Tag: condamnare

  • Elena Udrea, şase ani de închisoare în dosarul “Gala Bute”

    Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au condamnat-o, marţi, pe Elena Udrea pentru trei infracţiuni de luare de mită la cinci, patru şi respectiv şase ani de închisoare, iar pentru abuz în serviciu, fostul ministru al Turismului a primit o condamnare tot de şase ani de închisoare, pedepsele fiind contopite, în final instanţa dispunând şase ani de închisoare cu executare pentru Elena Udrea. Aceasta a fost achitată pentru infracţiunea de tentativă de folosire de declaraţii false sau incomplete.

    În acelaşi dosar “Gala Bute”, fostul consilier al Elenei Udrea, Ştefan Lungu, a fost condamnat la un an şi şase luni de închisoare cu suspendare, iar fostul director al Companiei Naţionale de Investiţii, Ana Maria Topoliceanu, a fost condamnată la trei ani de închisoare cu suspendare.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Penitenciar cu sală de fitness şi teren de fotbal. Condamnat: “E ca o pensiune de 3 margarete”

    Agenţia MEDIAFAX v-a prezentat în ultimele luni, în cadrul campaniei #DIZGRAŢIAŢII, o radiografie a situaţiei din penitenciare. Problemele văzute de CEDO în rapoarte sunt şi mai grave la faţa locului.

    În aceste condiţii, este imposibil ca spaţiul pe care fiecare deţinut trebuie să îl aibă, de patru metri pătraţi, să fie respectat.

    “Cam distruge tot puşcăria… Da, reeducaţi suntem, ne învaţă, că avem şi psihologi şi sociologi şi asistenţi familiali, dar ne omoară când ajungem la instanţe. Comisia la penitenciar ne pune «liberi» şi când ajungi la instanţă se uită la tine, mai vede cicatrici, ba că eşti blond, ba că eşti brunet sau şaten şi îţi dă amânare trei luni, şase luni, 10 luni, mult… Amânările ne omoară, ne omoară psihic, te îmbolnăveşti!”, spune resemnat Jean Stanciu, condamnat la peste 5 ani de închisoare pentru furt, încarcerat la Penitenciarul Ploieşti.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Penitenciar cu sală de fitness şi teren de fotbal. Condamnat: “E ca o pensiune de 3 margarete

    Agenţia MEDIAFAX v-a prezentat în ultimele luni, în cadrul campaniei #DIZGRAŢIAŢII, o radiografie a situaţiei din penitenciare. Problemele văzute de CEDO în rapoarte sunt şi mai grave la faţa locului.

    În aceste condiţii, este imposibil ca spaţiul pe care fiecare deţinut trebuie să îl aibă, de patru metri pătraţi, să fie respectat.

    “Cam distruge tot puşcăria… Da, reeducaţi suntem, ne învaţă, că avem şi psihologi şi sociologi şi asistenţi familiali, dar ne omoară când ajungem la instanţe. Comisia la penitenciar ne pune «liberi» şi când ajungi la instanţă se uită la tine, mai vede cicatrici, ba că eşti blond, ba că eşti brunet sau şaten şi îţi dă amânare trei luni, şase luni, 10 luni, mult… Amânările ne omoară, ne omoară psihic, te îmbolnăveşti!”, spune resemnat Jean Stanciu, condamnat la peste 5 ani de închisoare pentru furt, încarcerat la Penitenciarul Ploieşti.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ungaria a fost condamnată la CEDO din cauza deţinerii unor imigranţi extracomunitari

    Doi cetăţeni din Bangladesh, Ilias Ilias şi Ali Ahmed, au dat în judecată Ungaria în septembrie 2015, imediat după ce premierul Viktor Orban a dispus construirea unui gard la frontiera cu Serbia pentru a blocarea trecerea extracomunitarilor spre Europa de Vest.

    Potrivit CEDO, cei doi imigranţi extracomunitari au fost deţinuţi prin încălcarea normelor Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, dar “nu au existat încălcări în privinţa condiţiilor detenţiei”.

    Guvernul Ungariei trebuie să achite despăgubiri de câte 10.000 de euro celor doi imigranţi şi încă 8.705 euro pentru cheltuielile de judecată.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ungaria a fost condamnată la CEDO din cauza deţinerii unor imigranţi extracomunitari

    Doi cetăţeni din Bangladesh, Ilias Ilias şi Ali Ahmed, au dat în judecată Ungaria în septembrie 2015, imediat după ce premierul Viktor Orban a dispus construirea unui gard la frontiera cu Serbia pentru a blocarea trecerea extracomunitarilor spre Europa de Vest.

    Potrivit CEDO, cei doi imigranţi extracomunitari au fost deţinuţi prin încălcarea normelor Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, dar “nu au existat încălcări în privinţa condiţiilor detenţiei”.

    Guvernul Ungariei trebuie să achite despăgubiri de câte 10.000 de euro celor doi imigranţi şi încă 8.705 euro pentru cheltuielile de judecată.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sorin Ovidiu Vîntu, condamnat la 8 ani de închisoare în dosarul devalizării FNI

    “Condamnă pe inculpatul Vîntu Sorin-Ovidiu la pedeapsa de 5 ani închisoare, la care, potrivit art.36, alin.1 din noul Cod penal, adaugă sporul de 3 ani închisoare, pentru comiterea infracţiunii de spălarea banilor, în formă continuată, astfel că inculpatul va executa pedeapsa de 8 ani închisoare”, se arată în decizia de marţi a Curţii de Apel, care este definitivă.

    Magistraţii au mai dispus menţinerea sechestrului până la concurenţa sumelor de 137.403.630.106 ROL (5.529.321 dolari S.U.A.) şi de 7.289.406 dolari S.U.A.

    În primă instanţă, Sorin Ovidiu Vîntu fusese condamnat, pe 9 februarie 2015, la şase ani şi patru luni de închisoare. Tribunalul Capitalei a decis atunci condamnarea afaceristului la două pedepse de câte patru ani de închisoare pentru infracţiunile de spălare de bani şi a dispus achitarea lui pentru instigare la delapidare. În urma contopirii celor două pedepse, instanţa a dispus ca omul de afaceri să execute şase ani şi patru luni de detenţie. Decizia nu a fost definitivă şi a fost contestată de omul de afaceri la Curtea de Apel Bucureşti.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un tânăr din Cluj, condamnat la 4 luni cu executare fără a fi citat sau anunţat de pedeapsă

    În anul 2013, tânărul din Cluj care atunci avea 24 de ani, a primit o amendă penală după ce a fost implicat într-o altercaţie. A achitat o parte din amendă, apoi a plecat la muncă în Italia. Nu a mai plătit restul amenzii, în valoare de 450 de lei, astfel că autorităţile au sesizat judecătoria Gherla şi au cerut înlocuirea sancţiunii cu o pedeapsă privativă de libertate. Procesul s-a desfăşurat în lipsa tânărului, iar instanţa a decis condamnarea acestuia la patru luni de închisoare cu executare.
     
    “Instanţa din Gherla nu a respectat drepturile elementare ale acestui tânăr. Nu l-a citat la proces, nu i s-a asigurat nici măcar un avocat din oficiu, iar după pronunţarea deciziei prin care a transformat amenda de 450 de lei în şase luni de închisoare cu executare, nu l-au notificat. Culmea e că pe citaţiile trimise de instanţă, care au fost ataşate la dosar, datele de contact şi de identificare ale destinatarului erau inventate, au fost comunicate către o persoană care nu există, însă cineva semnase de primire”, a declarat pentru MEDIAFAX avocatul Iulian Stoia, cel care l-a reprezentat pe tânăr după ce a fost încarcerat.
     
    Bărbatul, care obţinuse între timp un contract de muncă pe perioadă nedeterminată în Italia, nu a ştiut de condamnare, iar în 2016, în preajma Crăciunului, a revenit în ţară pentru a-şi petrece sărbătorile alături de familie. La Vama Borş, fiindcă fusese dat în consemn, a fost reţinut şi dus direct la penitenciarul Oradea unde a rămas încarcerat.
     
  • Ţara unde preşedintele vrea să bage copiii de 9 ani la închisoare

    Aliaţii preşedintelui controversat, poreclit ”Duterte Harry” din cauza abordării sale în ce priveşte infracţiunile cu droguri, îşi doresc ca el să implementeze această schimbarea. Totodată, susţin, împreună cu el, reintroducerea pedepsei cu moartea. Această politică a stârnit numeroase comentaterii din partea Naţiunilor Unite, care au descris planul drept ”greşit din toate punctele de vedere”.
     
    ”Dacă cresc petrecându-şi anii adolescenţei în închisoare, vor fi afectaţi probabil pe viaţă”, spune într-un articol publicat de The Guardian Lotta Sylwander, reprezentantul Unicef în Filipine. Temerile sunt mari în contextul în care odată condamnaţi, copiii cu vârste de peste nouă ani ar putea să se confrunte şi cu pedeapsa cu moartea, mai ales dacă sunt implicaţi în traficul de droguri.
     
    Potrivit reprezentantului Unicef, copiii nu sunt capabili să înţeleagă consecinţele implicării lor în traficul cu droguri la o vârstă atât de mică. Duterte a fost ales preşedinte în luna mai a anului trecut. De atunci a dus un război împotriva traficului de droguri, multe dintre măsurile sale fiind controversate. Mai mult de 7.700 de oameni au murit, dintre aceştia, mai mult de 2.500 ca rezultat al unor confruntări armate cu poliţia. 
  • Camelia Bogdan, judecătoarea care l-a condamnat pe Voiculescu, exclusă din magistratură

    Acuzaţia care i s-au adus judecătoarei vizează faptul că a participat la un seminar pentru angajaţii APIA, fiind plătită de Ministerul Agriculturii, instituţie care era şi parte în dosarul judecat de Camelia Bogdan privindu-l pe Dan Voiculescu şi Institutul de Cercetări Alimentare. Camelia Bogdan este judecătoarea care a dat dispoziţii şi a făcut chiar o plângere penală la DNA, pentru recuperarea prejudiciului de 60 de milioane de euro, cauzat de Dan Voiculescu şi ceilalţi condamnaţi în dosarul ICA, cerând identificarea completă a averii omului de afaceri. Ea a dispus într-un proces şi confiscarea a 2 milioane de lei de la Ioana Băsescu, fiica fostului preşedinte.

    CSM a admis astăzi acţiunea disciplinară formulată de Inspecţia Judiciară împotriva judecătoarei Camelia Bogdan, de la Curtea de Apel Bucureşti şi a decis excluderea ei din magistratură, pentru „încălcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilităţi şi interdicţii privind judecătorii şi procurorii”.

    Decizia poate fi atacată cu recurs la completul de 5 judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Hotărârea CSM, în care vor fi detaliate şi faptele pentru care s-a aplicat această sancţiune, cea mai dură prevăzută de lege, urmează să fie redactată în termen de 20 de zile, Camelia Bogdan având timp 15 zile să o atace, arată CSM.

    Citiţi continuarea pe www.gandul.info

  • Cătălin Rădulescu, deputat PSD, condamnat definitiv pentru corupţie: Iohannis, un “penal”, să stea cu poporul lui

    “Nu vreau să stau să ascult un penal. Am ieşit din sală pentru că nu spune de ce a acceptat ca SRI şi DNA, patru ani de zile, să facă echipe mixte să ancheteze oameni, asta trebuie să ne spună, că era preşedinte, e preşedinte“, şi-a argumentat Rădulescu gestul de a părăsi sala de plen.

    El a spus că Iohannis nu îi reprezintă şi pe social-democraţi.

    “Nu e preşedintele nostru, să stea cu cine l-a ales. Să stea cu poporul lui. Noi suntem aleşi ai poporului nostru, nu ai poporului lui”, a spus Rădulescu.

    “Dacă azi venea cu mesaj de pace, cu un mesaj frumos, ca să stăm să discutăm la masă, era ok, dânsul a venit cu un alt mesaj”, a mai spus deputatul PSD.