BusinessMagazin

Tag: companie

  • SpaceX, compania lui Elon Musk, semnează cel mai mare cec din istoria sa, de 17 mld. $, pentru a-şi extinde prezenţa în industria de comunicaţii mobile la nivel global

    Compania lui Elon Musk SpaceX a anunţat luni că va plăti 17 miliarde de dolari pentru drepturile de a folosi o parte din valorosul spectru al companiei EchoStar pentru servicii de telefonie mobilă, scrie WSJ.

    Acordul cu EchoStar include plata a 8,5 miliarde de dolari în numerar şi până la 8,5 miliarde de dolari în acţiuni SpaceX pentru două pachete de licenţe de comunicaţii mobile din SUA şi licenţe interne şi internaţionale conexe de a transmite semnale din spaţiu. Compania de rachete şi internet prin satelit a fost de acord, de asemenea, să plătească dobânzi în valoare de aproximativ 2 miliarde de dolari pentru împrumuturi ale EchoStar.

    SpaceX este deja un furnizor în creştere de internet de bandă largă pentru locuinţe prin afacerea sa Starlink şi a intrat în sectorul telefoniei mobile printr-un parteneriat în SUA cu T-Mobile. Cu toate acestea, noile licenţe ar îmbunătăţi semnificativ capacitatea Starlink de a se conecta cu telefoanele mobile în zone izolate, care sunt înafara razei de acţiune a turnurilor de telefonie mobilă.

    SpaceX a declarat că va folosi spectrul ca fundaţie pentru afacerea sa globală direct-to-cell, prin care oferă servicii direct pe telefonul mobil. De asemenea, compania ar putea partaja spectrul cu parteneri din domeniul telecomunicaţiilor.

    Cea mai valoroasă parte a acordului acoperă două blocuri de licenţe care permit unui operator să furnizeze servicii de telefonie mobilă 5G şi internet de bandă largă de la sol în SUA.

    T-Mobile este în discuţii pentru a închiria o parte din drepturile de spectru pe care SpaceX intenţionează să le achiziţioneze, potrivit unor persoane familiare cu acest subiect.

    Acordul cu EchoStar este cel mai mare încheiat vreodată de SpaceX, companie fondată de Musk acum mai bine de două decenii.

    Directorii din domeniul spaţial şi al telecomunicaţiilor au dezbătut în ultimii ani oportunitatea reprezentată de conectarea telefoanelor mobile şi a altor dispozitive prin sateliţi. Pe lângă SpaceX, ideea a atras giganţi precum Apple, precum şi companii mai noi precum AST SpaceMobile şi Lynk Global.

    SpaceX a implementat deja cea mai mare constelaţie de internet prin satelit pe orbita joasă a Pământului cu Starlink, care acum constă în peste 8.000 de sateliţi. Navele spaţiale au alimentat expansiunea Starlink în întreaga lume, oferind SpaceX o sursă de venit în creştere.

    Musk a declarat anul trecut că Starlink va încheia parteneriate cu alţi operatori de telefonie mobilă din întreaga lume pentru a oferi conexiuni pe telefoanele mobile. Dar aceste acorduri necesită o planificare minuţioasă atât cu companiile de comunicaţii mobile, cât şi cu autorităţile naţionale de reglementare din fiecare ţară.

    O parte din spectrul pe care SpaceX urmează să îl achiziţioneze i-ar oferi companiei capacitatea de a se conecta direct telefoanele consumatorilor. SpaceX a declarat în comunicatul său de luni că rămâne angajată să colaboreze cu operatorii de reţele din întreaga lume.

  • Cine este outsiderul căruia i s-au predat cheile unui imperiu de 20 mld. dolari, într-un moment de criză istorică

    François-Henri Pinault îşi încheie mandatul de două decenii la conducerea Kering SA, compania de lux care deţine Gucci, într-unul dintre cele mai dificile momente din istoria grupului. Decizia vine după o perioadă în care vânzările şi profiturile au scăzut abrupt, iar capitalizarea bursieră a companiei s-a prăbuşit cu aproape două treimi faţă de nivelul record din 2021.

    Pinault, moştenitor al imperiului construit de tatăl său, cedează rolul de director general unui outsider: Luca de Meo, un executiv cu experienţă în industria auto, cunoscut pentru redresarea Renault, dar fără trecut în lumea luxului. Mandatul acestuia începe la 15 septembrie. Totuşi, Pinault nu se retrage complet. El rămâne preşedinte al consiliului de administraţie şi a declarat că va fi implicat în orientarea strategică, chiar dacă promite să nu blocheze deciziile noului CEO, scrie Bloomberg.

    Pentru investitori, marea întrebare este câtă autonomie va avea de Meo. În afacerile de familie, mai ales atunci când fondatorul sau urmaşul său rămâne în umbră, tensiunile sunt inevitabile. Experţii atrag atenţia că noul manager riscă să fie supravegheat permanent, un scenariu care de multe ori se încheie cu demisia sau concedierea outsiderului.

    Numirea lui de Meo readuce în discuţie bilanţul lui Pinault. Anii de creştere explozivă la Gucci au alternat cu decizii controversate şi pariuri ratate. Achiziţiile din sport şi lifestyle nu au adus rezultatele scontate, investiţiile în parfumuri şi în Valentino au fost considerate supraevaluate, iar schimbările repetate de directori şi designeri au transmis lipsă de stabilitate. Între timp, Gucci continuă să aducă peste jumătate din profit, dar brandul se confruntă cu probleme de atractivitate şi incertitudine creativă.

    Piaţa a sancţionat sever grupul. Kering a pierdut teren în faţa rivalilor LVMH, Hermès şi Chanel, agenţia S&P i-a revizuit perspectiva la negativ, iar averea familiei Pinault s-a redus de la aproape 60 de miliarde de dolari în 2021 la circa 23 de miliarde. Presiunile asupra lui Pinault au venit şi din partea fondurilor de tip hedge, care i-au cerut explicit să renunţe la funcţia de CEO.

    Întrebarea care planează acum este dacă De Meo va avea libertatea de a face „curăţenie” şi de a impune schimbări radicale. Mulţi investitori se aşteaptă la mişcări dure până la finalul anului, inclusiv plecări de top manageri. În acelaşi timp, familia îşi consolidează influenţa, pregătind discret a treia generaţie pentru un rol activ: câţiva dintre nepoţii fondatorului au fost deja cooptaţi în structurile de guvernanţă. Această strategie alimentează ipoteza că De Meo ar putea fi doar un intermezzo, înainte de revenirea unui Pinault la conducere.

    Într-un discurs ţinut anul trecut la HEC Paris, alma mater-ul său, François-Henri Pinault părea să vorbească şi despre propriul destin.

    „ Succesul nu durează la nesfârşit. Fie că treci prin reuşite sau prin greutăţi, nu poţi construi o carieră de unul singur”, le spunea el studenţilor. Cuvinte care, în contextul actual, capătă mai mult valoarea unei confesiuni decât a unui simplu sfat.

     

  • Cine este outsiderul căruia i s-au predat cheile unui imperiu de 20 mld. dolari, într-un moment de criză istorică. Misiunea lui începe într-un ecosistem controlat de familie, bani şi interese unde puterea se cedează greu şi se recâştigă şi mai greu

    François-Henri Pinault îşi încheie mandatul de două decenii la conducerea Kering SA, compania de lux care deţine Gucci, într-unul dintre cele mai dificile momente din istoria grupului. Decizia vine după o perioadă în care vânzările şi profiturile au scăzut abrupt, iar capitalizarea bursieră a companiei s-a prăbuşit cu aproape două treimi faţă de nivelul record din 2021.

    Pinault, moştenitor al imperiului construit de tatăl său, cedează rolul de director general unui outsider: Luca de Meo, un executiv cu experienţă în industria auto, cunoscut pentru redresarea Renault, dar fără trecut în lumea luxului. Mandatul acestuia începe la 15 septembrie. Totuşi, Pinault nu se retrage complet. El rămâne preşedinte al consiliului de administraţie şi a declarat că va fi implicat în orientarea strategică, chiar dacă promite să nu blocheze deciziile noului CEO, scrie Bloomberg.

    Pentru investitori, marea întrebare este câtă autonomie va avea de Meo. În afacerile de familie, mai ales atunci când fondatorul sau urmaşul său rămâne în umbră, tensiunile sunt inevitabile. Experţii atrag atenţia că noul manager riscă să fie supravegheat permanent, un scenariu care de multe ori se încheie cu demisia sau concedierea outsiderului.

    Numirea lui de Meo readuce în discuţie bilanţul lui Pinault. Anii de creştere explozivă la Gucci au alternat cu decizii controversate şi pariuri ratate. Achiziţiile din sport şi lifestyle nu au adus rezultatele scontate, investiţiile în parfumuri şi în Valentino au fost considerate supraevaluate, iar schimbările repetate de directori şi designeri au transmis lipsă de stabilitate. Între timp, Gucci continuă să aducă peste jumătate din profit, dar brandul se confruntă cu probleme de atractivitate şi incertitudine creativă.

    Piaţa a sancţionat sever grupul. Kering a pierdut teren în faţa rivalilor LVMH, Hermès şi Chanel, agenţia S&P i-a revizuit perspectiva la negativ, iar averea familiei Pinault s-a redus de la aproape 60 de miliarde de dolari în 2021 la circa 23 de miliarde. Presiunile asupra lui Pinault au venit şi din partea fondurilor de tip hedge, care i-au cerut explicit să renunţe la funcţia de CEO.

    Întrebarea care planează acum este dacă De Meo va avea libertatea de a face „curăţenie” şi de a impune schimbări radicale. Mulţi investitori se aşteaptă la mişcări dure până la finalul anului, inclusiv plecări de top manageri. În acelaşi timp, familia îşi consolidează influenţa, pregătind discret a treia generaţie pentru un rol activ: câţiva dintre nepoţii fondatorului au fost deja cooptaţi în structurile de guvernanţă. Această strategie alimentează ipoteza că De Meo ar putea fi doar un intermezzo, înainte de revenirea unui Pinault la conducere.

    Într-un discurs ţinut anul trecut la HEC Paris, alma mater-ul său, François-Henri Pinault părea să vorbească şi despre propriul destin.

    „ Succesul nu durează la nesfârşit. Fie că treci prin reuşite sau prin greutăţi, nu poţi construi o carieră de unul singur”, le spunea el studenţilor. Cuvinte care, în contextul actual, capătă mai mult valoarea unei confesiuni decât a unui simplu sfat.

     

  • Bătălie între giganţii europeni din energie şi administraţia Trump: Compania daneză Orsted contestă în instanţă decizia autorităţilor americane de a suspenda lucrările la un proiect eolian de 1,5 miliarde de dolari, aproape finalizat

    Orsted a iniţiat acţiuni legale împotriva administraţie Trump, într-un efort de a relua lucrările la un proiect eolian offshore aproape finalizat, pe care guvernul SUA l-a suspendat luna trecută, notează FT.

    Compania daneză din sectorul energiei, aflată acum în dificultate, caută o hotărâre judecătorească care să îi permită să finalizeze proiectul Revolution Wind de 1,5 miliarde de dolari, care ar urma să furnizeze energie suficientă pentru 350.000 de locuinţe din Rhode Island şi Connecticut, conform unor contracte pe 20 de ani.

    Decizia SUA de a opri proiectul, motivată de scepticismul lui Trump faţă de energia eoliană, a prăbuşit acţiunile Orsted, în timp ce compania caută să atragă de la investitori încă 9,4 miliarde de dolari pentru a-şi consolida finanţele.

  • Liviu Stoleru, fost şef al Cemacon şi al ROCA Industry, a fost recrutat de producătorul de pavele Symmetrica din Suceava pentru poziţia de CEO

    Liviu Stoleru, fost CEO al producătorului de cărămizi Cemacon şi fost CEO al holdingului de materiale de construcţii ROCA Industry, a fost numit în funcţia de Chief Executive Officer (CEO) al Symmetrica, principalul jucător din piaţa locală de pavele şi borduri, cu afaceri de peste 300 mil. lei.

    Cu peste 27 de ani în management, dintre care 23 dedicaţi industriei materialelor de construcţii, Liviu Stoleru a ocupat în perioada 2010 – 2021 poziţia de CEO al Cemacon. Ulterior, din ianuarie 2022, a preluat pentru şase luni funcţia de CEO al ROCA Industry, companie listată la Bursa de la Bucureşti.

    „Cred cu tărie în misiunea de a revitaliza industria românească prin competenţă tehnică şi managerială, implementarea conceptului de gândire strategică şi leadership, prin echipe solide care să construiască companii sustenabile, lideri de piaţă”, spune Liviu Stoleru.

    Symmetrica, companie deţinută de familia Stanciu, activează de peste 30 de ani pe piaţa locală şi operează 10 fabrici în România. În ultimii ani, a realizat investiţii care depăşesc 135 de milioane de euro, incluzând deschiderea unei fabrici de pavele şi dale la Bolintin Vale – cea mai mare de acest tip din Sud-Estul Europei – şi implementarea unui program de eficientizare energetică prin instalarea a 12 parcuri fotovoltaice destinate unităţilor proprii de producţie

    „Parcursul Symmetrica a fost unul de creştere constantă, bazat pe investiţii curajoase. Prin venirea lui Liviu Stoleru şi construcţia unei echipe puternice, avem încrederea că intrăm într-o nouă etapă, în care vom consolida ceea ce am construit şi vom deschide noi direcţii de dezvoltare”, spune Florin Stanciu, proprietar şi co-fondator Symmetrica.

    Symmetrica şi-a început activitatea în judeţul Suceava, odată cu inaugurarea în 1999 a fabricii de la Vereşti, urmată de extinderi la Podu Iloaiei (Iaşi, 2010), Bolintin Vale (Giurgiu, 2011), Prejmer (Braşov, 2012) şi Cociu (Bistriţa-Năsăud, 2012). Compania a continuat dezvoltarea cu unităţi în Mărăşeşti (Vrancea, 2018), Zimandu Nou (Arad, 2021) şi Ovidiu (Constanţa, 2023). În 2024, au fost inaugurate noi linii de producţie la noua fabrică din Bolintin Vale, acestea alaturându-se celor deja existente în vechea fabrică.

    Compania a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 317 milioane lei (63,7 milioane euro), în creştere cu 22% comparativ cu 2023, impulsionată semnificativ de investiţiile din ultimii 2 ani.
     

     

  • Sfârşitul unei ere: Continental Automotive se transformă în Aumovio. Grupul german, altădată lider al industriei auto, s-a divizat

    La mai puţin de patru ani după ce divizia Powertrain a fost desprinsă şi redenumită Vitesco – companie ulterior preluată de Schaeffler – grupul german Continental face un nou pas decisiv în restructurarea sa. Divizia Automotive, cu 92.000 de angajaţi la nivel global şi vânzări de aproape 20 mld. euro în 2024, a fost transformată în Aumovio, o companie independentă ce urmează să fie listată la Bursa din Frankfurt în septembrie 2025.

    Decizia marchează sfârşitul unei epoci pentru Continental, unul dintre cei mai mari angajatori privaţi din România, cu circa 20.000 de salariaţi. Din aceştia, 13.000 vor lucra de acum sub brandul Aumovio, în unităţile de la Braşov, Iaşi, Sibiu şi Timişoara. Restul angajaţilor români rămân în celelalte divizii Continental – inclusiv ContiTech, despre care presa internaţională scrie că ar putea fi şi ea separată sau vândută în anii următori.

    „Aceeaşi pasiune, o nouă identitate – ziua de astăzi marchează începutul unei noi ere”, a spus Liviu Bălan, Head of Country Aumovio în România, subliniind că locaţiile locale sunt „digitalizate, inovatoare şi cu competenţe extinse”.

    Aumovio îşi propune să devină un „Automotive Powerhouse” agil, orientat spre software, mobilitate conectată şi conducere autonomă. Cu patru centre de cercetare şi dezvoltare în România şi două unităţi de producţie, compania va continua să dezvolte senzori, sisteme de afişaj, soluţii de frânare şi platforme electronice pentru maşinile definite de software.

    Philipp von Hirschheydt, CEO al Aumovio, descrie strategia drept una bazată pe „creativitate, viteză şi o reţea globală sinergetică”, cu accent pe China ca piaţă de creştere şi pe tehnologii ce vor câştiga pondere în valoarea per vehicul.

    Pe plan local, Continental a reprezentat în ultimele două decenii un simbol al investiţiilor germane în industria auto. Cei 20.000 de angajaţi plasaţi în Timişoara, Sibiu, Braşov şi Iaşi au transformat România într-un hub de inginerie şi producţie, cu o contribuţie semnificativă la exporturi şi la ecosistemul IT&C.

    Transformarea în Aumovio înseamnă o repoziţionare: 13.000 de angajaţi trec direct în noua companie, iar rolul României devine unul strategic în dezvoltarea de software, testare şi producţie de sisteme electronice. „Locaţiile noastre sunt pregătite pentru viitor”, spun oficialii, dar viitorul aduce şi întrebări: ce se va întâmpla cu restul diviziilor Continental? Şi cât de stabilă este această structură, dacă valul de restructurări va continua?

    Pentru piaţa românească, anunţul marchează sfârşitul brandului Continental Automotive, care a fost asociat timp de 25 de ani cu dezvoltarea ingineriei auto locale. În acelaşi timp, Aumovio aduce o promisiune: mai multă autonomie, mai mult software, mai multă inovaţie.

    Cu toate acestea, în fundal se conturează o realitate mai puţin optimistă: desfiinţarea treptată a structurii monolitice Continental, cândva un gigant industrial european, şi fragmentarea sa în entităţi separate, fiecare dependentă de succesul propriu. Pentru România, acest lucru înseamnă atât oportunităţi – de a atrage proiecte noi, high-tech –, cât şi riscuri, dacă piaţa globală se contractă sau dacă alte divizii vor fi scoase la vânzare.

     

     

  • Un CEO şi fost recrutor dezvăluie întrebarea cea mai bună pe care i-a pus-o vreodată un candidat la un job. Este ceva extrem de simplu, dar care poate face o diferenţă enormă

    Noah Berk este co-CEO al companiei de consultanţă tehnică Aptitude 8, principalul consultant tehnic din ecosistemul HubSpot, specializată în implementarea platformei pentru clienţi. De obicei, atunci când un candidat ajunge la interviu cu el, este ultima etapă din proces, iar Berk ştie deja ce caută: potrivirea culturală şi adecvarea la rol. Interviul este, totodată, şi o ocazie de a seta aşteptările de ambele părţi.

    În opinia sa, capacitatea de a învăţa constant şi de a se educa continuu este ceea ce diferenţiază cu adevărat un candidat. În era AI-ului, spune el, e mult prea uşor să repeţi pasiv ce-ţi sugerează un sistem, în loc să gândeşti activ despre cariera ta şi despre cum vrei să creşti. De aceea, apreciază candidaţii curioşi, care arată că le place să citească şi să înveţe.

    Întrebarea care a făcut diferenţa

    Înainte să devină CEO, Berk a intervievat mii de persoane ca recrutor, iar astăzi a ajuns deja la câteva sute şi în noul rol. Recent, un candidat i-a adresat o întrebare care i-a rămas în minte:

    „Ce citiţi?”

    Pentru Berk, întrebarea a demonstrat curiozitate şi interes pentru oamenii şi cultura organizaţională, nu doar pentru sine. În acel moment, el citea The Culture Code, dar şi Traction: Get a Grip on Your Business, o carte pe care obişnuia să o răsfoiască frecvent. „Acel moment a fost ca un acces direct la modul meu de gândire“, explică Berk.

    El adaugă că adresează aceeaşi întrebare şi în afara biroului. Nu contează dacă este vorba de o carte de business sau de ficţiune: lectura, spune Berk, provoacă mintea şi stimulează curiozitatea, spre deosebire de consumul pasiv de conţinut pe reţele sociale.

    Ce întrebări ar trebui evitate

    În schimb, Berk recomandă candidaţilor să evite întrebările generale sau vagi. Un exemplu frecvent este:

    – „Cum este cultura aici?”

    Potrivit lui, răspunsul la o astfel de întrebare va fi inevitabil diplomatic şi lipsit de substanţă. „Nimeni nu-ţi va răspunde sincer că este oribil să lucrezi aici“, spune Berk.

    Traducere şi adaptare după Business Insider

     

  • Analiză XTB: Nvidia depăşeşte estimările financiare trimestriale, dar piaţa rămâne prudentă în privinţa segmentului centrelor de date

    Acţiunile producătorukui american de cipuri Nvidia (NVDA) au înregistrat o scădere de aproape 2,4% în tranzacţiile de după închiderea Wall Street, pe fondul unor rezultate trimestriale care au dezamăgit uşor aşteptările investitorilor în segmentul centrelor de date. Totuşi, compania a raportat venituri totale de 46,7 miliarde de dolari, peste estimările de 46,3 miliarde, marcând o creştere de 6% faţă de trimestrul anterior şi de 56% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, reiese dintr-o analiză realizată XTB, companie de investiţii pe bursele internaţionale.

    Vânzările diviziei de centre de date au totalizat 41,1 miliarde de dolari, foarte aproape de estimările de 41,29 miliarde, înregistrând o creştere de 5% faţă de trimestrul anterior şi de 56% comparativ cu anul trecut. De asemenea, profitul pe acţiune s-a situat la 1,05 dolari, peste nivelul prognozat de 1,01 dolari, iar venitul net a fost de 26,42 miliarde de dolari.

    În al doilea trimestru, Nvidia a exclus din raportările financiare veniturile obţinute din vânzarea cipurilor H20 către clienţii din China. În schimb, divizia de centre de date Blackwell a consemnat o creştere secvenţială de 17%, indicând o cerere tot mai mare pentru soluţiile bazate pe inteligenţă artificială.

    Totodată, consiliul de administraţie a aprobat un nou program de răscumpărare de acţiuni în valoare de 60 de miliarde de dolari şi a anunţat distribuirea unui dividend în numerar de 0,01 dolari pe acţiune, care va fi plătit pe 2 octombrie. Cu toate acestea, la scurt timp după publicarea rezultatelor, contractele futures Nasdaq 100 (US100) au înregistrat o uşoară scădere, pe fondul reacţiei investitorilor la vânzările sub aşteptări din segmentul centrelor de date, se arată în analiză.

    Care sunt perspectivele Nvidia?

    Pentru trimestrul al treilea, Nvidia estimează venituri de aproximativ 54 de miliarde de dolari, marjă de variaţie de aproximativ 2% în ambele sensuri. Cheltuielile de exploatare sunt prognozate la 5,9 miliarde de dolari şi 4,2 miliarde de dolari, cu o creştere de circa 30% în anul fiscal 2026. Alte venituri şi cheltuieli sunt anticipate la aproximativ 500 de milioane de dolari, excluzând variaţiile din portofoliul de titluri de capital, explică analiştii XTB.

    Nvidia îşi desfăşoară activitatea prin mai multe segmente, care includ centrul de date, soluţiile pentru jocuri pe PC şi inteligenţa artificială, precum şi tehnologii dedicate industriei auto şi roboticii.

    Centrul de date

    În ceea ce priveşte centru de date, veniturile companiei au ajuns la 41,1 miliarde de dolari, în creştere cu 5% faţă de trimestrul precedent şi cu 56% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, ceea ce confirmă faptul că aceasta rămâne principalul motor de creştere al organizaţiei.

    Mai mult,  adoptarea platformei Blackwell s-a extins semnificativ, fiind preluată de companii globale importante precum Disney, TSMC, SAP, Hyundai, Foxconn şi Lilly, explică analiştii XTB.

    În acelaşi timp, compania şi-a consolidat prezenţa în Europa prin colaborări cu Franţa, Germania, Italia, Spania şi Regatul Unit, cu obiectivul de a dezvolta infrastructuri industriale de inteligenţă artificială şi iniţiative suverane de tip LLM.

    Extinderea DGX Cloud a continuat în Europa, iar colaborările cu supercomputerele AI din Statele Unite, Germania, Regatul Unit şi Japonia au adus un plus de forţă pentru susţinerea proiectelor de ultimă generaţie. În domeniul sănătăţii şi al ştiinţei, au fost consolidate parteneriate cu Novo Nordisk, Ansys şi DCAI, vizând descoperirea de medicamente şi dezvoltarea algoritmilor cuantici.

    Jocuri pentru PC şi AI

    Pe segmentul jocurilor pentru PC şi AI, veniturile au ajuns la 4,3 miliarde de dolari, marcând o creştere de 14% faţă de trimestrul precedent şi de 49% comparativ cu anul trecut, adaugă analiştii XTB, companie de investiţii pe bursele internaţionale. Printre principalele repere se numără lansarea GeForce RTX 5060, primul GPU din seria x60 construit pe arhitectura Blackwell şi cel mai rapid de până acum. Totodată, tehnologia DLSS 4 s-a extins la peste 175 de titluri, fiind adoptată şi în viitoarele jocuri de succes.

    Automobile şi robotică

    În acest segment, veniturile au ajuns la 586 de milioane de dolari, în creştere cu 3% faţă de trimestrul precedent şi cu 69% comparativ cu anul trecut.

    Compania a demarat producţia la scară largă a platformei NVIDIA DRIVE AV, destinată transportului inteligent. În acelaşi timp, a livrat cipurile NVIDIA DRIVE AGX Thor şi a lansat kiturile şi modulele de dezvoltare pentru robotică Jetson AGX Thor.

    Totodată, a fost anunţată platforma de siguranţă robotică Halos, împreună cu modelele de bază Cosmos, menite să accelereze dezvoltarea soluţiilor robotice.

    Prin urmare, centrul de date rămâne motorul clar de creştere, dar jocurile au crescut cu RTX 5060 şi cu adoptarea PC-urilor bazate pe AI. În acelaşi timp, Professional Visualization şi Automotive/Robotics au înregistrat creşteri puternice de două cifre, evidenţiind diversificarea în sistemele industriale, de simulare şi autonome, conchide XTB.

     

  • Două grupuri româneşti din industria cărnii, cu afaceri cumulate de peste 100 mil. euro, şi-au făcut o companie comună şi au investit într-o nouă fabrică în Prahova, în care fac produse ready to cook. Capacitatea zilnică e de 20 tone

    Producătorii locali Poultry Investment, deţinut de investitori din România şi Ungaria, şi Authentic Meat, deţinut de Alin Zamfira, ambii jucători mari în industria cărnii din România, cu peste 1.200 angajaţi şi o cifră de afaceri cumulată în 2024 de peste 100 de milioane de euro au înfiinţat compania comună – Meat Partners – pentru dezvoltarea segmentului produselor din carne ready to cook. Ei au investit într-o nouă fabrică în judeţul Prahova, cu o capacitate zilnică e de 20 tone.

    „Parteneriatelele de tip joint venture sunt parte importantă din strategia noastră de dezvoltare prin care ne propunem să ajungem în următorii ani un jucător de top în domeniul avicol. După joint-venture-ul realizat în 2023 cu familia Oprea, care ne-a permis să lansăm gama de produse Puiul de Crăieşti – Zero Antibiotice Folosite Vreodată, suntem încrezători că Meat Partners ne va lansa pe piaţa producătorilor locali de produse ready to cook. Gama bistro marchează o diversificare a portofoliului nostru de produse, şi în acelaşi timp, o dovadă a maturităţii de business, având în vedere cei peste 30 de ani de activitate cu Puiul de Crăieşti”, a spus Dénes Laczkó, CEO al Poultry Investment.

    Cei doi jucători şi-au unit forţele pentru a pătrunde pe segmentul produselor ready to cook, o piaţă dominată de produse din import, susţin aceştia. Ei menţionează că 43% dintre români afirmă că mănâncă produse semipreparate cel puţin o dată pe săptămână, iar majoritatea produselor existente la raft sunt din import. Consumul de produse din gama ready meals în România a crescut de la 265.000 tone în 2019 la peste 285.000 tone în 2024, iar estimările indică un consum per capita de 16,2 kg în 2030. „În ciuda cererii în creştere, piaţa este acoperită în proporţie covârşitoare de importuri.”

    Noua companie creată în acest sens, Meat Partners SRL pune pe piaţă preparate proaspete, gata de gătit. În prezent, gama cuprinde şniţele pane şi pui crispy, produse exclusiv din piept de pui de calitate superioară.

    Noua fabrică de producţie, amplasată în localitatea Boldeşti-Scăieni din judeţul Prahova, are o capacitate zilnică de peste 20 tone. Distribuţia va începe prin reţeaua proprie de aproape 70 de magazine, urmând ca în scurt timp să fie extinsă în marile lanţuri de hipermarketuri care susţin şi promovează producţia românească. Compania estimează că noua gamă de produse va contribui cu aproximativ 25% la cifra de afaceri cumulată din următorii trei ani. Planurile pe termen mediu şi lung includ diversificarea gamei de produse, extinderea reţelei de comercianţi pe plan naţional şi deschiderea spre export.

    Un avantaj competitiv al gamei, spun ei, este termenul extins de valabilitate al produselor, de peste 15 zile, obţinut fără congelare, datorită tehnologiilor moderne de procesare şi ambalare. „Lansarea gamei bistro vine într-un moment extrem de favorabil, în care segmentul ready to cook se dezvoltă accelerat, iar marile lanţuri de retail susţin tot mai mult producţia locală”, a adaugat Alin Zamfira, fondatorul grupului Cathedral  Distribution şi acţionar al Authentic Meat.

    Piaţa globală a produselor ready meals este evaluată la circa 120,6 miliarde de euro, cu o rată medie de creştere anuală estimată la 11,9% până în 2031. În România, segmentul este încă emergent, dar în continuă creştere: veniturile au urcat de la 1,88 milioane euro în 2017 la 6,9 milioane euro în 2024, cu perspective de a depăşi 8 milioane euro până în 2029, conform datelor Statista.

    Poultry Investment este un joint-venture înfiinţat în 2023 între familia Oprea, care a pus pe piaţă acum 30 de ani în Mureş brandul Puiul de Crăieşti, şi Hodler Capital, un grup de investiţii din Ungaria, activ în sectorul agro-alimentar. Grupul operează în patru judeţe din Transilvania (Satu Mare, Mureş, Sibiu şi Braşov) şi dispune de un lanţ complet vertical de producţie, care include ferme de reproducţie, staţii de incubaţie, capacităţi de creştere a puilor, două abatoare şi propria reţea de magazine. Printre companiile aflate în parteneriat activ cu Hodler în România se numără East Grain trader de cereale şi UBM Feed România, unul dintre liderii pieţei de furaje locale.

    Authentic Meat este o companie românească specializată în prelucrarea şi prepararea produselor din carne, cu sediul în Gheorgheni, judeţul Harghita. În 2012, a lansat brandul Székely Falat, bunătăţilor pregătite de bunici. Cathedral Distribution este un grup fondat în septembrie 2015, activ în procesarea şi comercializarea cărnii, cu sediul în satul Pârscov, judeţul Buzău. Grupul şi-a început activitatea cu misiunea de a aduce în marile lanţuri de magazine produse cu specific românesc. În 2024, Grupul Cathedral, deţinut de antreprenorul Alin Zamfira, a intrat în acţionariatul Abatorului Periş, preluând o participaţie de 40% în schimbul a trei unităţi proprii de procesare şi comercializare a cărnii. În prezent, grupul reuneşte două unităţi specializate în procesarea cărnii – Cathedral Distribution şi Policalita – şi compania Almado Total Distribution, care operează o reţea de 12 magazine specializate în judeţele Buzău, Vrancea şi Bacău.

     

  • UiPath l-a numit pe Michael Atalla, fost manager la Microsoft timp de 15 ani, în funcţia de director de marketing

    Compania UiPath l-a numit pe Michael Atalla în funcţia de director de marketing,  acesta urmând să coordoneze strategia globală în domeniu, inclusiv elementele legate de brand, performanţă, generare de cerere şi comunicare.

    „Sunt încântat să mă alătur UiPath într-un moment atât de important al parcursului său. Viziunea companiei, platforma şi leadershipul său formează o combinaţie puternică pentru a ajuta clienţii din diverse industrii şi de pe tot globul să valorifice întregul potenţial al AI. Este un moment de transformare în tehnologie, iar eu sunt entuziasmat să îmi aduc experienţa pentru a consolida succesul UiPath şi a-i întări poziţia de lider în modelarea revoluţiei bazate pe agenţi şi a viitorului automatizării.”, a declarat  Atalla. 

    Noul director de marketing are peste 20 de ani de experienţă în domeniu şi a ocupat anterior funcţia de vicepreşedinte şi şef al departamentului de Marketing Global la F5, o companie specializată în securitatea şi livrarea aplicaţiilor. Înainte de a se alătura F5, a fondat şi condus The MJJM Group, sprijinind fondatorii aflaţi în fază incipientă să obţină primele finanţări şi să îşi atingă obiectivele de creştere.

    De asemenea, Michael Atalla a lucrat timp de aproape 15 ani la Microsoft, în diverse roluri de conducere în marketing.

    „Următorul capitol din povestea noastră depinde de capacitatea de a combina poveşti de succes din lumea reală cu soluţii şi parteneriate care definesc industria, pentru a aduce valoare clienţilor noştri. Michael aduce cu sine o expertiză profundă în marketing de produs şi credibilitate tehnică, ceea ce îl face liderul ideal pentru a ne ajuta să transformăm rezultatele clienţilor şi să consolidăm poziţia noastră de lider în categoria automatizării bazate pe agenţi, care ne va defini viitorul. El înţelege cum să construiască branduri care influenţează pieţele şi împărtăşeşte convingerea noastră în puterea transformatoare a agenţilor AI – o convingere care defineşte modul în care UiPath va sprijini clienţii în era AI bazată pe agenţi, cu claritate, urgenţă şi impact.”, a declarat Daniel Dines, fondator şi CEO UiPath.

    UiPath, cea mai de succes companie de IT fondată în România, a raportat pentru entitatea din România pentru anul 2024 o cifră de afaceri de 3,279 mld. lei (659 mil. euro), în creştere cu 14,85% faţă de anul anterior, conform datelor disponibile pe site-ul Ministerului Finanţelor. Compania condusă de Daniel Dines a avut un profit net de 30,6 mil. lei în 2024, în scădere cu 3,94% şi un număr mediu de 1.155 de angajaţi, mai mare cu 43 faţă de anul anterior, conform sursei citate.

    În anul fiscal 2024 UiPath a raportat la nivel global venituri de 1,3 mld. dolari, în creştere cu 24%.