BusinessMagazin

Tag: crestere economica

  • BNR estimează: în 2018 şi 2019, economia României continuă să se bazeze pe consumul populaţiei

    „Potrivit evaluării membrilor Consiliului, consumul gospodăriilor populaţiei va rămâne probabil principalul determinant al creşterii economice în 2018 şi 2019, dar şi componenta a cărei dinamică va cunoaşte cea mai semnificativă decelerare în anul current”, se subliniază în minuta şedinţei de politică monetară din 6 august 2018.

    În plus, membrii Consiliului de administraţie al BNR s-au arătat preocupaţi de faptul că formarea brută de capital fix va avea şi în 2018 o contribuţie mai redusă la creşterea economică decât cea a consumului şi în scădere amplă faţă de anul anterior, cu implicaţii asupra echilibrelor interne şi externe ale economiei.

    „S-au făcut referiri la absorbţia fondurilor europene, la structura cheltuielilor bugetare defavorabilă investiţiilor publice şi la perspectiva acesteia, inclusiv în contextul preconizatei rectificări bugetare, precum şi la iniţiativele legislative vizând sectorul bancar, cu potenţial impact advers asupra creditării societăţilor nefinanciare. În acelaşi timp, a fost remarcată perspectiva semnificativ ameliorată a exportului net, în condiţiile probabilei temperări mai pronunţate a dinamicii importurilor în raport cu cea a exporturilor, de natură să frâneze creşterea ponderii în PIB a deficitului de cont current”, se mai scrie în documentul menţionat.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • Iohannis încearcă să acopere REALIZĂRILE PSD, creşterile de salarii şi pensii, creşterea economică! Un europarlamentar pune TUNURILE pe preşedinte

    “Supărat probabil după anunţul rectificării bugetare pozitive, dovadă a bunului mers al economiei, preşedintele Iohannis a decis să recurgă la atacuri politice care se încadrează în binecunoscutul stil al opoziţiei, atacuri care doresc să acopere mediatic creşterea economică şi creşterile de salarii şi pensii. Dincolo de faptul că mi se pare ireal şi iraţional, să folosesc exprimarea domnului Iohannis din această zi, ca preşedintele să participe la şedinţele PNL şi să se erijeze în liderul opoziţiei din România, observ un anumit tipar comportamental care îl descalifică pe preşedinte ca om politic:”, a declarat, sâmbătă, europarlamentarul PSD, Gabriela Zoană, într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.

    Aceasta face o trecere în revistă a acţiunilor şefului statului, reamintind de numeroasele sesizări la CCR asupra legilor iniţiatite de PSD. În opinia europarlamentatului PSD, Gabriela Zoană, este “de-a dreptul hilar” faptul că Iohannis a sesizat Curtea Constituţională în legătură cu existenţa unui conflict juridic între premier şi preşedinte, după ce Viorica Dăncilă a emis un decret prin care şi-a delegat atribuţiile la şefia Guvernului pe perioadă concediului.

    “Faptul că Iohannis a ajuns să sesizeze conflicte de constituţionalitate la orice lege pe care o iniţiază PSD este una, dar să facă o sesizare la Curtea Constituţională pentru că premierul ţării şi-a luat concediu de odihnă şi nu s-ar fi adresat preşedintelui României pentru a-i da voie, este de-a dreptul hilar. În opinia mea, preşedintele Iohannis avea două motive pentru a NU sesiza CCR, în ceea ce priveşte plecarea doamnei premier, Viorica Dăncilă, în concediu: primul priveşte atribuţiile prezidenţiale şi buna conlucrare între instituţiile statului – faptul că premierul României pleacă în concediu de odihnă şi îşi deleagă atribuţiile fără să ceară opinia preşedintelui nu constituie un motiv de sesizare a Curţii Constituţionale, o instituţie care numai despre concedii de odihnă nu se pronunţase în ultima vreme. În plus, domnul Iohannis a mai trecut prin două situaţii similare în trecut şi nu a fost deranjat de faptul că foştii premieri plecaseră în concediu fără să se fi emis un decret prezidenţial pentru desemnarea înlocuitorilor”, a completat Zoană.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • În prima ieşire publică, noul şef al Petrom, companie care vede prima cum merge consumul, vine cu cea mai proastă veste: Vedem încetinirea ritmului de creştere economică şi ne aşteptăm la continuarea declinului în a doua parte a anului

    “Romania s-a bucurat de o creştere frumoasă a PIB-ului, dar vedem încetinirea ritmului şi ne asteptam la un declin în a doua parte a anului”, a precizat Verchere.
     
    OMV Petrom (SNP), unicul producător local de petrol şi gaze, a terminat prima jumătate a anului cu o cifră de afaceri de 9,8 miliarde de lei, cu 6% mai mare comparativ cu perioada similară a anului trecut, şi cu un profit net de 1,28 de miliarde de lei, aproape similar cu cel din primul semestru din 2017.
     
    “În primele şase luni ale anului 2018, impactul pozitiv datorat îmbunătăţirii preţurilor mărfurilor tranzacţionate a fost parţial contrabalansat de efectele reviziei generale planificate a rafinăriei, care s-a încadrat în timp şi buget.
     

  • Premieră în ultimii 10 ani: Banca Angliei a majorat rata dobânzii-cheie de la 0,50% la 0,75

    Potrivit Reuters, este prima oară în acest deceniu când rata dobânzii de referinţă trece de nivelul de 0,50%. Acest procentaj a fost menţinut în toţi anii anteriori, cu excepţia unei perioade de 15 luni de după votul pentru Brexit din 2016 – atunci când a fost de 0,25%.

    Banca şi-a motivat decizia invocând o creştere economică foarte mică, previzionată la doar 1,75% pe an, precum şi prin faptul că, în luna iunie, rata inflaţiei a depăşit pragul de 2% pe care şi-l propusese. În momentul de faţă inflaţia este de 2,24%, conform datelor oferite de Banca Angliei. Potrivit instituţiei, creşterea inflaţiei a avut loc ca urmare a deprecierii lirei sterline, a creşterii preţului la energie, dar şi a presiunilor externe.

    Ca urmare a majorării dobânzii de referinţă, valoarea lirei sterline a crescut comparativ cu cea a dolarului până la nivelul de 1,31 lire per dolar. Ulterior, însă, a scăzut la cel mai mic nivel al zilei, de 1,30 lire/dolar – tendinţa actuală fiind de uşoară creştere.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ING Bank: Aşteptările de creştere economică au scăzut la cel mai jos nivel din ultimii 4 ani

    După ce a scăzut în cinci din cele şase luni ale primei jumătăţi a acestui an, trăgând un semnal de alarmă cu privire la creşterea economică bazată pe consum a României, încrederea consumatorilor a avut o creştere abruptă în luna iulie, fiind cea mai mare din acest an. Aşteptările consumatorilor cu privire la situaţia economică viitoare, precum şi cu privire la perspectivele mai bune de economisire au fost cu atât mai încurajatoare.

    Planurile de a cumpăra bunuri cu valoare mare, precum o maşină, sau de a aduce îmbunătăţiri locuinţelor au înregistrat, de asemenea, o creştere, deşi planurile cu privire la achiziţionarea de locuinţe a rămas plafonată pentru al treilea trimestru, lucru ce sugerează că decelerarea economică s-a oprit.

    Încrederea în sectorul construcţiilor şi al comerţului cu amănuntul a fost, de asemenea, în creştere. În construcţii, numărul mai mare de comenzi şi o perioadă de aşteptare mai mare au reuşit să compenseze dificultăţile întâmpinate în găsirea forţei de muncă, în timp ce în cazul comerţului cu amănuntul, îmbunătăţirea a venit aproape în totalitate din presupunerile mai optimiste pentru perioada următoare.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • Întâlnirea miniştrilor de finanţe G20 nu reduce tensiunile comerciale de la nivel global

    “Creşterea economică globală rămâne robustă iar şomajul este la cel mai scăzut nivel din ultimul deceniu. Cu toate acestea, creşterea a fost mai puţin sincronizată recent, iar riscurile pe termen scurt şi mediu au crescut. Printre acestea se numără creşterea vulnerabilităţilor financiare, intensificarea tensiunilor comerciale şi geopolitice, dezechilibrele globale, inegalitatea şi creşterea economică din punct de vedere structural, în special în economiile avansate.”, se arată în comunicat.

    Din punctul de vedere al tensiunilor comerciale este, însă, discutabil ce s-a realizat în mod concret. De exemplu, conform Secretarului Trezoreriei americane, Steven Mnuchin, citat de Reuters, nu au existat discuţii importante cu China pe tema taxelor vamale.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.

  • Bancher: SUA are o şansă de 97% de a intra în recesiune economică în următorii trei ani

    Conform estimărilor UniCredit, cumpărările de obligaţiuni de stat ale Băncii Central Europene (BCE) se vor încheia până la sfârşitul anului 2018. În plus, prima creştere a ratei dobânzii la facilitatea de depozit va avea loc în septembrie 2019 – cel mai devreme -, lucru care va menţine dobânzile pentru depozite sub 0% până la acea dată. De asemenea, este foarte probabil ca dobânzile să se menţină negative până la sfârşitul anului 2019. Nu în ultimul rând, BCE ar urma să continue reinvestirea unor sume semnificative în obligaţiuni de stat cel puţin până în 2021-2022.

    “Probabil că nu vom avea o explozie în dobânzile pe termen lung din Europa, dacă nu se produce un risc masiv”, a precizat Dan Bucşa.

    Cel mai mare risc al momentului la adresa economiei zonei euro, apreciază specialistul, îl reprezintă o serie de noi taxe vamale care ar putea fi impuse pe importurile de maşini europene în termen de maximum şase luni. Aprobarea trebuie dată de Congresul american, în baza concluziilor din urma anchetei efectuate ca urmare a invocării Secţiunii 232 a Actului de Expansiune Comercială (Trade Expansion Act) de către preşedintele Donald Trump.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro

  • Comisia Europeană: Creşterea economică a zonei euro va scădea la 2,1% în 2018 şi 2% în 2019

    Astfel, Comisia a estimat o creştere economică de doar 2,1% anul acesta pentru cele 19 state din zona euro, mai mică cu 0,2 puncte procentuale decât cea estimată în luna mai a acestui an şi cu 0,3 pp sub cea estimată anul trecut. Iar pentru anul următor previziunile indică o creştere economică de 2%, atât pentru zona euro, cât şi pentru Uniunea Europeană per ansamblu.

    „Scăderea creşterii PIB-ului din mai încoace arată că un mediu extern nefavorabil, precum tensiunile comerciale cu Statele Unite, poate reduce încrederea şi să aibă un impact asupra expansiunii economice”, a precizat Valdis Dombrovskis, vicepreşedintele Comisiei Europene pentru Euro şi Dialog Social.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Studiu: Creşterea economică va dinamiza activitatea fondurilor mutuale de investiţii din Europa

    Potrivit Deloitte, două treimi dintre respondenţi estimează că volumul tranzacţiilor va rămâne la un nivel similar, cel mai mare din ultimii trei ani. Aproape o treime (31%) estimează ca activitatea fondurilor de private equity să crească şi mai mult şi doar 2% estimează o încetinire – cel mai mic procent din ultimii cinci ani. De asemenea, două trimi dintre respondenţi (69%) estimează că se vor concentra mai mult pe tranzacţii în următoarele luni, similar cu rezultatele sondajului în ultimii doi ani.

    Estimările sunt susţinute de gradul mare de lichiditate al pieţelor, trei sferturi dintre respondenţi (72%) estimând că disponibilitatea accesului la finanţare va rămâne la acelaşi nivel în lunile ce vin. Procentul este în creştere de la două treimi (67%) în ultimul sondaj, când o cincime (21%) dintre participanţi estima o creştere a lichiditaţii.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Satul în care fiecare locuitor are cel puţin 200.000 de euro în cont

     Cu 2.000 de locuitori înregistraţi, Huaxi este considerat cel mai bogat sat din China, fiecare rezident având în conturile băncilor câte 200.000 de euro, scrie DailyMail.

    Satul s-a dezvoltat semnificativ în ultimii 30 de ani, devenind astăzi un adevărat hub tehnologic, punct turistic dar şi un simbol al antreprenoriatului şi al creşterii economice din China.

    Huaxi atrage tot mai mulţi oameni de afaceri interesaţi în navigaţie, industria prelucrătoare sau de textile şi este considerat a fi satul cu cei mai mulţi rezidenţi milionari din China.

    O importantă atracţie turistică a satului este turnul de 328 de metri, situat pe poziţia a 15-a în topul celor mai înalte clădiri din lume, mai înalt şi decât turnul Eiffel.

    Cititi mai multe pe www.da.zf.ro

     

    Care sunt etapele de management ale unui proiect co-finanţat prin fonduri structurale?