BusinessMagazin

Tag: competitie

  • (P)Antreprenorul român care va reprezenta ţara noastră în finala competiţiei EY World Entrepreneur Of The Year este Levente Hugo Bara

    Levente Hugo Bara, Directorul General Supremia Grup, este Antreprenorul anului 2015 în România

    Levente Hugo Bara, omul de afaceri din spatele afacerii Supremia Grup, a fost desemnat în cadrul unei ceremonii de gală câştigătorul competiţiei EY Entrepreneur Of The Year – România 2015. Antreprenorul a concurat alături de alţi 47 lideri de business în cadrul programului organizat de EY România şi va reprezenta ţara noastră în finala mondială EY World Entrepreneur Of The Year, unde va intra în competiţie alături de antreprenori din peste 60 de ţări.

    Supremia Grup este jucătorul numărul unu al pieţei de ingrediente alimentare din România şi unul dintre jucătorii importanţi la nivelul pieţei europene. Grupul are 280 angajaţi, exportă pe 4 continente şi achiziţionează materie primă din 80 de ţări. Cifra de afaceri a atins deja 35 milioane EUR în 2015, Levente Hugo Bara estimând o cifră de afaceri de 38 milioane EUR până la sfârşitul anului.

    De asemenea, în cadrul ceremoniei la care au participat peste 200 de reprezentanţi ai comunităţii de business, Dan Isai, CEO Salad Box, a primit titlul Emerging Entrepreneur Of The Year, iar Cristian Ispas, Director General Motivation, a primit titlul Social Entrepreneur Of The Year.

    Salad Box, compania creată de Dan Isai în 2012, este în prezent al treilea lanţ de restaurante fast-food ca mărime din România. În 2015, veniturile Salad Box sunt estimate să ajungă la 14 milioane EUR, după ce în 2014 compania a înregistrat vânzări de 8,6 milioane de EUR. Pentru perioada următoare, strategia companiei se va concentra pe extinderea afacerii atât pe piaţa internă, cât şi în afara ţării, Salad Box fiind deja prezentă pe pieţele din Ungaria şi Germania.

    La o cifră de afaceri de 2,8 milioane EUR şi un profit de 0,67 milioane EUR în 2014, Motivation SRL asigură aproximativ un sfert din bugetul fundaţiei cu acelaşi nume. În 2014, Motivation SRL a vândut la nivel naţional, prin cele 15 echipe regionale, 1.186 scaune rulante pentru persoane cu dizabilităţi, aproape dublu faţă de 2010. Profitul Motivation este investit în derularea de programe pentru creşterea gradului de integrare şi incluziune în comunitate a persoanelor cu dizabilităţi.

    „Antreprenorii sunt cei care percep oportunităţi acolo unde alţii văd obstacole, de aceea contribuie mai mult ca oricare alt grup la bunăstarea economică şi la crearea de locuri de muncă. Vreau să îi felicit pe câştigători şi pe toţi cei 48 de concurenţi deopotrivă, pentru viziunea şi pasiunea investite în afacerile pe care le-au dezvoltat”, a spus Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România.

    Juriul EY Entrepreneur Of The Year – România 2015

    Pentru selectarea câştigătorilor, juriul a examinat fiecare aplicaţie pe baza a şase criterii: spiritul antreprenorial, performanţa financiară, direcţia strategică, impactul asupra comunităţii, capacitatea de inovare şi integritatea personală.

    Juriul care a stabilit finaliştii competiţiei şi a ales câştigătorii competiţiei Entrepreneur Of The Year este alcătuit din lideri ai comunităţii de afaceri din România:

    • Mircea Tudor, Preşedinte MB Telecom, câştigătorul marelui premiu în 2014 – Preşedintele juriului
    • Marius Ştefan, CEO Autonom Rent a Car şi unul dintre cei 6 finalişti ai primei ediţii Entrepreneur Of The Year România
    • Mihai Marcu, Preşedinte Medlife, membru al juriului şi la ediţia 2014 a competiţiei
    • Cornel Marian, Managing Partner Oresa Ventures, membru al juriului şi la ediţia 2014 a competiţiei
    • Omer Tetik, Director General Banca Transilvania, membru al juriului şi la ediţia 2014 a competiţiei

    Cine sunt antreprenorii care au concurat în cadrul competiţiei EY Entrepreneur Of The Year – România 2015

    La ediţia 2015 a competiţiei s-au înscris 60 de oameni de afaceri, faţă de 50 la prima ediţie, organizată anul trecut. 48 de antreprenori români au rămas în competiţia naţională EY Entrepreneur Of The Year, după verificarea îndeplinirii condiţiilor de eligibilitate, faţă de 40 de antreprenori în 2014. Companiile antreprenorilor eligibili totalizează venituri de 1,2 miliarde EUR şi 9.000 de angajaţi, cu venituri medii de 27 milioane de EUR pe companie şi un număr mediu de 200 de angajaţi în 2014. Antreprenorii au dezvoltat companii în sectoare diverse, de la produse de larg consum, agricultură şi construcţii, la servicii profesionale, tehnologie şi telecomunicaţii.

    Finaliştii EY Entrepreneur Of The Year au fost următorii:

    1. Levente Hugo Bara, Supremia Grup
    2. Vasile Armenean, Betty Ice
    3. Doina Cepalis, Te-Rox Prod
    4. Philip Cox, Cramele Recaş
    5. Florin Madar, Temad Grup
    6. Marinela şi Ion Dragoi, Pet Star Holding

     

    Cele trei premii la categoria Emerging Entrepreneur Of The Year au fost:

    1. Dan Isai, Salad Box – câştigător al titlului Emerging Entrepreneur Of The Year
    2. Monica Cadogan, Vivre Deco – locul al doilea
    3. Horaţiu Ţepes, Bilka Steel– locul al treilea

    Din 2014, competiţia EY Entrepreneur Of The Year, singura competiţie antreprenorială care se organizează la nivel global, are loc şi în România. EY Entrepreneur of The Year se organizează în 145 de oraşe din 60 de ţări de aproape 30 de ani şi premiază antreprenorii pentru viziunea şi direcţia strategică cu care îşi cresc afacerile, pentru puterea de a inova, integritatea personală şi, nu în ultimul rând, pentru impactul pozitiv asupra comunităţii.

    În acest an, 6 companii s-au alăturat ca sponsori ai competiţiei EY Entrepreneur Of The Year – România 2015: DAAS International Group, Vodafone România, Grupul City Grill, Daw Benţa România şi AROBS Transilvania Software, iar sponsor principal este compania FAN Courier.

    “Ne-am bucurat să observăm la cei 48 de antreprenori concurenţi dorinţa de a-i inspira pe tinerii români, pentru ca aceştia să îşi urmeze propriile aspiraţii fără complexe, şi dorinţa de a vedea România pusă pe harta antreprenoriatului mondial. Marea majoritate a afacerilor concurente au crescut organic, prin propriile forţe, dar am văzut un interes din ce în ce mai mare pentru extinderea pe pieţele externe – la nivel regional, european sau chiar mondial”, a spus Alexandru Lupea, Partener şi Strategic Growth Markets Leader, EY România.

    Pentru mai multe detalii despre program vă rugăm accesaţi http://www.eyromania.ro/eoty-2015

  • Cu creşteri de peste 500% în domeniul tehnologiei, România ocupă locul 2 în clasamentul Deloitte CE Technology Fast 50

    România înregistrează astfel o creştere semnificativă, pentru al treilea an consecutiv, cu 29 companii înregistrate, faţă de 18 în 2014, din care zece companii în Fast 50 (faţă de şase în 2014) şi liderul categoriei Big 5. Pentru ediţia din 2015 au fost luate în calcul veniturile din perioada 2011-2014, cu o creştere medie înregistrată de companiile româneşti prezente în Fast 50 de 544%. 

    În contextul în care economia României a înregistrat cea mai mare creştere din CEE în primele trei trimestre ale anului, opt dintre companiile locale prezente în clasamentul Deloitte Fast 50 sunt nou-intrate. Totodată, din două companii româneşti, una este lider la categoria Big 5, care include companiile dinamice, prea mari ca venituri pentru a concura pe picior de egalitate cu firmele mai mici din categoria Fast 50. Faţă de anul trecut, România înregistrează o creştere a numărului de firme din sectorul de software. Cinci dintre companiile din top au sediul în Bucureşti, două în Cluj-Napoca, una în Iaşi, una în Sibiu, una în Timişoara şi una în Baia Mare.

    „Suntem foarte mândri de toate companiile româneşti prezente în clasamentul Fast 50 2015 şi de faptul că România înregistrează creşteri semnificative de la an la an. Acest lucru confirmă competitivitatea mediului de afaceri local, dar mai ales faptul că talentul antreprenorilor români face diferenţa în regiune în ultimii ani”, a spus Alina Mirea, Partener Deloitte România şi managerul local al proiectului Fast 50. „Mai mult, putem spune că asistăm deja la crearea unei adevărate comunităţi a antreprenorilor români, pe care Deloitte România va continua să o aducă în prim-plan şi să o susţină prin întâlniri regulate şi transfer de know-how.”

    La rândul său, Ahmed Hassan, Country Managing Partner Deloitte România, a subliniat faptul că majoritatea companiilor româneşti din clasamentul Deloitte CE Technology Fast 50 au fost înfiinţate înaintea crizei financiare şi au traversat cu bine această perioadă dificilă. Prin comparaţie, majoritatea companiilor din regiune prezente în clasament au fost înfiinţate în 2009.

    „Faptul că au crescut în aceşti ani, traversând cu bine perioada de criză, demonstrează că antreprenorii au viziune pe termen lung şi că au venit cu soluţii inovatoare, de impact, în perioade dificile. Viziunea şi inovaţia sunt valori pe care Deloitte le împărtăşeşte, astfel că vom continua să susţinem companiile la început de drum pentru a ajuta mediul antreprenorial din România să-şi confirme potenţialul remarcabil”, a adăugat Ahmed Hassan, Country Managing Partner Deloitte România. 

    Cu o creştere de 998%, compania ZebraPay din Bucureşti ocupă locul VI în clasamentul regional, cea mai bună poziţie ocupată de o entitate românească prezentă în top. Aflată pentru al doilea an consecutiv în clasament, compania ITNT din Sibiu, lider local Fast 50 în 2014, şi-a continuat creşterea, cu 933% (faţă de o creştere de 1.433% înregistrată în anul anterior). Insoft Development & Consulting se numără, de asemenea, printre vedetele ediţiei din acest an, întrucât este prezentă în două categorii: locul I la categoria Big 5 şi poziţia 15 la categoria Fast 50, nou-intrată în clasament, cu o creştere de 577%.

    Teamnet International SA rămâne şi anul acesta printre companiile din categoria Big 5, coborând o poziţie faţă de anul trecut (locul IV vs. locul III în 2014), cu o rată de creştere de 127%.

    ASTINVEST ocupă locul 13 (cu o rată de creştere de 705%), urmată, pe locul 15, de Insoft Development & Consulting (577%). Piconet ocupă locul 21 (486%), iar Geskimo, poziţia 42 (419%).

    Rata medie de dezvoltare a companiilor Fast 50 din domeniul tehnologiei a scăzut la 560%, de la 698% în 2014. În ciuda creşterii ratelor medii de dezvoltare raportate în 2014, se înregistrează o scădere continuă de la valoarea de vârf realizată în 2012, de 1.026%.     

    În clasamentul din acest an sunt prezente companii din nouă ţări: Polonia (12 companii), România (10 companii), Croaţia (8 companii), Cehia şi Slovacia (câte 5 companii fiecare), Ungaria (4 companii), Bulgaria, Lituania şi Serbia (câte 2 companii). Dintre cele 50 de companii, 38 sunt prezente pentru prima oară, 3 au urcat în clasament, iar 8 au coborât. Topul este, şi de data aceasta, dominat de firmele de software (29), urmate de companiile de media (14), cele de hardware (4) şi cele de telecomunicaţii (3).

    Pentru a fi eligibile pentru clasamentul Fast 50, companiile trebuie sa întrunească următoarele condiţii: venituri anuale de cel puţin 50.000 euro în fiecare an, între 2011 şi 2014; să aibă sediul într-o ţară din Europa Centrală; să dezvolte sau să producă tehnologii patentate, sau să facă investiţii substanţiale în cercetare şi dezvoltare; să aibă o structură de acţionariat care exclude subsidiare deţinute majoritar de entităţi strategice.

    Categoria „Big 5” include companii dinamice mari, care au avut creşteri spectaculoase în ultimii cinci ani. Pentru a fi eligibile, companiile trebuie să întrunească aceleaşi criterii ca pentru Fast 50, cu excepţia venitului anual din 2013, care trebuie să depaşească 25 milioane euro.

    La categoria „Rising Stars” („Staruri în ascensiune”), Deloitte include companii „tinere” cu potenţial mare, care au intrat pe piaţă după 2009. Companiile eligibile trebuie să aibă o vechime între trei şi cinci ani şi să înregistreze venituri de peste 30.000 euro în ultimii trei ani consecutivi (2011–2013). Celelalte criterii de eligibilitate menţionate anterior rămân valabile.

  • Cum se aleg cele mai bune restaurante din lume şi care sunt cele 10 locuri în care merită să mănânci măcar o dată în viaţă?

    Premiile Cele mai bune 50 de restaurante din lume (The world’s 50 best restaurants) organizate de S.Pellegrino şi Aqua Panna s-au impus de-a lungul timpului ca Oscarurile fine diningului global. Locuri de legendă precum El Bulli, Noma sau El Celler de Can Roca sunt doar câteva dintre restaurantele care şi-au adjudecat cele mai importante trofee din această competiţie globală, iar un lucru este cât se poate de clar. Cele care ajung pe lista celor 50 sunt locuri absolut ieşite din comun. Cum ajunge însă un restaurant în clubul select al primelor 50?

    „Prima listă a fost creată în 2002, cu El Bulli (restaurantul condus de spaniolul Feran Adria care a impus pe scena culinară globală conceptul de gastronomie moleculară – n.red.) şi primele premii au fost acordate în 2003, cu French Laundry pe locul 1“, explică William Drew, group editor pentru The World’s Best 50 Restaurants.

    Citiţi mai multe pe www.da.zf.ro

  • Training pentru traficul bucureştean: italianul care te învaţă cum să te fereşti de accidente

    Andrea Fogliazza, un antreprenor italian stabilit în România, a lansat o şcoală de conducere defensivă şi o competiţie în care a investit peste 400.000 de euro până în prezent. Până la finalul anului vrea să ajungă la peste 1.000 de cursanţi, mare parte din clienţii săi fiind aduşi de companiile care vor să se asigure că maşinile din flotele lor sunt pe mâini bune.

    O discuţie auzită la radio în maşină reproducea remarca unui taximetrist despre şofatul în contextul infrastructurii locale: „În România nu ar trebui să existe şcoli de şoferi care să te înveţe cum să conduci, ci şcoli care să te înveţe cum să te fereşti în trafic”. Italianul Andrea Fogliazza a speculat această nevoie şi a creat şcoala de conducere defensivă Smart Driving, ce antrenează exact ce descria taximetristul: reacţiile şoferilor în situaţii limită. Astfel, reacţiile şoferului în condiţiile unui derapaj ori ale neacordării de prioritate din partea unui alt participant la trafic pot fi studiate şi corectate în cadrul şcolii lansate de italian la sfârşitul anului 2013. Ulterior lansării şcolii, antreprenorul a simţit nevoia dezvoltării şi a unor competiţii pentru cei care voiau să îşi testeze, alături de reacţiile în situaţii limită, şi spiritul competitiv. Până acum, Fogliazza apreciază că a investit mai mult de 400.000 de euro în cele două componente şi că, până la finalul anului viitor, va ajunge la un rulaj al afaceri de 900.000 de lei (cca 200.000 de euro).

    Andrea Fogliazza a ajuns în România în urmă cu aproximativ 10 ani, când era responsabil de dezvoltarea comercială în cadrul filialei din Iaşi a furnizorului italian de servicii de call center şi de telemarketing XL World. Compania, care ajunsese la 1.200 de angajaţi în România, a fost vândută către Xerox, iar lui Fogliazza i s-a propus să ocupe o funcţie în cadrul filialei din Albania a companiei, unde firma mutase câteva sute de locuri de muncă.

    Andrea Fogliazza a preferat să rămână în România, unde a intrat în antreprenoriat cu o afacere de import alimentar. Ulterior, a vândut firma, iar la scurt timp a deschis şcoala de conducere defensivă Smart Driving (operată de compania WCA Team SRL). Ideea afacerii a venit ca urmare a pasiunii sale pentru moto sport – a participat la cursuri ale Yamaha Motorbikes şi Ducati Motorbikes, dar a urmat şi cursuri de instructor în Italia, Croaţia şi Ungaria. Ulterior, a pregătit motociclişti pe circuite de renume mondial precum Isle of Man ca director şi technical director şi team manager pentru Extreme Rider (2003 – 2009). Numărul de circa 100 de participanţi la un eveniment de pilotaj realizat în 2013 în România în colaborare cu şcoala Guidare Pilotare din Italia, o instituţie de conducere defensivă şi sportivă din Europa şi şcoala oficială a BMW, l-a încurajat să creeze o afacere similară în România.

    Sistemul şcolii Guidare Pilotare este, potrivit lui Fogliazza, unul diferit faţă de cel al şcolilor de şoferi obişnuite şi care aplică principii ale psihologiei în condus şi reacţie. Fondatorul şcolii, pilotul de Formula 1 Siegfried Stohr, este la bază psiholog. La începutul anului trecut, a lansat şcoala Smart Driving, mai întâi printr-o colaborare cu Automobile Bavaria, prin care cursanţii aveau posibilitatea să îşi exerseze tehnica de condus pe autoturisme Mini. După şapte luni de activitate, a realizat un nou parteneriat, cu dealerul BMW APAN Motors din Brăila, iar de atunci elevii îşi pot exersa cunoştinţele pe maşini BMW din parcul auto al dealerului. În cursul acestui an, Fogliazza a lansat şi conceptul Smart Driving Series, care reprezintă un context în care elevii şcolii să aplice ceea ce au învăţat într-o competiţie, alături de persoane care vor pur şi simplu să îşi testeze abilităţile de condus defensiv.

    Concret, şcoala Smart Driving predă exerciţii organizate pe un circuit amenajat, cu maşini dotate cu camere de filmat, ce înregistrează comportamentul elevului, cât şi viteza şi frânarea maşinii, dar şi cu sisteme care permit simularea în situaţii limită – precum pierderea aderenţei la polei ori evitarea obstacolelor la viteză mare. „Sunt foarte ciudate reacţiile – unii dintre ei lasă volanul şi închid ochii, alţii frânează incorect”, descrie Fogliazza cele mai des întâlnite reacţii la cursanţii săi.
    Odată ce au înţeles greşelile din aceste reacţii, cursurile continuă în corectarea acestora şi în direcţia aplicării tehnicii corecte.

  • Un licean român a câştigat Alumni Leadership Award în finala europeană ”Compania anului 2015” de la Berlin

    Vlad Dinu, reprezentantul start-up-ului SmartRead, membru în echipa de liceeni care a reprezentat România la finala europeană a competiţiei Compania anului 2015 a primit Alumni Leadership Award. Juriul a evaluat abilităţile de lider, spiritul de echipă, atitudinea şi entuziasmul tinerilor din cele 36 de ţări reprezentate în competiţia de antreprenoriat “Compania anului 2015”, organizată anual de JA Europe. Juriul a selectat 11 elevi excepţionali din cadrul competiţiei, care vor participa în această toamnă la Conferinţa liderilor alumni JA de la Copenhaga, Danemarca.

    Vlad Dinu şi colegii lui de la Colegiul Naţional I.L. Caragiale din Bucureşti – Alin Ali Hassan, Dumitru Călin şi Elena Laura Codin, coordonaţi de profesoara Mihaela Găvănescu – au format una dintre cele 37 de echipe de liceeni ce au concurat în finala europeană a concursului. Echipele şi-au prezentat proiectele de business în faţa unui juriu format din personalităţi internaţionale din mediul de afaceri şi din cel academic.
    Tinerii au câştigat faza naţională a competiţiei de antreprenoriat Junior Achievement cu aplicaţia SmartRead, un soft educaţional pentru smartphone ce îşi propune să revoluţioneze modul în care elevii învaţă şi profesorii predau. SmartRead îi ajută pe elevi să se evalueze şi să reţină mai multe informaţii din conţinutul unui manual sau al unei cărţi, prin intermediul unor teste. Aplicaţia poate fi folosită pentru orice disciplină şi le este utilă şi profesorilor, care pot obţine informaţii detaliate despre modul în care elevii citesc şi învaţă, permiţându-le să creeze planuri personalizate de studiu.

    Marele premiu al ediţiei de anul acesta a competiţiei Compania anului a revenit start-up-ului Rauteck din Germania, un business sustenabil, bazat pe dezvoltarea unor produse din piese auto reciclate. Ei folosesc piesele metalice ale centurilor de siguranţă pentru a produce desfăcătoare de sticle stilizate şi transformă materialul textil al centurii în genţi cu design original, mizând în promovarea business-ului lor pe ideea de autenticitate şi sustenabilitate.

    Competiţia Compania anului 2015 a celebrat la Berlin cei mai buni tineri antreprenori din Europa, participanţi în programul de antreprenoriat Junior Achievement. Juriul a evaluat competenţele lor de comunicare, de lucru în echipă, de planificare şi rezolvare a problemelor, capacitatea de a gestiona financiar o firmă, de a dezvolta produse şi servicii inovatoare, de a face planuri fezabile de marketing şi vânzări, precum şi proiecţiile financiare ale business-ului lor.

     

  • O echipa de liceeni reprezintă România la finala europeană a competiţiei de antreprenoriat de la Berlin

    Echipa din România, formată din Vlad Dinu, Alin Ali Hassan, Dumitru Călin şi Elena Laura Codin, elevi la Colegiul Naţional I.L. Caragiale şi coordonaţi de profesoara Mihaela Găvănescu, va concura alături de echipe din 36 de ţări şi îşi va prezenta proiectul de business în faţa unui juriu format din personalităţi internaţionale din mediul de afaceri şi din cel academic.

    Tinerii s-au calificat la finala europeană câştigând faza naţională a competiţiei de antreprenoriat Junior Achievement, cu aplicatia SmartRead, un soft educaţional pentru smartphone ce îşi propune să revoluţioneze modul în care elevii învaţă şi profesorii predau.

    “Predatul şi învăţatul se fac în prezent într-un mod ineficient şi obositor – dar trăim în secolul XXI şi există extrem de multe tehnologii care pot îmbunătăţi experienţa elevilor şi a profesorilor la clasă. Prin SmartRead exact asta vrem să facem. Am folosit tehnologii extrem de noi, precum servicii cloud, tag-uri NFC, device-uri iBeacon şi le-am îmbinat cu metode de învăţare extrem de eficiente, precum SQ3R, creând o aplicaţie care le permite elevilor să înveţe într-un mod mai plăcut şi mai eficient, iar profesorilor să predea o lecţie mult mai bună, personalizată pe cerinţele fiecărei clase şi fiecărui elev”, a spus Vlad Dinu, unul dintre fondatorii start-up-ului.

    Printr-un sistem unic de intrebari si raspunsuri, aplicatia liceenilor ii ajuta pe elevi sa se evalueze si sa retina mai multe informatii din continutul unui manual sau al unei carti, prin intermediul unor teste la anumite puncte din carte. Aplicatia poate fi folosita pentru orice disciplina si le este utila si profesorilor, care pot obtine informatii detaliate despre modul in care elevii citesc, despre cei care inregistreaza cele mai bune rezultate, sau despre fragmentele care ii pun pe elevi in dificultate. Pe baza acestor rezultate, ei pot crea planuri personalizate de studiu si pot oferi clasei documente de lucru printr-un simplu click.

  • Managerul care a devenit primul român ce a traversat înot Canalul Mânecii

    „Înveţi să fii mai eficient, mai productiv, înveţi să ajungi de la A la B chiar dacă te împiedici de obstacole, înveţi că viaţa e o succesiune de suişuri şi de coborâşuri şi înveţi să le faci faţă, aşa că atunci când te întorci în viaţa reală ştii mult mai bine cum să gestionezi oamenii şi situaţiile dificile care apar“, spunea Andrei Roşu, senior manager în cadrul UniCredit Leasing, într-un  interviu acordat Business Magazin anul trecut.

    Pe 28 iunie, Andrei Roşu a traversat înot Canalul Mânecii în cadrul competiţiei Enduroman Arch to Arch, care presupune parcurgerea distanţei de 480 de kilometri dintre Londra şi Paris în alergare, înot şi pe bicicletă, sportivul în vârstă de 39 de ani fiind primul român care reuşeşte această performanţă, potrivit Departamentului Sport al Mediafax.  

    Economist de profesie, braşoveanul Andrei Roşu s-a angajat în cadrul UniCredit Ţiriac Bank în funcţia de commercial strategy expert în 2002. Opt ani mai târziu, a devenit management &strategy consultant al UniCredit Leasing Corporation.

    Andrei Roşu este conştient de rezultatele mai bune pe care le aduce sportul în viaţa de zi cu zi a oamenilor şi crede că sportul este „o proiecţie a vieţii personale şi profesionale: dacă de felul tău eşti un om care îşi împinge limitele, care găseşte soluţii, care nu se sperie de dificultăţi, eşti la fel şi în sport, şi în business. Tocmai de aceea în vest headhunterii recrutează oameni la finişul maratoanelor sau al triatloanelor; au învăţat în timp că cei care termină competiţii de anduranţă vin cu toate calităţile şi la serviciu“.

    Roşu a alergat de la Londra Marble Arch la Dover o distanţă de 140 de kilometri în 16 ore şi 53 de minute, apoi a înotat de la Dover la Calais aproximtiv 40 de kilometri în 21 de ore. Marţi, el a atins ţărmul francez, iar acum sportivul dispută ultima parte a competiţiei, proba de ciclism, de la Calais la Arcul de Triumf din Paris (circa 300 de kilometri), din care a efectuat deja peste 50 de kilometri.

    Anterior, el a concurat şi a dus până la capăt o competiţie Quintuple Ultra Triathlon (adică 19 km înot, 900 km bicicletă şi 210 km alergare). A parcurs toate aceste probe în 126 de ore. „Concursul său a început luni, 6 octombrie, iar termenul limită a fost 132 de ore. Pentru a se încadra în acest termen, Andrei Roşu a dormit doar 8 ore şi jumătate în 6 zile.  S-a clasat pe locul al doilea, după un concurent american care nu a dormit deloc“, după cum relatează biciclistul.ro.

    Andrei Roşu nu neagă că numărul tot mai mare de alergători şi de participanţi la triatloane este un trend, un soi de modă, dar insistă asupra valenţei pozitive a cuvântului: „Un sport devine o modă atunci când oamenii percep beneficiile. Când te întorci la birou după o participare la o competiţie şi povesteşti colegilor, vezi că mulţi dintre ei sunt tentaţi să înceapă să facă sport; se observă apoi că persoana respectivă arată altfel, că are performanţe mai bune, că este mai sănătos şi mai tot timpul bine dispus. Tocmai de aceea strategia mea nu este de push, ci de pull – încerc să fiu un exemplu care să îi convingă pe ceilalţi să se antreneze fără să le spun eu să o facă“.

    Strategia lui a funcţionat destul de bine până acum: atât pe blog, cât şi pe Facebook oamenii îi tot spuneau că vor să se antreneze cu el, aşa că a pus la punct un program de coaching în alergare care va ajunge să coste 400 de euro (deocamdată costă 99 de euro), unde este deja la a doua serie de 10 persoane. „Obiectivul meu cu aceşti noi alergători este să îi fac să alerge toată viaţa şi să îşi schimbe stilul de viaţă.

     

  • Robotizarea uzinei Dacia Mioveni, la 15 ani de la preluarea de către Renault

    Pe platforma uzinei Dacia lucrează peste 17.000 de angajaţi, dintre care 14.000 ţin direct de activitatea Automobile Dacia şi de producţia de maşini, iar orice zi de muncă şi orice schimb de tură încep cu o avalanşă de angajaţi care vin la muncă.

    Din 2013, odată cu lansarea noii generaţii de Logan şi Sandero, pe lângă toţi aceşti angajaţi îşi fac loc tot mai mulţi roboţi. Faţă de anul 2004, când a intrat în producţie prima generaţie a Logan şi când era un singur robot în uzină, cel care aplica masticul pentru lunetă şi parbriz, acum aceştia se regăsesc în toate secţiile uzinei.

    Cea mai avansată secţie a uzinei este uzina de motoare, acolo unde, pe lângă clasicele propulsoarepe benzină de 1,4 şi 1,6 litri cu opt valve produse acum numai pentru export (deoarece nu mai echipează modelele Dacia livrate în UE), se produce şi motorul TCe 0,9 litri pe benzină de 90 CP, acesta fiind produs exclusiv în România.

    Hala de producţie arată acum „de înaltă tehnologie“, dar este acelaşi loc unde înainte erau produse transmisiile pentru vechile Dacii 1310, celebrele Berline, îşi aminteşte Emil Corbu, şeful departamentului motoare, care are o vechime de mai bine de două decenii în cadrul uzinei Dacia. Acum, în hală se produc anual 450.000 de motoare 0,9 TCe, faţă de 350.000 de unităţi la început, în 2012.

    Adevărata transformare este vizibilă însă la presaj, unde angajaţii stau aproape de prese de zeci şi sute de tone şi unde tabla adusă de la Kosice din Slovacia, de la US Steel, este transformată în elemente de caroserie. Tablă mai vine şi de la Galaţi, însă doar cea utilizată la interior, precizează Florin Şerbănescu, şeful adjunct al departamentui de presaj. În total, secţia ocupă 50.500 mp, din care 30.500 mp (mai bine de trei hectare) sunt destinaţi producţiei, iar 13.500 mp depozitării. În hala de presaj a fost instalată, din 2013, o linie TGSE complet automatizată în urma unei investiţii de 24 milioane de euro, care produce elemente de caroserie alături de cei 1.330 de angajaţi, din care 93% sunt operatori.

    Renault a demarat procesul de modernizare şi de robotizare a liniei de producţie pentru a reduce costurile şi a început cu secţia de presaj, unde sunt create din tablă elementele de caroserie şi unde gradul de automatizare este programat a creşte de la 10% anul trecut, când a fost instalată prima presă automată, la 30% anul viitor când va fi finalizat procesul actual.

    „Secţia presaj este una care trebuie modernizată. Noi am început să automatizăm părţi din linia de presaj,  pe posturi grele din punct de vedere ergonomic şi care generau accidente, unde se lucra cu piese mari“, a explicat Cornel Olendraru, directorul uzinei Vehicule din cadrul Automobile Dacia, care are în subordine peste 7.000 de angajaţi împărţiţi între presaj, caroserie, vopsitorie şi asamblare vehicule. Faptul că angajaţii lucrează cu componente mari de tablă poate genera accidente de muncă şi implicit costuri mai mari pentru companie. De asemenea, şi secţia caroserie va fi modernizată atât prin instalarea de roboţi, cât şi prin optimizarea fluxurilor de producţie.

  • Noua afacere a lui Ion Ţiriac. În ce domeniu vrea să dea lovitura

    Ţiriac Holdings, prin intermediul companiei Ţiriac Energy, va intra în următorii trei ani în competiţie directă cu marii retaileri de benzină şi motorină prin construirea unei reţele de staţii de benzinării cu preţuri de discounter.

    „Avem în derulare un proiect-pilot de şapte staţii, din care şase sunt operaţionale încă de anul trecut din decembrie. Targetul de volum va veni abia în 2017 deoarece anul viitor vom construi. Noi vrem să construim în 2016 cel puţin 50 de staţii, iar în trei ani vrem să ajungem la 200 de staţii de alimentare la nivel naţional. Vizăm şi extinderea la nivel european“, a spus Remus Hîrceagă, directorul general al Ţiriac Energy.

    CARE SUNT PLANURILE LUI ION ŢIRIAC ÎN DOMENIUL PETROLIER

     

  • Bătălia premium de pe piaţa SUV

    SUV-urile şi crossoverele au beneficiat anul trecut de prima creştere a vânzărilor anuale de maşini pe piaţa europeană după 2007. Vânzările cumulate ale modelelor pornind de la Renault Captur, Opel Mokka şi Nissan Qashqai şi până la BMW X5 au crescut cu 21% în 2014 la peste 2,5 milioane de unităţi, în condiţiile în care piaţa totală europeană a crescut cu 5,3% la 12,8 milioane de unităţi. Astfel, una din cinci maşini vândute dintr-un dealer a fost un SUV sau un crossover, faţă de una din şase în 2013.

    În cazul pieţei locale creşterea SUV-urilor a fost puternic susţinută după 2010 de lansarea modelului Dacia Duster, iar la nivel european au punctat volume importante şi constructorii de volum care au venit cu crossovere precum Renault Captur sau Peugeot 2008.

    „Segmentul SUV-urilor este unul important, singurul care se apropie de volumele din anii de boom, dar şi valoarea lor a scăzut şi sunt discrepanţe mari în ceea ce priveşte preţul mediu, ce automat atrage profit mai mic pentru dealer“, este de părere Mihai Ivănescu, coordonatorul diviziei de importuri auto din cadrul Ţiriac Holdings, care include Hyundai Auto România, M Car Trading (Mitsubishi) şi Premium Auto (Land Rover Jaguar). În primele patru luni ale acestui an, atât vânzările SUV-urilor mari, cât şi ale celor compacte au crescut faţă de perioada similară a anului trecut, cu 18% respectiv 28%, pe o piaţă care a urcat cu 16% în acelaşi interval. În acest caz, maşinile mai ieftine au crescut mai mult, în timp ce modelele din segmentul de preţ de peste 50.000 de euro mai lent, în aşteptarea noilor modele. În principal, creşterea din intervalul ianuarie-aprilie s-a datorat lansării de noi modele în segment cum ar fi noul Land Rover Discovery Sport (înlocuitorul vechiului Freelander), care a punctat un avans de 40% la peste 110 maşini, Range Rover, care continuă ascensiunea cu aproape 50% la 53 de unităţi, în condiţiile în care cele mai multe maşini au preţuri de peste 100.000 de euro, în timp ce noul BMW X6 urcă cu aproape 60% la 59 de unităţi. În acelaşi timp, Touareg şi Mercedes-Benz ML menţin o tendinţă crescătoare.

    În acest context, la zece ani de la prezentarea primei generaţii, Audi vine cu cea de-a doua generaţie, care are de înfruntat deja cea de-a treia generaţie a lui BMW X5, Mercedes-Benz ML lansat în 2012, alături de GL şi noile SUV-uri de la Range Rover.

    „Q7 se află între două segmente. Pe de-o parte sunt BMW X5 şi Mercedes-Benz ML şi de cealaltă parte Mercedes-Benz GL şi viitorul BMW X7, dar şi Cadillac Escalade. Astfel, pe piaţa chineză şi americană am păstrat aceeaşi poziţie, dar pentru europeni am făcut maşina puţin mai mică: am micşorat-o puţin la exterior, dar am mărit-o la interior. Atunci când lansezi o maşină pentru întreaga lume, nu poţi mulţumi toate pieţele“, este de părere Clemens Zimmermann, project manager în cadrul Audi AG pentru A6, A7 şi Q7. Anterior, între 2005 şi 2008 a fost global product şi launch manager pentru prima generaţie de BMW X6. Realizarea noii generaţii a fost o luptă a dimensiunilor. Dacă americanii şi chinezii doreau un automobil mai mare, europenii voiau unul mai mic şi inginerii au trebuit să împace toate pieţele.

    La prima vedere, noua generaţie a păstrat imaginea impozantă a primului model. SUV-ul are în continuare peste cinci metri lungime (5,05 m – cu 37 mm mai puţin), 1,97 m lăţime (-15 mm) şi 1,74 m înălţime. De asemenea, şi ampatamentul s-a redus cu 3 mm la 2,99 metri. În ciuda acestor tăieri ale dimensiunilor, interiorul este mai spaţios, pornind cu spaţiul suplimentar de peste 41 mm pentru cap în cazul locurilor din faţă şi 23 pentru cele din spate. Astfel, dacă la exterior dimensiunile par în continuare similare, la interior progresul este semnificativ.
    Oficialii mărcii descriu noul Q7 ca fiind un „Superman” al SUV-urilor. Explicaţia? Dacă linia laterală este a unui automobil sobru, de business, de zi cu zi, aşa cum era şi Clark Kent, iar când situaţia o cere se transformă într-un SUV serios, care poate rula fără probleme în off-road datorită suspensiei pneumatice care înalţă maşina, iar imaginea este întărită de noua grilă a radiatorului ce lansează noua imagine a mărcii. „Din lateral maşina este elegantă, iar din faţă grila radiatorului este ca Superman atunci când îşi schimbă costumul şi arată ce poate face când este în misiune“, descrie maşina Zimmermann.