BusinessMagazin

Tag: distribuire

  • CIT Grup pariază pe distribuţia online şi offline prin parteneriate cu platforme de e-commerce şi magazine tradiţionale

    CIT Grup, distribuitor românesc pe nişa echipamentelor IT refurbished, şi-a retrasat strategia de creştere în jurul diversificării distribuţiei prin parteneriate cu mai mulţi jucători din e-commerce şi retailul tradiţional, lansarea unei noi platforme de distribuţie online, dar şi extinderea în alte ţări din regiune.

    Primele parteneriate încheiate au ca efect prezenţa produselor CIT Grup pe platforma cel.ro, dar şi alte platforme de e-commerce. De asemenea, compania timişoreană negociază prezenţa produselor refurbished şi în cadrul reţelei de magazine Penny.

    În 2015, CIT Grup a înregistrat o creştere de 24% a cifrei de afaceri. Aproximativ 70% din venituri au fost asigurate de reţeaua proprie de distribuţie, care depăşeşte 3.500 de distribuitori înregistraţi, din care aproape 20% sunt activi în
    fiecare lună. În acelaşi timp, 25% din cifra de afaceri a fost asigurată de vânzarea către segmentul B2B, iar diferenţa% de achiziţiile făcute de persoane fizice.

    CIT Grup, companie din Timişoara cu o activitate de 14 ani, a introdus conceptul refurbished în România. CIT Grup deţine un magazin cu o suprafaţă de 450 mp în Timişoara şi are în medie 100.000 de produse în stoc. Principalele zone de vânzare ale CIT Grup sunt Bucureşti, Timişoara şi Cluj-Napoca, dar şi oraşele mari din Moldova. 95% din produse sunt distribuite pe piaţa locală.

  • Facturile la energie, încărcate cu 1 miliard de euro

    Românii au plătit peste un miliard de euro în plus la energie electrică, în perioada 2010-2013, se arată într-un raport al Curţii de Conturi. Potrivit Digi24, banii reprezintă de fapt pierderile de energie din reţele electrice, pe care distribuitorii le-au trecut pe facturile românilor.

    „În perioada 2010-2013, în reţelele electrice de distribuţie au fost înregistrate pierderi în valoare estimată de 1.301.680.000 euro[…] Pierderile înregistrate, în valoare de 5.631.913.000 lei (1.301.680.000 euro), au fost acoperite în proporţie de 82% prin tariful de distribuţie (componentă a tarifului de energie electrică achitat de consumatori), respectiv ANRE a acceptat în tariful aferent serviciului de distribuţie (tarif ce se regăseşte în preţul energiei electrice achitat de consumatorii finali), pierderi în valoare de 4.619.469.000 lei (1.069.180.000 euro)”, se arată raport de audit privind piaţa de energie electrică în perioada 2010-2014, elaborat de Curtea de Conturi.

    Citiţi mai multe pe digi24.ro

  • Sfatul de business al săptămânii de la Ioan Mezei, director general Stihl România

    „Educaţia este principalul atu pe care îl poate avea cineva în viaţă”

    Stihl România a bugetat 5 milioane de euro pentru investiţii în dezvoltarea reţelei de distribuţie, pentru o perioadă de 4 ani. Reţeaua Stihl din România este formată din 200 de dealeri, care operează 300 de magazine şi spaţii de service, iar anul trecut compania şi-a majorat vânzările cu 10%, la 26 de milioane de euro. De mai bine de 16 ani, Ioan Mezei este director general al Stihl România; anterior, a lucrat în cadrul Orange şi în sistemul Coca-Cola.

    CARE A FOST CEL MAI DIFICIL MOMENT DIN CARIERĂ ŞI CUM L-AŢI DEPĂŞIT?

    Aş putea spune că de când sunt la Stihl nu am avut o criză majoră, dar venirea aici a fost dificilă pentru că volumul de business era mai mic faţă de sistemul anterior în care am lucrat. Ultimii cinci ani au fost mult mai dinamici decât perioada de acum 15 ani, fiind mult mai multe investiţii. Or când ai de gestionat o afacere mai mică te confrunţi cu lipsa de resurse: când am ajuns la Stihl vorbeam de vreo 3 milioane de euro cifră de afaceri. Pentru că a concura, investiţii, care, sunt proporţionale cu dimensiunea afacerii. Nici notorietatea mărcii nu era la fel ca acum.

    CE AŢI ÎNVĂŢAT DIN ACEASTĂ EXPERIENŢĂ?

    Am venit dintr-o altă industrie şi a trebuit să mă adaptez la o nouă piaţă şi o nouă industrie şi nu a fost neapărat uşor. Am venit din fast moving consumer goods, unde ritmul este mult mai rapid şi totul se întâmplă după o altă logică. Vânzarea zilnică pe care nu ai făcut-o azi, la băuturi răcoritoare, s-ar putea să o pierzi, pe când vânzarea de unelte are un ritm mai lent. Sunt reguli noi. A fost interesant să găsesc cheile de creştere a vânzărilor; o consecinţă este că cifra de afaceri a fost în permanent pe plus.

    CARE SUNT GREŞELILE PE CARE LE ÎNGĂDUIŢI ALTORA?

    Aproape întotdeauna când un nou angajat intră în organizaţie, îi spun: „Mă aştept să greşeşti. Dacă nu greşeşti, înseamnă că nu-ţi asumi riscuri, adică nu te duci după oportunităţi, ceea ce probabil e o formă de involuţie”. Regula este ca dacă au greşit o dată, să încerce să nu repete aceeaşi greşeală, să facă altele. Şi eu am făcut greşeli, cum ar fi o campanie promoţională în care probabil că am risipit 60.000 de euro.

    CE ALTĂ PROFESIE V-AR FI PLĂCUT?

    Sunt calificat ca inginer. Dacă aş putea să aleg, aş alege businessul.

    CE ALTĂ PROFESIE NU AŢI FI ALES NICIODATĂ?

    Medic. Îi respect, sunt nişte eroi, dar nu e de mine.

    UN SFAT PENTRU TINERI LA ÎNCEPUT DE CARIERĂ.

    În primul rând să investească într-o educaţie solidă, care este principalul atu pe care îl poate avea cineva în viaţă. Să îşi asume responsabilităţi; să se arunce, să nu aştepte să vină cineva – mama, tata, statul – să îi spună să facă ceva. Mi-e teamă că tânăra generaţie este mai înclinată spre a nu-şi asuma viaţa în propriile mâini.

    Chiar la 40 de ani investiţia în educaţie „riscă” să aibă rezultate. Educaţie formală se poate face la orice vârstă. În plus, învăţarea e zilnică, nu trebuie să fie doar formală. Trebuie să înveţi atât cât ai nevoie şi nimeni nu-ţi spune când să te opreşti sau ce ar mai trebui să înveţi.

    Peferinţe

    CUVÂNT: Se poate

    CARTE: Sunt pasionat de istorie. Am citit „Biografia lui Deng Xiaoping” de câteva ori.

    PERSONALITATE: E cineva care nu are notorietate foarte mare, nu are carismă – primarul din Oradea. Este foarte respectat într-un anumit mediu (orădenii) iar unul dintre partidele majore l-a invitat la Bucureşti ca secretar general, doar graţie reputaţiei lui.
     

  • Cum s-a transformat un blog într-un business de peste 1 milion de euro

    Am văzut cum şi-au schimbat oamenii atitudinea faţă de mine şi am realizat că acesta este un avantaj ce poate fi folosit“, descria Alex Drăgan prima experienţă care i-a arătat importanţa vestimentaţiei, în perioada în care era încă în liceu şi şi-a cumpărat primul sacou. „Am plătit pentru acesta 50 de lei şi am cerut şi un discount, pentru că nu avea un nasture“, îşi aminteşte Drăgan amuzat evenimentul. Pasiunea sa pentru vestimentaţie a evoluat în afacerea Sarto made to measure, pe care antreprenorul o conduce în prezent împreună cu Matei Ladea şi care cuprinde activităţi precum vestimentaţia made to measure, consilierea vestimentară şi distribuţia de pantofi. Potrivit celor doi, cele mai recente realizări au fost preluarea distribuţiei pentru producătorul de pantofi Loake, furnizor al Casei Regale a Marii Britanii, crearea unui showroom dedicat pentru această marcă, dar şi dezvoltarea unui nou showroom Sarto made to measure în zona pieţei Charles de Gaulle din Capitală. Au ajuns astfel la o cifră de afaceri la nivel de grup de aproximativ 1,1 milioane de euro.

    Alex Drăgan este absolvent de Jurnalism şi îi place în continuare să testeze reacţiile oamenilor referitoare la îmbrăcăminte – se îmbracă „bine“ într‑un hotel, pentru ca alteori să poarte un hanorac, spre exemplu, observând schimbarea evidentă de percepţie a celor ce îl înconjoară. „La noi în ţară se pune foarte mult accent pe aspectul exterior. În momentul în care poartă un costum, bărbaţii români se schimbă, nu mai sunt aşa dezinvolţi, spre exemplu italienii se poartă în costum ca românii în tricou“, explică el.

    În acest context, Drăgan a ales să îşi transforme pasiunea pentru vestimentaţie într-un business în 2006. A început să ofere sfaturi de vestimentaţie pe un blog, după care a fondat Academia de Stil, ce consta în servicii de audit de garderobă şi consiliere vestimentară pentru bărbaţii atenţi la propria imagine sau pentru companiile care doreau să implementeze un anumit dress code în organizaţie. Ulterior, a urmat cursuri în domeniu în Italia, unde a văzut pentru prima oară o „sartorie“ şi de unde a învăţat atât procedeul made to measure, cât şi modelul unui astfel de business. „Made to measure-ul se află la graniţa dintre retail şi bespoke, croitoria de la zero. Alegem ţesătura, căptuşeala, etc. dar lucrăm pe baza unui etalon, pe care îl ajustăm în funcţie de măsurile clientului.“ Această variantă oferă posibilităţi nenumărate de individualizare şi un preţ accesibil. Articolele vestimentare pot fi executate astfel într-un timp relativ scurt şi cu costuri scăzute, prin comparaţie cu procedeul bespoke. Alex Drăgan a lansat Sarto made to measure în 2012, axându-se pe realizarea de cămăşi şi costume made to measure, dar continuând cu activitatea de consiliere. Dacă la început afacerea l-a costat 35.000 de euro, ulterior investiţia s-a prelungit pe termen lung cu până la 60.000 de euro şi a fost amortizată până la sfârşitul anului 2013. Matei Ladea, de formaţie politolog şi jurist, care se ocupă în prezent de relaţia cu furnizorii, marketing şi aspectele juridice ale firmei, s-a alăturat ulterior afacerii. Anterior, a lucrat atât în administraţia publică în Bundestag (Parlamentul Germaniei – n.r.) pentru partidul CDU condus de Angela Merkel, cât şi în cel privat, în marketing şi management în achiziţii la unul dintre marii retaileri din FMCG.

    Plajele de preţuri în cadrul Sarto made to measure se situează între 39 de lei – în cazul produselor de îngrijire a pantofilor – şi pot ajunge până la 5.000 de lei, în cazul costumelor din ţesături cu fir de aur de 24 de carate. Preţurile diferă în funcţie de fineţea materialului din care sunt confecţionate sau de procedeul de fabricare. Spre exemplu, o pereche de butoni costă în medie 250-300 de lei, însă o pereche de butoni din argint costă 600 de lei. Antreprenorii spun că în ultimul trimestru au ajuns la o medie de vânzare de 30 de costume, 30 de cămăşi şi aproximativ 35 de perechi de pantofi lunar. Ca urmare a deschiderii showroomului din zona pieţei Charles de Gaulle, ce se întinde pe o suprafaţă de 320 de metri pătraţi, anul acesta se concentrează pe mărirea echipei, formată în prezent din 10 persoane, ca urmare a dezvoltării capacităţii de producţie pentru a face faţă unui flux constant de circa 100 de comenzi pe lună.

    Ladea şi Drăgan spun că, în comparaţie cu alte pieţe din vestul Europei, cu care au contact prin prisma furnizorilor şi a distribuţiei de pantofi, piaţa locală de made to measure este în expansiune, dar rămâne imatură. „În urmă cu cinci ani eram aproximativ trei jucători, astăzi răsare câte un nou serviciu de made to measure la câteva săptămâni. Observăm o consecinţă pozitivă – dovada creşterii cererii, dar şi repercusiuni negative – noile mărci fac dumping nesustenabil pentru pretenţiile de calitate pe care le etalează“, explică antreprenorii. Totodată, dacă în urmă cu cinci ani investeau mult timp pentru a explica clienţilor beneficiile unei ţinute pe măsură şi opţiunile de personalizare a acesteia, acum majoritatea celor care le calcă pragul au noţiuni generale în domeniu. „Au apărut mai mulţi clienţi recurenţi, iar concurenţa ne-a ajutat mult în acest sens, mulţi dintre clienţi fiind oameni care s-au informat din mai multe surse şi au ales să vină la noi. Se observă cu precădere creşterea cererii de costume pe măsură şi nu numai de costume, cât şi cămăşi, pantaloni şi accesorii personalizate. Potrivit lui Alex Drăgan, clienţii din mediul de business schimbă cel puţin trei – patru costume pe an, însă există şi unii care îşi fac patru costume în fiecare sezon. Toţi au posibilitatea de a alege dintr-o piaţă a hainelor bespoke şi made to measure care câştigă din ce în ce mai mult teren – alături de Sarto made to measure se află şi Casa Frumoasă, Alexandru Ciucu, Tata şi Fiul, Tudor Tailors, Marsay şi mai mulţi jucători de talie mică.

  • Care sunt mărcile cele mai apreciate de români

    Construirea ataşamentului emoţional dintre consumatori şi marcă este una din cele mai importante investiţii pe care le face o companie, declara Marc Gobé, un vizionar al marketingului. „Viziunea strategică trebuie să fie una de lungă durată întrucât legătura emoţională nu se va transfera imediat în vânzări, dar este un pilon solid şi indispensabil pe care se poate dezvolta marca în timp“, spune Manuela Dănilă, new business development & client service director în cadrul companiei de cercetare de piaţă 360insights.

    „Oamenii iubesc mărcile, dar uneori mărcile nu iubesc oamenii şi asta este cauza multor oportunităţi pierdute de a crea o legătură între marcă şi om“, spune Marc Gobé, care a dezvoltat de-a lungul carierei sale zece legi esenţiale pentru un branding de succes. Aceste legi sunt pilonul principal care stă la baza studiului Emotional Branding derulat de 360insights, aflat acum la a patra ediţie. Studiul identifică mărcile care au reuşit să construiască legături emoţionale puternice cu consumatorii români, analizând 400 de mărci din 13 categorii de produse şi servicii, iar cele patru ediţii ale studiului au marcat evoluţii spectaculoase şi căderi la fel de impresionante de pe podium.
    Covalact, de pildă, a urcat, din 2011 până la finalul lui 2015, 26 de poziţii în clasament, ajungând pe a treia poziţie în categoria produselor alimentare; tot o marcă de lactate, Delaco, a urcat în acelaşi interval 22 de poziţii, ajungând pe locul cinci în rândul produselor alimentare. Kinder a urcat 24 de trepte în segmentul dulciurilor, ajungând pe treapta a treia a podiumului, iar Aqua Carpatica a ajuns pe poziţia 11, după ce se clasa în 2011 pe locul 27 în categoria băuturilor nealcoolice.

    Abordarea ataşamentului emoţional al consumatorilor este o carte de jucat în toate perioadele, „pentru că noi, oamenii, luăm multe decizii pe baza emoţiilor“, spune Mihai Bârsan, vicepreşedinte marketing la Ursus Breweries. De fapt, adaugă el, medicii au constatat că în cazurile când, din cauza unor accidente sau alte situaţii nefericite, anumite persoane îşi pierd capacitatea de a simţi emoţii, acestea nu sunt capabile să ia nici cea mai mică decizie. „Este deci neapărat nevoie de un «impuls», iar acesta este dat de ataşamentul emoţional faţă de marcă, dar şi de siguranţa alegerii“, mai spune reprezentantul Ursus.Un exerciţiu util, spune reprezentanta 360insights, este de a compara indexul Emotional Branding cu vânzările sau cota de piaţă. „Atunci când indexul este mai mare decât cota de piaţă, marca este aspiraţională, dorinţa de achiziţie nu s-a concretizat, iar rolul marketingului este de a căuta pârghii prin care să faciliteze accesul consumatorilor la marcă, identificând factorii externi ce blochează consumul sau cumpărarea propriu-zise, oprind ataşamentul la nivel de atitudine“, explică Manuela Dănilă.

    Tot ea mai spune că dacă indexul este mai mic decât cota de piaţă este vorba de mărci care se bucură de factori de piaţă favorabili (ca distribuţie extinsă, preţ accesibil), ce susţin vânzarea, chiar dacă aprecierea mărcii e mai redusă. „Se impune în astfel de cazuri mai degrabă o strategie defensivă. Pentru a-şi proteja cota de piaţă, marca trebuie în primul rând să îşi securizeze grupul de consumatori, căutând să reiniţieze dialogul cu aceştia şi să le recâştige aprecierea“, afirmă Dănilă. Capitalul emoţional al unui brand este extrem de important şi poate deveni un avantaj competitiv esenţial, mai ales într-un context economic precum cel actual. În categoria dulciurilor, top 10 este format dintr-un amalgam ce include tablete, batoane, praline şi cremă tartinabilă, până la prăjituri şi gumă de mestecat, ceea ce, în opinia Manuelei Dănilă confirmă hedonismul românilor şi deschiderea lor către o plajă largă de subcategorii în acest segment.

    La fel ca în fiecare an, Milka este ocupanta detaşată a primei poziţii; ingredientul cheie în povestea sa este inovaţia cu care îşi surprinde consumatorii, arată studiul. Diversitatea şi creativitatea portofoliului fac experienţa mai mult decât un simplu moment de consum. Celelalte două ocupante ale podiumului, Snickers şi Kinder, se apropie mai mult ca în alţi ani de inimile românilor. Snickers atrage mai mult bărbaţii şi persoanele de peste 35 ani, în timp ce Kinder este mai degrabă pe placul tinerilor şi femeilor.

    Categoria snacksurilor sărate este relativ nouă în topul Emotional Branding, fiind monitorizată pe parcursul ultimelor două valuri. Clasamentul este condus de chipsuri, Lay’s şi Chio cresc fiecare câte două poziţii în clasament şi ajung acum ocupantele primelor locuri de pe podium. Lay’s îşi câştigă fanii prin dinamism şi prin reclame memorabile, făcându-i pe consumatori curioşi ce ar putea Lay’s să mai facă sau să mai spună. Chio este apreciat pentru inovaţii şi reuşeşte să îşi creeze un segment de public loial, menţinând astfel destul de strânsă lupta cu rivalii de la Lay’s. Din rândul chipsurilor, în top 10 se află şi marca Pringles, care primeşte în principal susţinerea tinerilor de 16-24 ani, atraşi de personalitatea mărcii. Toortitzi, marcă nou introdusă în clasament, ajunge direct pe pozitia a şasea; „inovaţia îi oferă unicitate şi întâietate în alegere, asociindu-se în principal cu legea preferinţei («Chiar dacă pot să aleg între mai multe mărci, o prefer pe aceasta»)“, spune reprezentanta 360insights.

    Categoria produselor alimentare apare drept cea mai dinamică, cu multe răsturnări de situaţie. Singura evoluţie constantă din top 10 îi aparţine liderului; Hochland menţine prima poziţie pentru cel de-al treilea val consecutiv, susţinută îndeosebi de familiile cu copii. Dr. Oetker este situată pe poziţia secundă, urcând trei trepte în clasament faţă de valul anterior al studiului, iar susţinerea sa provine îndeosebi din rândul femeilor.

     

  • Rezultatele rebranding-ului la Rompetrol

    Timp de un an, specialiştii de la Rompetrol au căutat să contureze, în laboratorul în mărime naturală de la Mogoşoaia, benzinăria perfectă. S-au uitat la ce vor clienţii lor, la cum ar arăta spaţiul în care aceştia s-ar simţi cel mai bine şi în care, mai ales, ar reveni, dar s-au uitat şi la atributele care lipseau la celelalte benzinării din piaţă.

    În 2013, în urma unei investiţii de 1 milion de euro, a fost lansată prima staţie redesenată după noul concept, Rompetrol Otopeni. Noul concept a îmbinat nevoile şi aşteptările clienţilor cu cele mai bune soluţii tehnice. În 2014 şi 2015, grupul a continuat programul de modernizare şi de trecere la noul concept în România, dar şi extinderea acestuia către ţările din regiune unde deţine benzinării Rompetrol – Moldova, Bulgaria şi Georgia. La finele lui 2015, 121 de staţii proprii şi 39 de staţii partener din România trecuseră la noul concept. În paralel, grupul a continuat şi programul de transfer al benzinăriilor Rompetrol din administrarea companiei în cea a partenerilor/dealerilor, precum şi extinderea reţelei de distribuţie carburanţi.

    Compania deţine 137 de staţii proprii, dintre care 93 au restaurant Hei. Segmentul de distribuţie carburanţi al grupului în România este format din peste 700 de puncte de distribuţie carburanţi (staţii proprii, Partener Rompetrol, Rompetrol Expres, baze interne de 9 şi 20 metri cubi), 6 depozite, 210 de staţii distribuţie GPL auto, peste 8.000 de puncte de distribuţie butelii şi 3 staţii de îmbuteliere la Constanţa, Arad şi Bacău.

    Cătălin Dumitru, vicepreşedinte al KMG International, spune că vânzările de carburanţi prin staţiile Rompetrol din România s-a ridicat în perioada 2012 – 2015 la peste
    2,5 milioane tone, din care circa 24% în 2015. În aceeaşi perioadă, vânzările totale de carburanţi ale grupului în România (benzină, motorină, GPL) s-au ridicat la circa 7,4 milioane tone.

    ”Investiţiilor derulate în rebrandingul reţelei li s-au adăugat anul trecut un proces de optimizare a canalelor de distribuţie a carburanţilor, dar şi reducerea costurilor operaţionale şi implementarea unor politici comerciale flexibile: mai exact, transferul benzinăriilor Rompetrol din administrarea companiei în cea a partenerilor/dealerilor, precum şi extinderea şi modernizarea reţelei de staţii de distribuţie carburanţi”, spune Cătălin Dumitru, care precizează că procesul de optimizare este la rândul lui adaptat în funcţie de piaţă: astfel, dacă în România compania funcţionează pe principiul CODO (Company Owned, Dealer Operated), adică staţiile companiei operate de dealeri, în Republica Moldova sistemul de business este unic în Europa, şi anume DOCO (Dealer Owned, Company Operated) – cel interesat investeşte şi construieşte staţia, pe care o transferă ulterior în administrarea companiei.

    La nivel regional, grupul a consemnat un volum record privind vânzările de carburanţi prin statiile Rompetrol din România, Moldova, Bulgaria şi Georgia, până la un nivel de
    2,64 milioane tone. Chiar dacă pieţele sunt diferite, staţiile Rompetrol vor fi peste tot la fel, spun oficialii companiei. La nivel european, KMG International deţine peste 1.000 de puncte de distribuţie a carburanţilor în şase ţări (România, Republica Moldova, Bulgaria, Franţa, Spania şi Georgia), care operează sub brandurile Rompetrol şi Dyneff. 

    Planurile companiei pentru 2016 prevăd deschiderea a 15 noi staţii şi finalizarea programului de rebranding in Romania şi continuarea acestuia in ţările vecine, spun oficialii companiei care vrea să îşi consolideze poziţiile în cele 12 pieţe în care activează, dar şi în regiunea Mării Negre, a cărei populaţie depăşeşte 160 de milioane de locuitori, iar piaţa de profil este estimată la peste 50 milioane tone carburanţi. Deocamdată, principala piaţă de desfacere a carburanţilor rămâne România, unde Rompetrol deţine majoritatea operaţiunilor şi activelor de rafinare şi distribuţie. În ultimii opt ani, compania kazahă care deţine în întregime fostul Grup Rompetrol a investit peste
    1,6 miliarde de dolari pentru dezvoltare, cea mai mare parte din această sumă mergând în retehnologizarea şi creşterea capacităţii rafinăriei Petromidia.

    Petromidia, care asigură peste 40% din capacitatea de rafinare a României, a prelucrat anul trecut 4,95 milioane tone materie primă, nivel similar recordului atins în 2014 (5,05 milioane tone). Anul trecut, 15.000 tone de materii prime au fost procesate pe zi, aceasta fiind cea mai mare cantitate procesată de la punerea în funcţiune a rafinăriei în 1979. Finalizarea programului de investiţii de la rafinăria Petromidia a alimentat în 2012 nevoia de a creşte prezenţa şi calitatea acesteia, aşadar a dus la construcţia de noi staţii, la îmbunătăţirea sistemelor şi a echipamentelor din staţiile existente, dar şi la implementarea unui sistem de monitorizare a trasabilităţii carburanţilor de la rafinărie până în rezervorul clientului. Parte a acestui program de optimizare a vânzărilor pentru a utiliza cât mai eficient noua capacitate crescută de la Petromidia a fost şi programul de rebranding al staţiilor, care a presupus instalarea unor pompe de ultimă generaţie, cu sisteme multimedia şi cu sistem de iluminat LED pentru un consum redus de energie.

    Măsurătorile făcute de KMG International arată că benzinăria perfectă nu este chiar un obiectiv utopic: schimbările din staţii au fost apreciate pozitiv în 2015 de clienţii Rompetrol, compania înregistrând un trend ascendent privind consumul mediu lunar (+14%), dar şi creşterea notorietăţii brandului Efix şi poziţionarea acestuia ca lider în rândul brandurilor de carburanţi, notorietatea spontană privind recunoaşterea mărcii Rompetrol ca brand de succes, dar şi o dublare a popularităţii serviciului Fill & Go în rândul clienţilor.


    CONTEXT

    Grupul Rompetrol, în prezent KMG International, a dezvoltat din 2000 şi până în prezent o reţea de peste 700 de puncte de alimentare carburanţi şi s-a axat în general pe dezvoltarea de produse performante (carburanţi, investiţii în rafinărie) şi servicii inovative (cum at fi serviciul de plată la pompă).

    DECIZIE

    În 2012, KMG international a decis redefinirea imaginii staţiilor Rompetrol şi a derulat un amplu proces de rebranding al acestora, care a fost lansat în 2013 odată cu noua staţie din Otopeni. Până la finele anului trecut, sub umbrela noului concept se regăseau în România un număr de 118 staţii (exterior) şi 71 de staţii (interior). Grupul şi-a propus pentru acest an finalizarea programului de rebranding in Romania si continuarea acestuia in Bulgaria, Moldova, dar  dezvoltarea retelei de distribuţie prin construcţia de noi staţii.


    REZULTATE

    În 2015, clienţii Rompetrol au apreciat noua imagine a staţiilor, lucru care s-a tradus într-un trend ascendent privind consumul mediu lunar (+14%), notorietatea brandului Efix şi poziţionarea acestuia ca lider în rândul brandurilor de carburanţi, notorietatea spontană privind recunoaşterea marcii Rompetrol ca brand de succes, dar şi o dublare a popularităţii serviciului
    Fill & Go în rândul clienţilor. Vânzările de carburanţi prin staţiile Rompetrol din România, Bulgaria, Moldova şi Georgia au atins în 2015 un nivel record de 2,64 milioane tone.

     

     

  • Fostul deputat Florin Popescu, condamnat la doi ani de închisoare cu executare pentru că a mituit votanţii cu 60 de tone de pui prăjit

    Florin Popescu, fost deputat în Parlamentul României, a fost condamnat definitiv de instanţa supremă la doi ani de închisoare cu executare în dosarul în care era judecat pentru că a cerut şi a primit de la administratorul unei firme peste 60 de tone de pui grill, pe care le-a distribuit alegătorilor, scrie Mediafax

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a condamnat pe Florin Popescu la doi ani de închisoare şi doi ani interzicerea unor drepturi, pentru folosirea influenţei sau autorităţii de către o persoană cu funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.

    Procurorii DNA l-au trimis în judecată, în 27 iunie 2014, pe fostul deputat Florin Popescu, pe care l-au acuzat că, în 2012, folosindu-se de funcţia de preşedinte al PDL Dâmboviţa şi vicepreşedinte al partidului, l-a determinat pe Rami Ghaziri, denunţător în cauză, să-i dea 60.992,2 kilograme de pui grill, în valoare de 485.500 lei. Ulterior, Florin Popescu a distribuit puii alegătorilor din judeţul Dâmboviţa, în campania electorală pentru alegerile locale din iunie 2012. În acea perioadă, Popescu a candidat şi el pentru obţinerea unui nou mandat în funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Dâmboviţa.

    “S-a stabilit, în continuare, ca acea cantitate de pui să fie depozitată în camerele frigorifice ale unei alte societăţi comerciale. În ziua de 5.04.2012, mai multe persoane, trimise de inculpatul Popescu Florin Aurelian, au încărcat în microbuze şi transportat la diferite locaţii, întreaga cantitate de pui grill. Ulterior, toate produsele primite au fost ambalate în pachete şi distribuite, în scop electoral, simpatizanţilor din localităţile în care membrii aceluiaşi partid candidau la funcţia de primar”, se arată în rechizitoriu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bitdefender: Serviciile de transfer de fişiere, cele mai vizate de ameninţări de tip phishing în prima parte a anului

    La nivel global, platformele de transfer de fişiere sunt folosite mai frecvent pentru a distribui ameninţări de tip phishing decât serviciile bancare sau cele de comerţ electronic, căile tradiţionale de atac.

    Unul din cinci link-uri periculoase de tip phishing se foloseşte de serviciile de transfer de fişiere pentru a livra conţinut infectat utilizatorilor, arată datele interne ale Bitdefender.

    „Phishing-ul rămâne un vector de atac extrem de eficient, responsabil pentru creşterea numărului de incidente legate de pierderea datelor, atât pentru consumatorii casnici, cât şi pentru companii. Utilizatorii pot cădea uşor în capcana întinsă de atacatori, dat fiind că mesajele primite provin aparent de la surse de încredere pe care aceştia le cunosc şi le folosesc în mod uzual”, a declarat Bogdan Botezatu, specialist în ameninţări cibernetice al Bitdefender.

    Deşi nu utilizează o tehnologie inovatoare, serviciile de transfer de fişiere au devenit tot mai populare ca urmare a uşurinţei în utilizare şi a gratuităţii folosirii acestora. În 2015, Dropbox a depăşit pragul de 400 de milioane de utilizatori care au stocat 35 de miliarde de fişiere Microsoft Office, iar Google Drive a depăşit 200 de milioane în 2014.

    Serviciile de transfer de fişiere şi de stocare a acestora în cloud nu au funcţionalităţi de securitate care să filtreze conţinutul periculos şi permit atacatorilor să transmită şi apoi să ascundă fişierele infectate cu malware fără să lase urme. De exemplu, Dropbox nu monitorizează fişierele utilizatorilor din directoarele private. Cu toate acestea, a implementat un sistem bazat pe semnături, care recunoaşte conţinutul protejat de drepturi de autor. Algoritmul funcţionează automat şi generează semnături unice pentru fişiere, pe care le suprapune peste cele ale fişierelor protejate de drepturi de autor, blocând astfel accesul utilizatorilor care le răspândesc către terţi.

    Dropbox se află pe locul al patrulea în topul celor mai vizate branduri de către atacuri de tip phishing, după PayPal, Apple şi Google.

    Fluxul de infectare se derulează după următorul tipar: utilizatorul primeşte un e-mail aparent autentic care îl îndeamnă să acceseze un link pentru a vedea un document ataşat. Odată accesat, link-ul redirecţionează utilizatorul către o pagină de internet găzduită pe domeniul furnizorului. Pagina solicită numele de utilizator şi parola, le înregistrează şi le trimite infractorilor prin certificate de tip SSL, folosite pentru securizarea comunicaţiilor. Certificatele SSL asigură că transmiterea datelor personale pe o pagină de internet se face în mod securizat, însă nu garantează că site-ul în sine este unul sigur. Aşadar, atacatorii profită de lipsa de cunoştinţe a utilizatorilor şi cumpără certificate ieftine de tip SSL pentru a crea aparenţa că site-urile de phishing sunt legitime.
     

  • Petit Bateau deschide al doilea magazin în Bucureşti şi aşteaptă venituri de 250.000 de euro în primul an de funcţionare

    Petit Bateau, marca franceză de vestimentaţie care a inventat body-ul pentru bebeluşi, deschide al doilea magazin în Bucureşti, pe Calea Dorobanţilor nr. 159 (lângă Colegiul Naţional I.L. Caragiale), rezultatul unei investiţii de 175.000 de euro.

    La cinci ani de la inaugurarea primului magazin, în Băneasa Shopping City, grupul Le Manoir, deţinătorul francizei Petit Bateau în România, deschide un al doilea magazin exclusiv Petit Bateau, pentru a aduce mai aproape de clienţii din centrul Bucureştiului îndrăgitele haine pentru copii şi bebeluşi. „Piaţa a evoluat în aceşti cinci ani, iar al doilea magazin Petit Bateau vine să satisfacă cererea din partea clienţilor, care sunt din ce în ce mai numeroşi”, spune Maria Preotu, general manager Petit Bateau. Noul magazin are o suprafaţă de circa 60 mp şi oferă preponderent îmbrăcăminte şi lenjerie de corp pentru bebeluşi şi copii până la 12 ani, alături de o gamă mai restrânsă de textile pentru adolescenţi şi adulţi.

    Noul magazin Petit Bateau a necesitat o investiţie de 175.000 euro, iar Le Manoir estimează o cifră de afaceri de 250.000 euro în primul an de funcţionare. Compania şi-a propus deschiderea unui al treilea punct de desfacere Petit Bateau în următorii ani în Bucureşti şi ia în considerare extinderea francizei în alte oraşe din ţară. Petit Bateau, parte din Grupul Rocher, are 3.000 de salariaţi şi 4.300 de puncte de vânzare în întreaga lume şi produce anual 28 de milioane de piese vestimentare, dintre care 3,4 milioane de tricouri.

    Franciza Petit Bateau face parte din grupul Le Manoir, prezent pe piaţa românească din anul 2004. Lider în domeniul importului şi distribuţiei de produse de gastronomie fină şi vinuri premium, Le Manoir deţine şi o societate de distribuţie de produse gastronomice şi vinuri pentru sectorul HORECA, magazinele Comtesse du Barry, măcelăria La Boucherie Française, restaurantul Le Bistrot Fançais, ciocolateria Michel Cluizel şi restaurantul take-away cu specific japonez SushiRoom. La nivel de grup, cifra de afaceri a Le Manoir în 2015 s-a ridicat la 5 milioane euro.

  • 36 de copii din judeţul Galaţi au fost internaţi în spital cu simptome de toxiinfecţie alimentară după ce au consumat laptele distribuit la şcoală

    levii provin de la Şcoala gimnazială nr. 40 „Iulia Haşdeu” din municipiul Galaţi.

    “În primă fază, 40 de copii de la Şcoala nr.40 “Iulia Haşdeu” din municipiul Galaţi au fost transportaţi la spital. Este vorba despre elevi din clasele IV-VIII, iar 36 au rămas internaţi în unitatea spitalicească. Copiii prezentau stări de greaţă, dureri abdominale, vărsături, diaree. Există suspiciuni că elevilor li s-a făcut rău după ce au consumat laptele distribuit prin programul “Laptele şi cornul”. A fost informat Inspectoratul Şcolar Judeţean Galaţi să nu mai fie distribuit acest tip de lapte” a declarat, pentru MEDIAFAX, Liliana Iordăchescu, reprezentant al Direcţiei de Sănătate Publică Galaţi.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro