de succes companii din lume”, consideră Ubels.

  • Ţara care vrea să scadă programul de lucru zilnic la 6 ore. “Programul de 8 ore nu este atât de eficient pe cât ai crede”

    Majoritatea dintre noi lucrăm 8 ore pe zi, poate chiar mai mult dacă nu terminăm ce avem de făcut în ziua respectivă. Mai multă muncă nu înseamnă şi eficienţă sporită. Potrivit unui nou studiu, la care au participat 600.000 de oamenim, persoanele care lucrează 55 de ore pe săptămână sunt cu 33% mai predispuşi unui atac cardiac decât persoanele care lucrează între 35-40 de ore pe săptămână, informează sciencealert.com

    Astfel Suedia se îndreaptă spre programe de muncă de 6 ore, în loc de programul clasic de 8 ore.  “Programul de 8 ore nu este atât de eficient pe cât ai crede. Este foarte dificil să stai atâta timp concentrat, de aceea introducem pauze, pentru a ne face ziua mai uşoară. Dar în acelaşi timp este mai greu de separat viaţa privată de serviciu”, este de părere Linus Feldt, CEO-ul Filimundus, companie ce dezvoltă applicaţi pentru telefoanele mobile.

    El este unul dintre adepţii programului de 6 ore. Staff-ul echipei este fericit şi nu vrea să se întoarcă la programul clasic. “Vrem să petrecem mai mult timp cu familia, să învăţăm lucruri noi, să facem sport mai mult”, a mai spus el. S-au înregistrat schimbări în modul cum lucrează, angajaţii stau departe de reţelele sociale şi alte site-uri care le-ar putea distrage atenţia, iar şedinţele sunt foarte scurte. “Ne este mai uşor să ne concentrăm pe ceea ce avem de făcut” a spus Linus Feldt

    Ziua este mai condensată, angajaţii sunt mai motivaţi să termine munca la timp şi au mai multă energie după cele 6 ore. Feldt a mai spus că nivelul de productivitate a rămas la fel, iar conflictele au scăzut pentru că oamenii sunt mai fericiţi.

    Şi alte companii vor să treacă la acest program, reprezentaţiile Toyota din Suedia lucrează aşa, dar şi Svartedalens, un azil de bătrâni din Gothenburg a implementat programul pentru asistente.

  • Ţara care vrea să scadă programul de lucru zilnic la 6 ore. “Programul de 8 ore nu este atât de eficient pe cât ai crede”

    Majoritatea dintre noi lucrăm 8 ore pe zi, poate chiar mai mult dacă nu terminăm ce avem de făcut în ziua respectivă. Mai multă muncă nu înseamnă şi eficienţă sporită. Potrivit unui nou studiu, la care au participat 600.000 de oamenim, persoanele care lucrează 55 de ore pe săptămână sunt cu 33% mai predispuşi unui atac cardiac decât persoanele care lucrează între 35-40 de ore pe săptămână, informează sciencealert.com

    Astfel Suedia se îndreaptă spre programe de muncă de 6 ore, în loc de programul clasic de 8 ore.  “Programul de 8 ore nu este atât de eficient pe cât ai crede. Este foarte dificil să stai atâta timp concentrat, de aceea introducem pauze, pentru a ne face ziua mai uşoară. Dar în acelaşi timp este mai greu de separat viaţa privată de serviciu”, este de părere Linus Feldt, CEO-ul Filimundus, companie ce dezvoltă applicaţi pentru telefoanele mobile.

    El este unul dintre adepţii programului de 6 ore. Staff-ul echipei este fericit şi nu vrea să se întoarcă la programul clasic. “Vrem să petrecem mai mult timp cu familia, să învăţăm lucruri noi, să facem sport mai mult”, a mai spus el. S-au înregistrat schimbări în modul cum lucrează, angajaţii stau departe de reţelele sociale şi alte site-uri care le-ar putea distrage atenţia, iar şedinţele sunt foarte scurte. “Ne este mai uşor să ne concentrăm pe ceea ce avem de făcut” a spus Linus Feldt

    Ziua este mai condensată, angajaţii sunt mai motivaţi să termine munca la timp şi au mai multă energie după cele 6 ore. Feldt a mai spus că nivelul de productivitate a rămas la fel, iar conflictele au scăzut pentru că oamenii sunt mai fericiţi.

    Şi alte companii vor să treacă la acest program, reprezentatele Toyota din Suedia lucrează aşa, dar şi Svartedalens, un azil de bătrâni din Gothenburg a implementat programul pentru asistente.

  • Cum să EVIŢI accidentele. Un ghid simplu, dar extrem de EFICIENT pentru toţi şoferii. A fost testat deja cu succes de aproape 100.000 de oameni

    Cu o flotă de 96.173 de maşini, dube, tractoare şi motociclete, UPS este unul dintre cele mai eficiente servicii de curierat din lume, care pune  foarte mare accent pe siguranţa şoferilor şi a coletelor transportate, şi a oferit un ghid prin care au redus aproape de 0 numărul accidentelor. 

    “Mulţi manageri şi supraveghetori de la UPS îşi învaţă copiii să conducă în acelaşi mod în care învăţăm noi şoferii să rămână în siguranţă pe şosele”.

  • Skanska a inaugurat cea de-a doua clădire din Green Court Bucharest, o investiţie de 35 de milioane de euro

    Suedezii de la Skanska au anunţat deschiderea oficială a celei de-a doua clădiri din Green Court Bucharest, construită în urma unei investiţii de 35 milioane euro. Clădirea B oferă 18.000 metri pătraţi dispuşi pe 12 etaje superioare, plus trei nivele de garaj subteran, cu un total de 315 locuri de parcare. În momentul de faţă, prezintă o rată de ocupare de 72% şi este închiriată de companii precum: Carrefour Romania, Sanofi, Colgate Palmolive Romania, Adecco Romania şi RINF Outsourcing Solutions.

    “(…) Ne propunem să încheiem anul 2015 cu clădirea B închiriată în întregime, în timp ce lucrările la Clădirea C vor evolua rapid.(…)”, a declarat Marcin Łapiński, Preşedintele Skanska Property România.

    Proiectul Green Court Bucharest este alcătuit din 3 clădiri de birouri cu o suprafaţă închiriabilă de 52.000 metri pătraţi. Prima clădire a proiectului a fost inaugurată la finele anului 2014 şi acum este închiriată în totalitate şi vândută companiei de investiţii imobiliare Globalworth Real Estate Investments Ltd.

    Green Court Bucharest este dezvoltat folosind tehnologii verzi şi soluţii sustenabile cum ar fi faţada eficientă din punct de vedere energetic, aportul crescut de aer proaspăt pentru un mediu de lucru sănătos, sistemele de iluminat eficiente energetic, echipate cu senzori de mişcare şi de intensitate sau prizele de încărcare pentru maşinile electrice. Proiectul va fi certificat LEED Gold şi le va oferi chiriaşilor cel mai înalt grad de confort, unul dintre cele mai eficiente şi versatile spaţii de lucru din Bucureşti şi standarde excelente de calitate.

    Compania suedeză Skanska este un gigant al pieţei de construcţii, cu un rulaj anual de peste 15 miliarde de euro, iar Green Court este primul proiect al companiei de pe piaţa locală. Suedezii au anunţat de mai mult timp că analizează achiziţia unor terenuri noi în Bucureşti, dar până în prezent nu au anunţat finalizarea vreunei noi tranzacţii, potrivit ZF.