BusinessMagazin

Tag: comunitate

  • Cine sunt românii care conduc afaceri de 25 de miliarde de euro la mii de kilometri de ţară

    Sunt mai multe filiere prin care companii din întreaga lume au ajuns să fie conduse de manageri români. Familiile emigrate înainte de ’89 au dat Americilor câţiva CEO preţioşi. Multinaţionalele care au venit în România în anii ’90 au dezvoltat adevărate pepiniere de lideri care au ajuns la cârma filialelor din alte ţări. Nu în ultimul rând, a fost şi valul entuziast de antreprenori români care a trecut hotarele şi a dezvoltat afaceri pe tărâmuri mai mult sau mai puţin exotice.

    Cei mai vizibili executivi români aflaţi la cârma unor companii din alte ţări conduc afaceri mari, cu rulaje de miliarde de dolari, fiind foarte vizibili în organizaţii şi în comunitatea de business a ţărilor respective. În condiţiile în care imaginea românilor peste hotare a suferit mult în ultimii ani, rolul unor expaţi care au abilităţi de lider şi care au făcut dovada că pot conduce businessuri dificile este foarte important pentru România. Pot fi expaţii români vectori de imagine pentru România? Îşi doresc ca imaginea lor să fie legată de ţara natală? Dar, şi mai important, cât de mult conştientizează ei şi acest rol, pe lângă multiplele responsabilităţi pe care le au la cârma companiilor pe care le conduc?

    „Cred că orice român aflat peste hotare se simte «ambasadorul» ţării. În ceea ce mă priveşte, sunt foarte mândră că România e ţara mea natală şi spun acest lucru tuturor celor cu care fac cunoştinţă aici, în Ungaria. Mă bucură, mă onorează, dar mă şi responsabilizează faptul că pot fi un ambasador al României. Din acest motiv, sunt mereu preocupată ca rezultatele mele profesionale să fie remarcabile, astfel încât să se răsfrângă şi asupra imaginii României, respectiv a tinerilor cu potenţial, pentru ca ei să fie apreciaţi peste hotare”, spune Cornelia Coman, director general, ING Asigurări de Viaţă şi Pensii Ungaria.

    Tudor Marchiş, managing director, Thermo Control Services and Expertise, India, se consideră un ambasador mai eficient decât cei din corpurile diplomatice: „Am adus şi voi aduce oameni în ţara noastră care, până să mă fi cunoscut pe mine şi pe soţia mea, credeau că România e Dracula, orfelinat, ţiganiadă şi sărăcie”.

    Angela Creţu, group vice president Europa de Est şi general manager Rusia al Avon, spune că „mulţi colegi de-ai mei din toate colţurile lumii au venit să ne viziteze ţara datorită poveştilor mele despre locurile şi cultura noastră”. Reputaţia unei persoane sau a unei ţări este indivizibilă: orice percepţie negativă asupra unui detaliu poate induce o generalizare periculoasă asupra întregului, spune şi Andrei Hareţ, managing director al SABMiller Ungaria.

    „Percepţia oamenilor despre mine, despre ceea ce fac şi cum fac, se răsfrânge şi asupra României. Sper să transmit o imagine pozitivă”, spune Silviu Popovici, CEO al PepsiCo Rusia. În ultimii 15 ani de management în afara ţării, Popovici a observat managerii români şi a încercat să traseze un portret al acestora: „Sunt foarte muncitori, se adaptează şi învaţă repede, produc rezultate, nu sunt pretenţioşi„. „Aceste calităţi explică de ce un număr din ce în ce mai mare de români ajung să ocupe poziţii foarte înalte în multe companii în străinătate„, mai spune Silviu Popovici. Conectat fiind la comunitatea de români, managerul spune că în Rusia companii ca Inditex, BAT, IKEA, Western Union, PepsiCo, Coca-Cola Hellenic, General Electric şi multe altele au români în funcţii de conducere.

    La o privire pe harta managementului românesc, vom vedea că cei mai mulţi expaţi români au ajuns în Rusia. Silviu Popovici crede că managerii români rezistă în Rusia pentru că sunt mai apropiaţi de cultura rusă, dar şi pentru că sunt mai maleabili, mai orientaţi către a demonstra ce  pot şi mai dispuşi să respecte tradiţiile locului.

    Din punct de vedere geografic, dar şi al domeniilor în care românii au crescut ca manageri, Rusia şi respectiv FMCG-ul conduc detaşat. Cele două afaceri din băuturi răcoritoare conduse de români, Coca-Cola East Japan şi PepsiCo Rusia, cumulează peste 15 mili-arde de euro.

    Vorbim despre volume de business pe care un manager le-ar fi atins cu greu în România, dat fiind că mai puţin de 30 de companii din numărul afacerilor locale au rulaj de peste un miliard de euro. Ieşirea peste hotare a fost aşadar o şansă ca mai mulţi manageri români să îşi poată demonstra potenţialul. În paginile următoare, vom face cunoştinţă cu 12 dintre cei mai cunoscuţi manageri români (sau de origine română) de peste hotare, cei care au dus limba română în mijlocul a mii de angajaţi din toate colţurile lumii.

  • Kelemen Hunor: Dacă arătăm interesul comun româno-maghiar, poate va veni momentul unui dialog normal

     Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, vineri, la deschiderea conferinţei “Construim pe valorile comunităţii noastre”, care se desfăşoară la Palatul Administrativ din Târgu Mureş, că în prezent se elaborează un proiect de autonomie “care să completeze proiectul actual de autonomie culturală” şi care ar urma să fie prezentat Parlamentului la începutul sesiunii de primăvară din 2014.

    “În elaborarea proiectului de autonomie care să completeze proiectul actual de autonomie culturală, am vorbit de această existenţă de mozaic, a diferitelor comunităţi maghiare din Ardeal. Până la sfârşitul anului să fie gata, iar până la începutul sesiunii parlamentare de primăvară să prezentăm Parlamentului documentul”, a spus el.

    Kelemen a subliniat necesitatea utilizării dialogului politic instituţional cu partea română, ca unică formă de a obţine promovarea acestui proiect.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • S-a infiintat HORA, Organizatia Patronala a Hotelurilor si Restaurantelor din Romania

    HORA reuneste proprietari din industria hotelurilor si restaurantelor romanesti, creand o comunitate bazata pe principii precum traditia bunei ospitalitati romanesti, pasiunea pentru servicii impecabile, credinta in spiritul antreprenorial de profil si importanta vitala a eticii in afaceri, potrivit reprezentantilor organizatiei.

    Membrii fondatori ai HORA sunt reprezentantii Argentine, Benihana, Biutiful, Caru’ cu Bere, Casa Di David, Casa Doina, City Grill, Crêperie d’Amour, Fratelli, Hard Rock Café, La Fattoria, La Mama, Loft, White Horse.

  • Irakul vrea un “al treilea război mondial” împotriva “virusului” reprezentat de Al-Qaida

     Maliki se află de miercuri la Washington şi se va întâlni vineri cu preşedintele Barack Obama pentru a stimula cooperarea antiteroristă între cele două state.

    “Vrem un război internaţional împotriva terorismului”, a declarat liderul guvernului irakian în faţa publicului de la centrul de analiză Institute of Peace, numind Al-Qaida şi filialele sale un “virus” care aduce un “vânt rău” în toată regiunea.

    “Am avut două războaie mondiale; îl vrem pe al treilea împotriva celor care ne asasinează poporul şi care vor să curgă sânge”, a continuat Maliki, propunând ca Irakul să găzduiască o conferinţă internaţională împotriva terorismului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Nemeth: Guvernul ungar susţine secuii şi toţi membrii comunităţii maghiare din străinătate

     Aceste declaraţii au fost făcute de către secretarul de stat Zsolt Nemeth pentru postul postul de radio Kossuth, precizează agenţia.

    Dezbateri din punct de vedere istoric, cultural şi sociologic au avut în centru problema realităţii existenţei Ţinutului Secuiesc, a spus Nemeth. Acţiunea “neobişnuită şi extraordinară” prin care aproximativ 12.000 de persoane au format un lanţ uman de 53 de kilometri în cadrul demonstraţiei de duminică a fost un răspuns “palpabil” la această problemă a apreciat el.

    Secuii au organizat “marele marş” cerând ca Ţinutul Secuiesc să fie definit ca regiune independentă de dezvoltare şi totodată ca regiune administrativă publică autonomă, iar acest dialog este necesar să înceapă între Guvernul român şi reprezentanţii etnicilor maghiari din Transilvania, a subliniat oficialul ungar.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Canabisul medicinal – un tratament legal, la care pacienţii români nu au acces

    Boglarka Erdei – sau Bogi, cum i se spune în familie – este o fetiţă de 11 ani din Oradea, diagnosticată cu Sindromul Dravet. A avut prima criză la 5 luni, iar până în prezent a făcut tratamente cu peste zece antiepileptice.

    De la 3 ani a avut chiar combinaţii de câte trei astfel de medicamente, iar părinţii au încercat chiar şi dieta ketogenică, un regim alimentar cunoscut ca tratament alternativ pentru epilepsie. “Am încercat toate antiepilepticele în toate combinaţiile şi am ajuns să avem chiar şi opt crize generalizate într-o noapte”, spune Andrea Erdei, mama fetei.

    Bogi e slabă, vorbeşte foarte puţin şi are nevoie de ajutor pentru a merge. O astfel de evoluţie nu este neobişnuită pentru Sindromul Dravet, una dintre cele mai severe forme de epilepsie.

    În întreaga lume, 1 din 40.000 de copii este diagnosticat cu această boală, care debutează în primul an de viaţă, iar cei afectaţi pot avea şi zeci de crize într-o zi, de toate tipurile majore cunoscute – tonico-clonice, atonice, de absenţă, mioclonice, parţiale simple, parţiale complexe – fiecare dintre ele cu manifestări diferite şi cu durate mergând până la câteva ore. Unii pacienţi nu reuşesc să ajungă la o diminuare semnificativă a frecvenţei crizelor nici după administrarea unui cocktail de medicamente antiepileptice. Numărul ridicat de crize le influenţează dezvoltarea, unii dintre aceşti copii pierzând abilităţi importante – nu mai pot mânca, nu mai pot vorbi sau chiar merge.

    Deşi nu foarte numeroase, pentru că gradul de cunoaştere a bolii este redus şi, prin urmare, posibilităţile de diagnosticare timpurie limitate, familiile Dravet au format o comunitate strâns unită, în care îşi împărtăşesc cele mai noi descoperiri legate de epilepsie şi caută împreună soluţii pentru strângerea de fonduri necesare terapiilor şi cercetării.

    Unul dintre subiectele despre care se discută aprins în această comunitate în ultimele luni este canabisul medicinal, considerat o minune de o parte dintre familii. Şi familia Erdei spune că a aflat despre canabisul medicinal în ultimul an şi îşi doreşte ca Bogi să poată încerca tratamentul.

    Însă utilizarea plantei ca medicament este încă la început şi la nivel mondial, iar medicii din România nu au experienţă directă cu canabisul medicinal, chiar dacă, potrivit legislaţiei în vigoare, utilizarea sa este permisă în anumite condiţii.

    Nu este vorba de fumat, aşa cum gândesc multe persoane când aud de canabis, ci de tincturi şi uleiuri speciale sau chiar suc stors direct din controversata plantă.

    “Am aflat de pe internet, cred că filmuleţul lui Jayden a fost primul văzut. Am vorbit cu neurologul de aici, dar acesta, neavând experienţă, nu şi-a exprimat opinia despre utilitatea sa”, a declarat Erdei pentru MEDIAFAX.

    Primele cazuri cunoscute

    Filmul la care face referire mama lui Bogi este bine cunoscut de părinţii copiilor cu Sindrom Dravet din întreaga lume. A făcut înconjurul internetului după ce, în decembrie 2011, a fost difuzat de postul de televiziune Discovery. Este povestea lui Jason şi Jayden David, tată şi fiu din California, care au apărut într-un episod din documentarul “Weed Wars – Războaiele ierbii”. Documentarul serial prezintă activitatea unui producător şi distribuitor de canabis medicinal din California, ai cărui angajaţi încearcă să trateze diferite afecţiuni, printre care şi epilepsia.

    Jayden, afectat şi el de Sindromul Dravet, a avut o reducere semnificativă a numărului de crize încă de la primele doze de tinctură de canabis, concomitent cu diminuarea dozelor de medicamente, ceea ce a încurajat şi alţi părinţi să pornească pe această cale.

    “Nu-mi lăsaţi copilul să moară”, îi spunea, în luna august, tatăl unei fetiţe de 2 ani diagnosticată cu Dravet guvernatorului statului american New Jersey, cerându-i să se pronunţe în favoarea legalizării canabisului medicinal, pe care îl consideră ultima şansă pentru copilul său.

    De aceeaşi formă de epilepsie suferă şi Charlotte Figi, o fetiţă de 6 ani din Colorado, care, la fel ca şi cea din New Jersey, a devenit recent o eroină în presa americană, după ce părinţii ei au povestit, într-o emisiune difuzată de postul de televiziune CNN, cum starea ei s-a îmbunătăţit considerabil după ce au început să-i administreze ulei de canabis.

    Părinţii tuturor acestor copii fac parte dintr-un grup online de discuţii numit Pediatric Cannabis Therapy (Terapie pediatrică cu canabis). Iniţiat de o altă mamă a unui copil cu Sindrom Dravet în februarie 2012, grupul reunea la crearea sa numai şase familii. La sfârşitul lui august 2013, a ajuns la un număr de peste 1.400 de membri, creşterea fiind amplificată semnificativ de apariţiile în presă. Majoritatea acestor membri sunt părinţi ai unor copii cu boli considerate incurabile – diferite forme de epilepsie, inclusiv Dravet, dar şi cancer sau boli neurodegenerative – şi chiar pacienţi adulţi.

    California a fost primul stat american care a legalizat utilizarea de canabis medicinal, în 1996. În prezent, 20 de state americane plus Districtul Columbia permit utilizarea de canabis medicinal, însă probabilitatea ca lista să se extindă e destul de mare având în vedere amploarea dezbaterilor din ultima perioadă.

    La numai câteva zile după schimbul de replici cu tatăl fetiţei cu Sindrom Dravet, guvernatorul din New Jersey, Chris Christie, a anunţat că va susţine legalizarea canabisului medicinal pentru uz pediatric.

    Legislaţia românească permite consumul sub control

    În România sunt cunoscute puţin peste 40 de cazuri de copii cu Sindrom Dravet, însă boala este mult subdiagnosticată, potrivit Asociaţiei pentru Dravet şi alte Epilepsii Rare.

    “Am fost în California în decembrie 2012 şi am văzut câţiva copii cu Dravet aflaţi sub acest tratament. Am văzut cum se ridică din scaunul cu rotile şi reîncep să meargă, cum învaţă să vorbească, pe unii dintre ei părinţii abia încep să îi cunoască cu adevărat, după ce reuşesc să le ţină crizele sub control cu canabis şi să le reducă dozele de medicamente antiepileptice”, a declarat Adela Chirică, preşedintele asociaţiei.

    Legislaţia românească, respectiv Legea 339 din 2005 privind regimul juridic al plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope, include canabisul, rezina de canabis, extractele şi tincturile de canabis pe lista “plantelor, substanţelor şi preparatelor ce conţin substanţe stupefiante şi psihotrope care prezintă interes în medicină, supuse unui control strict”.

    Pe de altă parte, Legea 143 din 2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, plasează plantele şi substanţele stupefiante ori psihotrope sau amestecurile care conţin asemenea plante şi substanţe – cum sunt canabisul, răşina de canabis şi uleiul de canabis – pe lista “drogurilor”, adică în afara categoriilor “droguri de mare risc” şi respectiv “droguri de risc”.

    Canabisul şi produsele pe baza acestei plante ocupă primul loc în rândul capturilor de droguri din România, conform celor mai recente date oferite de Centrul European pentru Monitorizarea Drogurilor şi Dependenţei de Droguri. Potrivit aceleiaşi surse, în 2010 ponderea celor care au consumat canabis o dată în viaţă a fost de 1,6% în 2010 raportat la totalul populaţiei din România.

    Legea 143 defineşte consumul ilicit de droguri ca fiind “consumul de droguri aflate sub control naţional, fără prescripţie medicală”.

    “Canabisul medicinal poate fi administrat în România pe baza recomandării medicului, respectiv o reţetă securizată, la fel ca orice altă substanţă aflată sub control naţional, cum sunt codeinfosfatul, morfina sau Quarelin ori Fortral”, a explicat pentru Mediafax avocatul Lorette Luca. Ea a adăugat că problemele apar la utilizarea necorespunzătoare a acestora, mai exact prin nerespectarea dozelor prescrise. “Inclusiv în benzinării există la comercializare doze de băuturi energizante ce conţin extract de canabis. Acestea sunt perfect legale”, a mai spus Luca, precizând că acestea au o concentraţie redusă de THC (tetrahidrocanabinol – substanţa activă din canabis cu efecte halucinogene). Legislaţia românească nu prevede însă limitări în privinţa concentraţiei de THC, admite avocatul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Berlusconi are de optat între arest la domiciliu şi muncă în folosul comunităţii

     Potrivit Corriere della Sera, Procuratura din Milano va emite vineri ordonanţa de punere în aplicare a condamnării confirmată vineri de Curtea de Casaţie. Silvio Berlusconi, 76 de ani, fusese condamnat în prima instanţă şi în apel la patru ani de închisoare pentru fraudă fiscală, cu o interdicţie de cinci ani privind deţinerea de funcţii publice.

    Pedeapsa de condamnare la închisoare a fost confirmată de instanţa supremă, care a decis rejudecarea la Curtea de Apel din Milano a sancţiunii suplimentare, cea de interzicere a funcţiilor publice. În privinţa condamnării la închisoare, trei din cei patru ani beneficiază de o amnistie, astfel că Berlusconi ar avea de executat doar un an de închisoare. Însă fostul premier italian ar putea fi plasat în arest la domiciliu sau ar putea efectua muncă în folosul comunităţii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Comunitatea condamnata sa dispara de pe Pamant. Cum se va transforma planeta in urmatorii ani

     Patru sute de eschimosi traiesc in prezent in satul Kivalina, in cabine de tabla care au inlocuit igluurile, si a caror existenta depinde de vanat si pescuit.

    Marea le-a fost singurul sprijin generatii la rand, dar in ultimii 20 de ani topirea masiva a gheturilor arctice i-a facut extrem de vulnerabili in fata eroziunii coastelor. Nu mai exista nici gheata subtire care le proteja tarmul de puterile distructive ale furtunilor care fac ravagii toamna si iarna, iar bancurile de nisip din Kivalina s-au diminuat semnificativ.

    O furtuna puternica de acum doi ani a dus la evacuarea de urgenta a intregii populatii de pe insula, iar specialistii estimeaza ca, pana in 2025, Kivalina nu va mai putea fi locuita.

    Cititi mai multe pe www.incont.ro

  • Peste 50 de naţionalităţi reunite la o şcoală din Bucureşti

    Festivalul a fost organizat de Şcoala Americană Internaţională din Bucureşti(AISB) cu scopul aniversării celor 50 de ani pe care împliniţi. Pe tot parcursul acestui an academic, studenţii, absolvenţii, profesorii, angajaţii şi părinţii AISB au celebrat aniversarea celor 50 de ani, iar  Festivalul Internaţional a marcat închiderea evenimentului.

    Atracţia principală a acestuia a fost îngroparea capsulei timpului 2013-2013. Capsula cu amintiri din 2012-2013 a fost închisă şi se va redeschide de către cei care vor face parte din comunitatea AISB în anul 2062-2063. Elevii au ales obiecte care să caracterizeze viaţa din 2012-2013, precum un CD cu fotografii ale vremii, un rucsac cu Spiderman, teme şi poveşti de-ale elevilor sau un CD cu cele mai populare clipuri video de pe Youtube. Pe lângă  îngroparea  capsulei, evenimentul a mai conţinut şi un fashion show internaţional, unde s-au prezentat costume şi haine tradiţionale din toată lumea, standuri cu specific naţionaş pentru a împărtăşi moştenirea culturală a familiilor din comunitatea AISB, degustări de mâncăruri internaţioanle, jocuri pentru toate vârstele.

    AISB este recunoscută de Ministerul Educaţiei din România şi este acreditată de New England Association of Schools and Colleges, de Council of International Schools, şi de Organizaţia de Bacalaureat Internaţional. AISB a înregistrat reuşite academice de excepţie iar absolvenţii AISB precum şi alţi foşti elevi au fost acceptaţi la universităţi de prim rang din lume.  Aceste rezultate deosebite ale Şcolii Americane Internaţionale din Bucureşti sunt rezultatul miilor de oameni care au făcut parte din comunitatea noastră şi a celor ce ne vor conduce către următoarea jumătate de secol.

  • Armele chimice ar fi fost utilizate de două ori în conflictul sirian

     “Comunitatea de informaţii este de acord, cu grade diferite de certitudine, că au fost utilizate arme chimice cel puţin de două ori în cantităţi mici, în Siria”, a declarat adjunctul secretarului de Stat american, Wendy Sherman, în faţa aleşilor americani.

    “Indiferent de încrederea avută în comunitatea de informaţii, pentru care am cea mai mare admiraţie, nu este suficient pentru a lua anumite decizii care au fost evocate”, a adăugat ea.

    Sherman nu a precizat dacă regimul sau rebelii au făcut uz de aceste arme, a căror utilizare a fost definită de către Barack Obama ca o “linie roşie” ce nu trebuie depăşită.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro