ROMÂNIA ŞI EMIRATELE ARABE UNITE AU ÎN COMUN MAI MULTE DECÂT AR PUTEA CREDE CINEVA. Mai puţin la nivel cultural, dar mai mult pe plan financiar. Între Bucureşti şi deşert, dar şi invers circulă anual sute de milioane de euro, iar sumele sunt din ce în ce mai mari de la an la an. Datele consultate de Business Magazin la Departamentul de Comerţ Exterior din Ministerul Economiei arată că exporturile din România către Emiratele Arabe Unite au crescut în 2011 cu aproape 50%, de la 225 de milioane de euro la mai bine de 330. Şi în sens invers sumele au crescut, la capitolul importuri din Emirate creşterea fiind de 70%, până la 50 de milioane de euro. La nivelul întregii regiuni din Orientul Apropiat, România şi statele arabe şi-au intensificat semnificativ relaţiile comerciale: în cazul Arabiei Saudite, exporturile se apropie de 400 de milioane de euro, în creştere cu 150%, deşi importuri nu există, în timp ce Republica Arabă Siriană primeşte de la companiile româneşti mărfuri în valoare de 175 de milioane de euro.
ODATĂ CU PRĂBUŞIREA PIEŢEI EUROPENE, principala piaţă în schimburile comerciale ale României, relaţia economică cu alte regiuni a devenit necesară, iar datele arată că cea mai mare creştere la capitolul exporturi româneşti în 2011, cel mai recent an pentru care autorităţile au date oficiale, se înregistează tocmai cu statele din Orientul Apropiat – de 45%, apropiindu-se de pragul de două miliarde de dolari pe an.
Efervescenţa mai puţin vizibilă dintre România şi arabi a ieşit la lumină după ce între principalii poli economici ai celor două regiuni, Bucureşti şi Dubai, au început să se stabilească tot mai multe legături. Cele câteva zboruri pe săptămână ale transportatorului aerian naţional TAROM sunt concurate în 2013 de alte două companii aeriene – flydubai a intrat anul trecut pe piaţa din România cu trei zboruri săptămânale, iar recent compania low-cost Wizz Air, transportatorul numărul unu pe piaţa locală după numărul de pasageri transportaţi, anunţă că va începe să opereze tot trei zboruri între Bucureşti şi Dubai. Numărul de curse tur-retur ajunge astfel la circa zece pe săptămână, destinaţia din Orientul Apropiat fiind una dintre cele mai competitive dintre cele estice operate de la Otopeni. Calculele arată că între cele două oraşe vor zbura până la finele anului circa 50.000 de pasageri. Nasti Vlădoiu este preşedintele Uniunii Camerelor de Comerţ Bilaterale din România şi un bun cunoscător al schimburilor dintre România şi Orient. El observă că intensificarea legăturilor nu are neapărat legătură cu schimburi comerciale, ci mai ales cu turismul de lux.
„Românii sunt fie săraci, fie foarte snobi care au pretenţii”, spune Vlădoiu, sugerând apetitul ridicat pentru „mirajul exotic„ pe care îl oferă una dintre cele mai tinere metropole ale secolului al XXI-lea. Investiţiile de miliarde de dolari în hoteluri exclusiviste şi malluri menite să doboare recorduri mondiale în materie de măreţie, dar şi posibilităţile de răsfăţ şi îngrijire personală atrag anual milioane de turişi din toată lumea. Ultimii trei ani au arătat că, la nivelul percepţiei, Dubaiul a devenit şi printre români un loc care trebuie bifat, iar preţurile nu foarte mari îi atrag tot mai mult: „Un sejur de o săptămână ajunge să coste cam o mie de euro, deci mulţi dintre cei care plăteau o astfel de sumă în alte locuri au ales să încerce şi acest oraş„. Cei mai numeroşi, spune Vlădoiu, sunt cei care merg în Dubai pentru vacanţă sau cumpăraturi, dar în acelaşti timp şi pentru afaceri. „Toate zonele din afara Uniunii Europene au devenit ţinte pentru oamenii din mediul de business românesc. Preţul de producţie în statele arabe este extrem de competitiv, iar Dubaiul a devenit nu doar un loc unde poţi găsi clienţi locali, dar şi parteneri de afaceri de pe tot mapamondul„, mai spune Vlădoiu, punctând că, pe harta Asiei, Dubaiul este unul dintre principalii piloni, dar şi capitala economică a Orientului Apropiat.
MATEI STOENESCU, preşedintele Camerei de Comerţ România-Arabia Saudită, observă că ţara noastră se pune în linie cu o politică mondială de orientare spre est, însă nu remarcă neapărat o agresivitate a companiilor româneşti de a merge către această regiune. Piaţa arabă este una tradiţională pentru companiile româneşti, dat fiind că este un mare consumator de produse agricole derivate, material lemnos şi de echipamente şi servicii folosite în industria petrolieră. El remarcă şi interesele pe care le au arabii în România, în mare parte legate de investiţii în afaceri pe piaţa românească (în mare parte în turism sau industria uşoară) şi, după cum punctează Nasti Vlădoiu, ca destinaţie de vacanţă, „atraşi de fetele frumoase”.
DATELE PENTRU 2012 VOR ARĂTA PROBABIL UN NOU PLUS RECORD LA CAPITOLUL EXPORTURI ÎNTRE ROMÂNIA ŞI ORIENTUL APROPIAT ŞI, după cum spunea anterior Gabriel Ghelmegeanu, preşedintele Camerei de Comerţ România-China, ţara noastră începe să înveţe din greşeala pe care a făcut-o după 1990, când „a întors complet spatele către est”.