BusinessMagazin

Tag: dublare

  • Hemoragia de capital a Chinei a ajuns la 1.000 mld. dolari. Investitorii străini fug. Protestele muncitorilor s-au dublat

    „Motivul pentru care muncitorii fac greve sau ies la proteste este că pur şi simplu nu au alte opţiuni.“

    Capital de aproximativ 1.000 de miliarde de dolari a ieşit din China anul trecut, semn că investitorii, oamenii înstăriţi şi companiile chinezeşti nu au încredere deplină în planurile guvernului de la Beijing de a reinventa a doua economie ca mărime din lume.

    Iar una din reformele prin care guvernul vrea să modifice structura eco­nomiei, închiderea oţe­lăriilor care produc în pier­dere, va distruge 400.000 de locuri de muncă în vre­muri în care numărul protestelor muncitorilor se dublează de la an la an. Specialiştii avertizează asupra riscului ca turbulenţele sociale să se înteţească.

    Toate acestea, la care se adaugă probleme ca prăbuşirea burselor şi a monedei naţionale, reducerea dramatică a rezervelor valutare şi ascensiunea meteorică a datoriei ţării (la 28.000 de miliarde de dolari), scot în evidenţă terenul nesigur prin care trebuie să meargă economia pentru a se îndepărta de exporturi ca motor de creştere şi pentru a se apropia de consum.  Ieri acţiunile chinezeşti au pierdut tot ce au câştigat în ultimele 13 luni din cauza îngrijorărilor că ieşirile de capital vor accelera. Rezervele valutare ale ţării sunt cu 600 de miliarde de dolari sub vârful atins în 2014 din cauza eforturilor guvernului de a ţine sub control yuanul în încercarea de a-i da o libertate mai mare pe pieţe.

    Analiştii estimează că rezervele valutare se vor reduce anul acesta cu 300 de miliarde de dolari, la 3.000 de miliarde de dolari, un nivel despre care se spune că subminează încrederea în puterea băncii centrale de a proteja moneda.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Peste câţiva ani în oceanul planetar va fi mai mult plastic decât peşti – raport Davos – FOTO, VIDEO

    Un raport al World Economic Forum, prezentat la forumul de la Davos, are o concluzie surprinzătoare: în anul 2050 în oceanul planetar va fi mai mult plastic decât peşte.

    În prezent în ocan se află 150 de milioane de tone de material plastic, iar producţia de plastic a lumii urmează să se dubleze în următorii doi ani, după ce a crescut deja de 20 de ori faţă de cea a anului 1964. Cantitatea de plastic din ocean ar urma să crească cu 4,8% în fiecare an până în 2025, şi cu 3% din 2025 până în 2050.

    Analiza ia în calcul o cantitate de peşte, aflată în ocean, de 1.000 de milioane de tone, cantitate care nu se va modifica în mod semnificativ în deceniile următoare. În schimb până în 2025 oceanul va conţine 250 de milioane de tone de material plastic, iar în 2050 plasticul va depăşi cantitatea de peşte.

    Mai trebuie spus că numai cinci ţări ale lumii, confom unui alt studiu McKinsey, sunt responsabile  pentru 60% din plasticul din oceanul planetar. Este vorba de China, Filipine, Thailanda, Indonezia şi Vietnam. Niciuna nu are o strategie de reciclare a deşeurilor de acest fel, şi, conform studiului citat, sunt necesare investiţii de 5 miliarde de dolari anual în managementul deşeurilor, în următorii 10 ani, pentru a schimba cât de cât situaţia.

     

  • Dan Şucu: Orice vânzare digitală are corespondenţă dublă în magazinele fizice.

    Omul de afaceri Dan Şucu, proprietarul grupului Mob­expert, spune că vrea ca în câţiva ani să dezvolte o reţea de outleturi Mob­ex­pert la nivel regional, astfel în­cât să acopere cel puţin cu un magazin nordul Mol­dovei, Dobrogea, Transil­va­nia şi sudul ţării. Şucu deţine un outlet în zo­na Pipera din Capitală de acum şase ani, ma­gazin în care ajung game la finalul ci­clului de viaţă sau pen­tru care se obţin unele redu­ceri de la pro­ducă­tori sau distribuitori.

    El spune acum că numai magazinele Mobexpert, fără outlet şi online, vor avea o creştere de circa 12% până la final de an şi că în următorii doi ani vânzările online ale Mobexpert ar trebui să ajungă la 10 milioane de euro.

    La fel ca mulţi alţi jucători din piaţa de mobilă, dar şi din alte sectoare, Mobexpert a fost puternic lovit de criză, afacerile grupului scăzând în 2009 la 115 milioane de euro, de la 169 în anul 2008 (prag istoric).

    Din 2011 însă, grupul a revenit pe creştere, dată fiind concentrarea pe noi game de produse (cum ar fi cele de exterior), pe creşterea gamei de decoraţiuni şi a ritmului de intrare a produselor noi în magazine.

    În 2014, Dan Şucu a început să apese pedala de acceleraţie din online, semnând parteneriate cu magazinele online emag.ro şi elefant.ro, iar în martie 2015 a relansat site-ul propriu. Anul acesta, vânzările din online ale Mobexpert se vor duce spre 4 milioane de euro.

    „Sunt sigur că online-ul încă este folosit mai mult pentru informare şi că orice vânzare digitală are corespondenţă dublă în magazinele fizice. Totuşi, creşterea este foarte bună pe online şi ne ajută în primul rând să susţinem evoluţia bună din magazinele fizice, pentru că partea digitală a influenţat mult acea creştere de 12% a cifrei de afaceri până la final de an doar penrtu magazinele Mobexpert.“

    În ultima perioadă, cele mai bune creşteri în consum s-au văzut la decoraţiuni, gamă pe care omul de afaceri vrea să o ducă la peste 35% din cifra de afaceri, în special cu ajutorul online-ului, dar şi pe zona de cultură a somnului (cum ar fi saltelele), unde oferta a crescut de trei ori, dar şi vânzările la fel.

  • Cel mai bun şef din lume? A oferit fiecărui angajat un bonus în valoare de 100.000 de dolari

    Bonusurile de final de an sunt oferite de companii pentru a motiva angajaţii şi a-i recompensa pentru munca făcută. Unele companii oferă mai mult, altele mai puţin. Miliardarul Jeffery Hidebrand, care deţine compania petrolieră Hilcorp, a decis să ofere un bonus de 100.000 de dolari fiecărui angajat al companiei, un număr de 1381 de oameni. Adică a scos din buzunar 138.100.000 de dolari.

    Această recompensă a venit deoarce compania şi-a atins obiectivul pe cinci ani, acela de a-şi dubla cifra de afaceri. În 2010, compania a atins alt prag, iar angajaţii au fost recompensaţi atunci fie cu o maşină în valoare de 50.000 de dolari, fie cu 35.000 de dolari cash.

    Averea lui Hildebrand este estimată la 5 miliarde de dolari. 

     

  • În ultimii patru ani, Hamé şi-a dublat vânzările

    Hamé a început activitatea de producţie pe piaţa românească în 2005, odată cu preluarea fabricii de la fosta firmă Romconserv SRL.

    „România este singura ţară cu caracter latin din grupul Hamé Holding şi s-au facut eforturi susţinute de adaptare la specificul local”, declară Sorin Bozdog, general manager Hamé România SRL.

    Compania a dezvoltat local o serie de reţete, acoperind mai multe segmente din categoria conserve: conserve cu conţinut ridicat de carne (95% carne de porc şi 92% carne de vita), ready meal-uri ce au la bază reţete cu specific local (ardei umpluţi, sarmale, gulaş sau fasole cu costiţă/cârnăciori) şi pate de ficat fără coloranţi, conservanţi sau potenţiatori de gust.

    Hamé Holding este o companie internaţională cu sediul în Cehia, reprezentată în peste 40 de state din întreaga lume, cu 8 facilităţi de producţie în Cehia, una în Slovacia, una în Rusia şi una în România, axate pe produse alimentare conservate: pate, carne, legume, mâncăruri gata preparate, conserve de fructe, gemuri, siropuri, conserve de peşte, baby-food, ketchup, sosuri şi produse refrigerate: pate, mâncăruri gătite şi sandwich-uri.

    Hamé România este prezentă în zece categorii de produse, cele mai importante fiind cele din categoria de pate şi carne (pentru care Hamé deţine o unitate producţie la Caracal), conserve de peşte şi compoturi (categorie în care Hamé România deţine poziţia de lider de piaţă in reţelele moderne de comerţ conform Retail Zoom scanning data decembrie 2014). În România, portofoliul companiei include mărcile: Hamé, Antrefrig, Hamánek, Hangiţa, Cara, Corăbioara, Bucataru’ şi Vasco da Gama. Brand-ul Antrefrig a fost preluat de catre Hamé Holding în anul 2007 şi inclus în portofoliul Hamé România.

  • Black Friday: Media Galaxy şi Altex au avut vânzări cumulate în valoare de 80 de milioane de euro

    Atât pe platforma online, cât şi în magazinele tradiţionale vânzările s-au dublat în timpul săptămânii, iar în weekend, s-au triplat. Un alt record obţinut se referă la faptul că pe parcursul celor 32 de zile de promoţii, lanţul de retail Media Galaxy şi Altex a avut vânzări cumulate în valoare de 80 de milioane de euro, atât online cât şi offline, cu 5 milioane de euro mai mult decât era estimat. Cea mai mare cifră s-a înregistrat în data de 20 noiembrie, când cumpărătorii au făcut achiziţii în valoare de 15 milioane de euro.

    În perioada Black Friday produsele au fost stocate în trei depozite cu o suprafaţă  totală de 40.000 de metri pătraţi. Chiar şi cu stocurile semnificativ mai mari decât în anii precedenţi, pe unele repere, acestea au fost epuizate sau a fost nevoie de o reîncărcare a stocului, cererea fiind foarte mare.

    Cele mai vândute articole în această perioadă au fost cele din categoria Entertainment. Vânzări semnificate s-au înregistrat şi în categoriile Brown Goods, Electronice şi Electrocasnice Mici.  S-a remarcat un interes crescut al clienţilor din segmentul masculin pentru produse din zona entertainment – laptopuri şi componente de gaming – precum şi smart TV-uri, în timp ce în segmentul feminin cele mai căutate articole au fost aspiratoarele, smartphone-urile şi uscătoarele de păr.

    În cele 32 de zile, pe site-urile Media Galaxy şi Altex au fost înregistrate peste 14.500.000 de vizite şi un trafic de 10 ori mai mare în vârf. 44% din trafic a venit de pe dispozitive mobile. Din totalul vânzărilor înregistrate, 20% au fost realizate pe platforma online.

    În ceea ce priveşte profilul consumatorului online, raportul s-a împărţit în 70% cumpărători de sex masculin şi 29% de sex feminin. Categoria de vârstă cea mai activă în zona online a fost cea din segmentul 18 – 44 de ani, reprezentând 84% din total vizitelor pe website, iar cel mai mare trafic a venit din zonele Bucureşti (37%), Timişoara (6%), Cluj (5%) şi Oradea (4%).

  • Valoarea plăţilor cu cardul de Black Friday s-a dublat faţă de 2014. Românii preferă, în continuare, produsele IT&C

    Vinerea Neagră din România, 20 noiembrie 2015, a întrecut aşteptările PayU România, în această ediţie a evenimentului comercial Black Friday plăţile cu cardul depăşind estimările iniţiale. În cele 24 de ore în care majoritatea retailerilor online s-au concurat în oferte, valoarea comenzilor plătite cu card bancar s-a dublat.

    Cumpărăturile de Black Friday au continuat şi în week-end, când mulţi dintre comercianţii online au venit cu noi campanii de reduceri. Valoarea comenzilor în cele trei zile (vineri, sâmbătă şi duminică) a fost de 2,5 ori mai mare decât în perioada similară a anului trecut.
    În privinţa numărului de comenzi, dacă în ziua de vineri acestea depăşiseră cu 40% numărul tranzacţiilor din ziua de 21 noiembrie 2014, în cele trei zile în care s-au derulat cele mai multe campanii, creşterea a fost dublă.

    “Aşteptările noastre au fost depăşite. Strategia magazinelor online, de a-şi repartiza mai multe oferte pe o perioadă mai mare de timp a dat roade şi, per total, nu doar ele au înregistrat încasări cel puţin duble după estimările noastre, dar şi cumpărătorii au avut la dispoziţie o perioadă mai mare de timp pentru a alege produsele preferate“, declară Marius Costin, CEO la PayU România.

    Categoria preferată de cumpărători a fost cea a produselor IT&C, cu o pondere de 47% în numărul total al comenzilor înregistrate în cele trei zile, respectiv 66% din valoarea totală. Produse din categoria fashion s-au comandat în procent de 10% din numărul total al comenzilor, respectiv 5% din valoarea totală. Restul produselor comandate (parfumuri, accesorii, ceasuri, cărţi, flori, cadouri etc) au reprezentat 21% din numărul total al comenzilor şi 22% din valoarea totală.

    Cea mai mare tranzacţie realizată cu cardul bancar în ziua de vineri a fost de aproximativ 18.000 de lei, dar a existat şi o tranzacţie record de 20.000 de lei în timpul celor două zile de week-end.

    Minutul de aur a avut loc în timpul dimineţii de vineri şi a înregistrat peste 600 de tranzacţii pe minut. Intervalul orar cu cele mai multe tranzacţii a fost tot vineri între 9-9.59, când numărul total al tranzacţiilor a fost de aproximativ 18.000 de tranzacţii.

    Prin PayU s-au procesat comenzi de Black Friday plasate pe cele mai mari magazine online din România: eMag, Elefant, FashionDays, Flanco, Altex, Carrefour Online, F64.ro, PC Garage, Telekom (clickshop.ro, germanos.ro).


     

  • Cum ar putea Europa să dubleze prezenţa femeilor în business în următorii cinci ani?

    Femeile sunt cel mai puţin folosit asset al economiei moderne.“ Celebrul citat al lui Angel Gurria, secretarul general al OECD, a fost adus în discuţie de Iwona Georgiew, partener şi responsabil cu diversitatea de gen în cadrul Deloitte CEE, în cadrul conferinţei „Diversitatea de gen în consiliile de administraţie – motor al creşterii performanţei companiilor“, organizată săptămâna trecută de Professional Women Network Romania, asociaţie care susţine ascensiunea şi dezvoltarea profesională a femeilor din business şi nu numai.

    Diversitatea de gen în consiliile de administraţie este o temă dezbătută intens la nivel internaţional. Dacă în America de Nord 19,5% din locurile în CA-uri sunt ocupate de femei, procentul scade dacă ne referim la Asia (7%) sau la America Latină (9,5%). Europa este lider când vine vorba despre diversitatea de gen în consiliile de administraţie, cu o medie de 21,5% de locuri ocupate de femei.

    „În pofida numeroaselor beneficii aduse de diversitatea de gen în conducerea companiilor şi a eforturilor susţinute din ultimii ani la nivel internaţional, ponderea femeilor nu a crescut la nivelul aşteptărilor – situându-se la până la 20% la nivel global. Acest fapt se datorează multiplelor bariere pe care femeile le întâmpină când acced la poziţiile de la vârful companiilor – aşa-numitul «glass ceiling». Aceste bariere constau atât în diverse prejudecăţi şi norme nescrise existente în societate, dar şi în modul cum femeile se autoevaluează şi se raportează la oportunităţile de carieră“, spune Sorana Baciu, preşedinte al PWN România. Dezbaterea legată de numărul femeilor aflate la conducerea companiilor porneşte de la faptul că, deşi aproape 60% dintre absolvenţii de învăţământ superior european sunt de sex feminin, femeile sunt depăşite semnificativ de bărbaţi când vine vorba de poziţii de conducere. „Faptul că nu ne folosim de resursele şi de pregătirea femeilor calificate reprezintă o importantă irosire de talent, de resurse şi de potenţial de creştere economică“, se arată în motivaţia dezbaterii iniţiate de Comisia Europeană.

    Ţinta UE este de a creşte procentul femeilor implicate decizional în boarduri până la 40% în 2020 şi este una extrem de ambiţioasă. „Dar nu imposibilă“, spune Angela Filote, director al reprezentanţei Comisiei Europene în România. Conform Angelei Filote, recomandările făcute de Comisia Europeană ţărilor membre au funcţionat parţial, fiecare ţară alegând să se autoreglementeze prin cote sau să lase piaţa să se regleze.

    Tocmai de aceea, următorul pas este ca recomandările să se transforme într-o lege, care a fost deja supusă aprobării în cadrul Consiliului Comisiei Europene: „Mai avem nevoie ca încă trei ţări să îşi dea acordul pentru ca acest proiect să devină o lege şi să ne asigurăm astfel că procentul de 40% va fi atins până în 2020, cu un termen de conformare până în 2028“, spune Angela Filote. Dacă nu a funcţionat recomandarea, va funcţiona obligativitatea? Exemplele de la nivelul UE arată că ţările care au impus cote au evoluat mult. Franţa a impus o cotă de 40% a numărului femeilor în CA-uri până în 2017, iar acum conduce clasamentul european cu 32,8%. Alte ţări care au impus cote sunt Italia (33% până în 2015, ajungând la 25,8%), Germania (30% din 2016 – au ajuns la 25,4) sau Belgia (33% până în 2017 – au ajuns la 23,4%). Sunt însă şi ţări care au depăşit niveluri de peste 20% fără a impune cote, prin mecanisme de autoreglare: Letonia – 32,3%, Olanda – 23,8%, Suedia – 29,4%, UK – 25,9% sau Slovenia – 22,2%.

    În tot acest tablou de încurajare a numărului femeilor în boardurile companiilor, România a înregistrat o scădere a procentului în ultimii cinci ani. Din octombrie 2010 până în aprilie 2014, ponderea persoanelor de sex feminin în consiliile de administraţie din UE a crescut într‑un ritm alert, ca urmare a faptului că un număr din ce în ce mai ridicat de state fie au aplicat, fie au iniţiat acţiuni legislative, fie au susţinut dezbateri publice intense pe această temă. Ponderea europeană a crescut cu 6,7% în decurs de 3 ani şi 6 luni, reprezentând o medie de 1,9 puncte procentuale/an, de aproape patru ori mai mare faţă de rata anterioară a schimbărilor înregistrate.

    În acest timp, România a înregistrat o scădere bruscă de aproape 10 puncte procentuale din octombrie 2010 până în aprilie 2014, de la 21% la 11,4%. De ce s-a întâmplat asta? „Din cauza lipsei de atenţie şi de conştientizare a tuturor părţilor interesate. Progresele care s-au făcut în vestul/nordul Europei s-au datorat dezbaterii intense a acestui subiect în toate sferele decizionale, cu implicarea activă a presei, şi, ca o consecinţă a acestor dezbateri, au fost luate măsuri legislative (Norvegia, Franţa, Italia) sau voluntare (UK)“, explică Sorana Baciu, preşedinte al PWN România.

    Conform unui studiu realizat de Deloitte România şi PWN România, ponderea femeilor în CA-uri a ajuns la 11,59% în companiile din indicele BET şi la 14% în total companii listate la Bursa de Valori Bucuresti (79 de companii la final de 2014). Deşi studiul a relevat faptul că cele mai multe persoane intervievate (73%) nu sunt de acord cu politica de cote impuse de Uniunea Europeană, „aceste cote ar putea ajuta la atingerea ţintei de 40%, mai ales dacă ţinem cont de scăderea îngrijorătoare a numărului femeilor în consiliile de administraţie din România, care se află acum pe locul 25 la nivel European“, spune Adriana Lobdă, partener în cadrul Deloitte. Consultanţii care au lucrat la studiul Deloitte, primul de acest gen de pe piaţa locală, au făcut şi o serie de recomandări privitoare la modul cum România poate să treacă peste prejudecăţi şi să atingă procentul de 40% până în 2020: este vorba despre reţinerea în companii a talentelor, despre prezenţa femeilor în toate structurile organizaţiilor (care poate crea un pipeline de talente pentru poziţiile din board), despre programe de mentorat, despre comunicarea eficientă a oportunităţilor de carieră, dar şi despre conştientizarea faptului că sistemul de cote al UE trebuie respectat.
    Pentru că, aşa cum a amintit şi Elena Doldor, doctor la Universitatea Queen Mary din Londra, eforturile de lobby ale UE au subliniat că „cel mai bun mod de a creşte numărul femeilor la conducerea companiilor este prin legislaţie strictă, cu monitorizare regulată, cu targeturi intermediare şi cu sancţiuni grave“.

  • Cum a reuşit această femeie să câştige 45 de milioane de dolari într-o singură zi. Ce afacere de success a încheiat

    Oprah Winfrey a făcut în jur de 45 de milioane de dolari la bursă doar prin simplu fapt că a declarat că a cumpărat acţiuni la Weight Watchers Internationl, scrie Hollywood Reporter.

    Winfrey a cumpărat 10% dintre acţiunile Weight Watchers, plătind 6.79 de dolari pe acţiune, iar la finalul zilei  preţul unei acţiuni s-a dublat, ajungând la 13.92 de dolari.

    Astfel valoarea investiţiei lui Oprah de 43 de milioane de dolari s-a dublat la 88 de milioane de dolari. De asemenea, Winfrey are opţiunea de a mai cumpăra încă 5% din acţiuni.

    Winfrey a declarat că se va alătura consiliului de administraţie al Weight Watchers şi va acţiona în calitate de consilier al companiei, companie care a fost fondată într-un subsol din New York în 1963.

    Averea lui Oprah Winfrey este estimată la 3 miliarde de dolari.

  • Cum plănuieşte noul CEO al Medicover România să dubleze afacerea operatorului privat de servicii medicale în următorii trei ani

    Sunt de profesie contabil, dar am încercat să scap de contabilitate: am fost director de finanţe în sectorul FMCG şi am parcurs etape în cariera mea în care am realizat că sunt un contabil mediocru, iar sfera managementului era contextul în care aveam mai multe de oferit“, se prezintă Adrian Peake, executivul care a preluat, din luna iunie a acestui an, conducerea operatorului suedez de servicii medicale private Medicover, în cadrul primei sale întâlniri cu presa.

    Peake şia început cariera în sectorul medical privat în 2009 ca director executiv al unei clinici din reţeaua BMI Healthcare, unul dintre principalii operatori medicali privaţi din Regatul Unit. Anterior experienţei sale în sectorul medical, a lucrat şi în FMCG, în cadrul unor companii precum Unilever şi Coca‑Cola & Schweppes Beverages. Venirea sa în România se datorează unui headhunter britanic, care făcuse anterior recrutări pentru el şi care apelase la Peake cu scopul de a obţine o recomandare pentru postul de CEO al Medicover România. Peake a decis să preia chiar el funcţia, încurajat şi de familie – povesteşte cum fiica sa, spre exemplu, sa entuziasmat când a auzit că tatăl său va lucra în ţara în care se află Transilvania.

    Medicover a intrat pe piaţa locală în urmă cu două decenii, interval de timp în care reţeaua a ajuns la 16 clinici în Bucureşti şi în provincie, 15 laboratoare de analize şi un spital generalist cu o capacitate de 120 de paturi în Băneasa, deschis în urma unei investiţii de 20 de milioane de euro. Anul trecut afacerea Medicover, în care intră şi divizia de laboratoare Synevo, a ajuns la venituri de circa 50 de milioane de euro în România, iar pentru 2015 Adrian Peake estimează că operatorul va avea înregistra o creştere de aproximativ 20%. Piaţa locală este printre cele mai importante ale companiei, reprezentând circa 10% din cifra totală de afaceri a grupului Medicover, cel mai mare operator de servicii medicale private din Europa Centrală şi de Est.

    Peake este mulţumit de decizia venirii sale în România – atât prin prisma descoperirilor sale în materie de arhitectură din Capitală, cât şi a celor ce ţin de gastronomia locală –, dar mai ales pentru oportunităţile pe care le oferă piaţa locală în prezent, mai ales în ce priveşte piaţa serviciilor medicale private. „Am văzut acest lucru odată cu creşterile pieţei înregistrate în ultimii ani, iar achiziţia operatorului Regina Maria este un bun indicator al faptului că alţi investitori văd piaţa locală atractivă, aşa că ne vom continua dezvoltarea în România şi vom înregistra creşteri semnificative de la an la an“, argumentează Peake.

    În acest context, planurile suedezilor de la Medicover sunt „ambiţioase, dar tangibile“ şi constau în dublarea afacerii în următorii trei ani. Strategia de atingere a acestui obiectiv se va realiza, potrivit lui Peake, pe trei direcţii: creşterea afacerii de la an la an cu aproximativ 20%, prin extinderea reţelei şi prin achiziţii. Anul acesta, Medicover a deschis o clinică la Timişoara, în urma unei investiţii de aproximativ 0,6 milioane de euro, iar, până la finalul anului, suedezii vor inaugura două noi unităţi, în Ploieşti şi Braşov. Acestea, alături de extinderea clinicii din Piaţa Victoriei, vor aduce nivelul investiţiilor în noi clinici realizate în acest an la valoarea de 2 milioane de euro.

    Peake spune că şiau propus ca anul viitor să deschidă cel puţin trei noi clinici, la care se vor adăuga şi alte douătrei posibile achiziţii: „Dacă ne uităm la harta României şi la oportunităţi în termeni de populaţie, există probabil şase oraşe potenţiale în care am putea fi – pe trei dintre ele le vom alege anul viitor, pe celelalte trei în 2017“.

    În ce priveşte cea dea treia strategie de creştere a companiei, achiziţiile, CEOul Medicover nu dezvăluie detalii legate de posibilitatea încheierii unei tranzacţii până la finalul anului, dar spune că se află în discuţie cu mai mulţi operatori. „Avem o strategie pe termen lung – aşa că nu trebuie să ne grăbim în a lua decizii, vorbim cu câţiva operatori şi vom achiziţiona companiile care sunt potrivite pentru Medicover. Bucureştiul este în continuare important pentru noi, aşa că ne uităm la clinici de aici, dar şi din alte regiuni din ţară – avem o întindere destul de vastă.“

    Adrian Peake nu exclude nici posibilitatea extinderii cu un spital – cel operat în prezent generează 30% din veniturile Medicover –, însă extinderea pe acest segment ar putea fi realizată mai ales prin parteneriate cu alte spitale din Bucureşti.
    Comparând experienţa sa anterioară în domeniul serviciilor medicale din Regatul Unit cu cea a pieţei locale, Peake spune că marile provocări sunt aceleaşi. „Piaţa serviciilor medicale private din România este similară celei aflate în orice altă ţară din lume – veştile importante pentru noi, potenţialii pacienţi, sunt că trăim mai mult şi că avansul tehnologiei ne ajută să identificăm problemele de sănătate de foarte devreme. Veştile proaste sunt că, în acelaşi timp, consumăm din ce în ce mai mult servicii medicale – acest lucru se aplică atât în România, cât şi în Regatul Unit, şi în alte ţări, iar satisfacerea acestei cereri ar trebui să vină parţial din partea guvernului şi parţial din partea investitorilor privaţi. Ce putem face toţi în industria sănătăţii este să oferim mediul potrivit pentru doctori şi asistente – o parte a problemelor lor sunt legate de bani, aşa că creşterea salariilor de către guvern este o direcţie de concentrare, dar trebuie să oferim împreună şi un mediu potrivit de dezvoltare, să le creăm cele mai bune condiţii pentru îndeplinirea unui act medical de calitate.“ Menţinerea talentelor medicale în ţară este o prioritate, în contextul în care şi pieţele vestice se luptă cu o criză a forţei de muncă a personalului pregătit – Regatul Unit, de pildă, a recrutat personal din Thailanda sau Pakistan.