BusinessMagazin

Tag: dreapta

  • Viitorul partid al lui Ungureanu. A fi sau a nu fi de dreapta

    Pentru guvernul Ungureanu, o reuşită a misiunii imposibile de a alege şi a promova în Parlament o variantă cât mai puţin neechitabilă de rezolvare a problemei, cu limitarea termenului de primire a cererilor de restituire în natură şi plafonarea despăgubirilor (ministrul justiţiei a propus 15%, procent apreciat însă drept “cam mic” de ambasadorul SUA, Mark Gitenstein), va fi un prim test politic crucial, înaintea următorului val de privatizări şi a verdictului pentru Roşia Montană.

    De acest prim test depind nu numai şansele premierului de a coagula un partid credibil de dreapta, dar şi posibilitatea statului român de a evita concomitent atât deteriorarea imaginii sale externe şi stricarea relaţiilor din coaliţie, cât şi deteriorarea situaţiei financiare a ţării într-o epocă de consolidare fiscală dură. Iar testul începe cu ameninţarea foştilor proprietari că dau statul în judecată la CEDO, continuă cu presiunile din coaliţie ale UDMR şi se încheie cu pledoaria deschisă a ambasadorului SUA pentru cauza actualilor cetăţeni americani ai căror familii au avut proprietăţi în România.

  • Preda: Loc la dreapta PDL nu e decât pentru formaţiuni ultraconservatoare şi fundamentalişti religioşi

    “Loc la dreapta PDL nu e decât pentru formaţiuni ultraconservatoare, y compris pentru fundamentalişti religioşi. Mă tem că acest loc nu reprezintă azi mai mult de 3-4 procente, adică mai puţin decât actualul prag electoral”, afirmă Preda, referindu-se la proiectul formaţiunii Noua Republică, condusă de teologul Mihail Neamţu şi susţinut de fostul ministru Sebastian Lăzăroiu, caracterizat de Preda drept “un sociolog din ce în ce mai angajat, dar fără de partid”.

    Ca să evite pierderea de viteză electorală de pe urma căreia ar câştiga formaţiuni situate şi mai la dreapta PDL, aşa cum este Noua Republică, PDL trebuie să-şi asume însă “o parte esenţială a dreptei, cea care a fost abandonată de PNL atunci când acest partid a ales să se arunce în braţele stângii”, consideră Preda.

    În opinia lui, cele cinci idei liberale sunt următoarele: politicienii slujesc cetăţeanul, nu statul; sectorul privat şi cel public au o demnitate egală; scopul ultim al politicilor trebuie să fie creşterea economică, nu diminuarea deficitului public; funcţia esenţială a statului este protecţia vieţii, bunurilor şi libertăţilor individuale; moderaţia, capacitatea de a discuta cu ceilalţi parteneri politici, e soluţia ieşirii din izolare.

    “Statul trebuie să producă protecţie, de la previzibilitatea de care au nevoie actorii economici la compasiunea pentru actorii neeconomici lipsiţi de resurse. Doar ignoranţii pot crede că, în faţa crizei, statul trebuie să demisioneze. Lumea modernă e strâns legată de rafinarea modalităţilor protecţiei”, afirmă Preda.

  • Adrian Năstase: Ideile stângii sunt cele care vor scoate lumea din criză

    “Faptul că Germania şi Franţa se gândesc la ideea de a introduce impozite speciale pentru speculaţiile bancare, faptul că dreapta britanică lansează planuri pentru crearea de locuri de muncă legitimează mesajul stângii europene, care susţine un stat mai activ, mai implicat, mai responsabil”, argumentează Năstase, în discursul pregătit pentru Consiliul Naţional al PSD.

    Europenii “au început să sesizeze inconsistenţa politicilor neoconservatoare”, precum şi ineficienţa măsurilor de austeritate, iar reacţia lor a început să se vadă, continuă Năstase, exemplificând cu rezultatul alegerilor dintr-o serie de state: “Stânga a obţinut, pentru prima dată în istorie, majoritatea absolută în Senatul francez, după ce s-au câştigat alegerile locale, social-democraţii danezi au câştigat alegerile şi au dat premierul, în Germania social-democraţii câştigă land după land, iar în alegerile locale din Italia, stânga a spulberat dreapta lui Berlusconi”.

    În acest context, el a criticat faptul că “Guvernul condus de la Cotroceni” continuă “politica falimentară a austerităţii, deşi chiar marile guverne din UE, conduse de neoconservatori, au început să accepte mesajul stângii”. În opinia lui Năstase, preşedintele Traian Băsescu “se găseşte acolo unde s-a aflat permanent de-a lungul carierei sale politice: împotriva curentului. A fost socialist când credea că poziţionarea la stânga va da bine, a trecut la dreapta când criza era pe punctul de a începe şi acum continuă să insiste pe aceleaşi idei demonstrate politic drept falimentare”.

  • Apă-ca-Zăpada: cine va prelua moştenirea lui Băsescu?

    Pe de o parte, unii dintre fruntaşii PDL şi ai partidelor existente (Sorin Frunzăverde, Ioan Oltean, Gheorghe Becali de la PNG, Vasile Lupu de la PNŢCD) au înţeles-o drept o simplă ofertă de a perpetua PDL la putere, printr-o lărgire a sistemului de alianţe început cu UNPR.

    Pe de altă parte, ideea de a porni o mişcare sau mai multe de jos, promovate prin internet de către oameni situaţi în afara sferei politicii, s-a materializat deja sub o primă formă: iniţiativa teologului Mihail Neamţu, proaspăt retras din funcţia de director ştiinţific al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului, de a crea Noua Republică – “o platformă democratică prin care se reunesc, într-o acţiune coerentă şi vizibilă, sensibilităţile clasic-liberale, conservatoare şi creştin-democrate” şi care propune reducerea taxelor, dar şi limitarea deficitului bugetar la 1% din PIB, după cum scrie iniţiatorul pe blogul său.

    Neamţu a comentat eventuala concurenţă pentru supremaţie între formaţiunile ce s-ar revendica de la ideea de Albă-ca-Zăpada, folosind metafora apelor de munte care ar urma să se unească într-o “uriaşă cascadă” de dreapta, capabilă să învingă “curenţii acvatici de sorginte social-democrată”.

  • Cât de populară va fi de fapt Albă-ca-Zăpada

    Cum denumirea de Mişcare Populară fusese deja înregistrată la OSIM de Ioana Băsescu, echivalarea acuzatoare între MP şi ACZ a venit logic, cu corolarul că Lăzăroiu, liber de contract, ar urma să prezideze noua formaţiune şi o s-o crească suficient de mult până la anul încât ea să poată repeta performanţa partidului ceh TOP 09 (la alegerile din 2010, la doar câteva luni de la înfiinţare, TOP 09 a intrat în parlament cu 16% din voturi şi s-a aliat ulterior cu fostul partid de guvernământ de dreapta, permiţându-i acestuia să asigure continuitatea puterii).

    Ulterior, într-un interviu pentru TVR, preşedintele Traian Băsescu s-a delimitat de o asemenea interpretare, lăsând să se înţeleagă că MP ar fi de fapt o alianţă a mai multor forţe politice capabile să se opună USL, fie ele existente (de pildă, Partidul Poporului sau Partidul Popular Maghiar, pe care Elena Udrea nu le-a exclus din ecuaţie), fie încă inexistente (ACZ).

    Ca atare, până la naşterea ACZ, pe blogurile influente ale dreptei a apărut ideea că Lăzăroiu şi-ar putea creşte vizibilitatea candidând la Primăria Capitalei, o rampă deja tradiţională pentru viitorii prezidenţiabili, cu care ocazie s-ar putea coagula şi ACZ, văzută nu ca un salvator al PDL, ci al Dreptei trădate de PNL şi de baronii PDL.