BusinessMagazin

Tag: clienti

  • Un nou lanţ de restaurante vine în România tocmai de la Paris. Unul dintre proprietari este o româncă ce a decis să se întoarcă în ţara ei pentru a deschide un restaurant fine dining

    Harta gastronomică a Bucureştiului a început să se contureze cu adevărat în ultimul deceniu, însă ea este într-o perpetuă actualizare dat fiind că an de an noi localuri îşi deschid porţile pentru oaspeţii ale căror papile gustative au devenit tot mai pretenţioase. 

    Harta gastronomică a Bucureştiului a început să se contureze cu adevărat în ultimul deceniu, însă ea este într-o perpetuă actualizare dat fiind că an de an noi localuri îşi deschid porţile pentru oaspeţii ale căror papile gustative au devenit tot mai pretenţioase. Simultan – şi tot în număr mare – se şi închid restaurante, cafenele şi baruri care nu reuşesc să îşi găsească un făgaş propriu către inima (sau stomacul) oamenilor. Locul lor este ocupat rapid de cei care au o idee sau un vis pe care vor să îl transforme în realitate. Un astfel de vis au avut şi Andreea Barroca şi soţul său Eric, care se pregătesc să inaugureze la începutul lui 2023 primul lor restaurant din România, amplasat la parterul proiectului rezidenţial Roka Residence din zona Nerva Traian din Bucureşti.

    „Dintotdeauna mi-am dorit să deschid un business în România şi asta doar din considerentul că sunt legată de ţara mea mamă“, spune Andreea Barroca, managing partner al Groupe Tamara.

    Ea recunoaşte însă că, dacă e să privească pragmatic lucrurile, sunt şi alte motive care au încurajat această investiţie. România în general şi Bucureştiul în particular s-au bucurat în ultimii ani de o creştere economică solidă. Chiar dacă mai sunt multe probleme de rezolvat şi aspecte de îmbunătăţit, ea observă o maturizare a mediului de business şi o reducere a nivelului de corupţie.

    „E vizibil faptul că a înflorit o clasă de mijloc care are o mentalitate diferită de cea din era comunistă. Sunt oameni care au nivel de trai bun şi care călătoresc.“ Aceşti români sunt clienţii-ţintă ai Groupe Tamara, un grup de restaurante sub umbrela căruia sunt reunite mai multe branduri şi concepte.

    „Groupe Tamara este un business deţinut în mod egal de mine – o româncă ce locuieşte la Paris – şi de soţul meu Eric.“ După ce au activat în industria de IT (enterprise software, mai exact), cei doi antreprenori şi-au reorientat atenţia către ospitalitate, iar asta după ce amândoi şi-au vândut companiile pe care le fondaseră.

    „Am luat decizia de a păşi pe acest drum încurajaţi de pasiunea noastră pentru călătorii, gastronomie şi vin. Am hotărât că vrem să venim cu ceva nou în industria ospitalităţii, cu ceva diferit.“

    Groupe Tamara a apărut astfel pe piaţă în 2018, intenţia iniţială fiind ca anual să fie lansate unu-două proiecte.

    „Tamara este numele pe care îl purta bunica mea. Născută la Chişinău, ea a fost o femeie educată şi inteligentă, era profesoară într-o vreme în care multe dintre femei erau analfabete.“ Ea a decedat când Andreea Barroca avea doar doi ani, dar a fost şi a rămas o legendă în familie. „A fost o femeie care a trăit înaintea vremurilor ei“, spune nepoata sa.

    Primul restaurant Tamara a fost inagurat la aproape doi ani de la momentul în care a fost înfiinţat grupul, în februarie 2020, într-o perioadă dificilă pentru industria HoReCa, lovită în plin de restricţiile impuse din cauza pandemiei de COVID-19.

    „Am deschis într-o perioadă dificilă, dar până la urmă lucrurile s-au aşezat pe un făgaş bun pentru noi.“

    Tamara este un restaurant de fine dining, condus de chef Clément Vergeat, amplasat în inima Parisului, lângă muzeul Louvre şi lângă Palais Royal.

    În 2021, împreună cu un partener american, cei doi soţi au lansat şi Vintners, un marketplace pentru vin artizanal.

     Astfel, grupul s-a extins cu o divizie de import de vin, atenţia iniţială îndreptându-se către SUA şi Franţa. Japonia a fost adăugată ulterior şi ea ca piaţă-cheie.

    Anul acesta, proiectul Nellu şi-a deschis porţile, fiind amplasat tot în centrul Parisului, dar lângă primărie (Hotel de Ville).

    „Nelu a fost unchiul meu preferat, care a murit prea devreme. A fost un iubitor al mâncării bune, un bon vivant.“ În memoria lui a apărut Nellu, un wine bar cu componentă gastronomică, la cârma căruia se află chef Olivier Garcia, fostul sous chef de la Tamara. „Avem unul dintre cele mai interesante meniuri de vin din Paris, cu etichete emblematice, dar şi cu unele noutăţi internaţionale.“

    Următorul pas pentru Groupe Tamara este Vié, acesta fiind numele pe care îl va purta restaurantul de fine dining din Bucureşti, care la rândul său va avea un meniu generos de vinuri. Totodată, va exista şi o zonă de unde clienţii îşi vor putea cumpăra vinul pentru acasă. „Cred că mai e loc de dezvoltare în România pe segmentul restaurantelor elegante, care oferă mâncare bună şi vinuri pe măsură.“

    Localul va fi condus de chef Radu Iliescu, despre care Andreea Barroca spune că şi-a construit cariera lucrând în restaurante cu stele Michelin din Occident, mai ales din Belgia.

    „Vié va miza pe un meniu sezonier, bazat pe produse locale. Radu preferă să aibă furnizori autohtoni, de regulă producători mici din apropierea restaurantului.“ El este în permanentă căutare de noi parteneri, dar şi de inspiraţie, călătorind în zonele rurale din România în încercarea de a găsi reţete vechi şi preparate tradiţionale peste care s-a aşternut praful. „Ne vom concentra atenţia pe fermentare şi pe alte tehnici de conservare, încercând să folosim integral produsele pentru a reduce astfel risipa alimentară.“

    În ceea ce priveşte meniul de vinuri, acesta va cuprinde 60 de etichete iniţial, în special din Franţa. „Am remarcat că românii nu ştiu foarte multe lucruri despre vinurile franţuzeşti, dincolo de cele foarte cunoscute, care nu sunt întotdeauna cele mai bune.“ Treptat, meniul va fi completat cu vinuri din alte ţări.

    Antreprenoarea spune că misiunea Groupe Tamara a fost încă de la început aceea de a dezvolta localuri care oferă o experienţă gastronomică premium, dar totodată modernă.

    „Mizăm pe un lux relaxat, nu pe cel tradiţional, formal, replicat în masă.“

    Inspiraţia pentru proiecte vine din ţările nordice – care au restaurantele aparte –, din Europa Centrală – pe zona de vinuri naturale – şi din Japonia, o ţară cunoscută pentru artizanat şi pentru frumuseţea dată de simplitate în toate. Apropo de Ţara Soarelui Răsare, Andreea afirmă că după ce Vié se va deschide la Bucureşti, în toamna lui 2023 va veni rândul unui local Nellu la Tokio, o replică a celui parizian operat sub acest brand.

    „Vrem să lansăm anual 1-2 proiecte. Lucrăm totodată la a ne dezvolta businessul de import de vinuri, suntem în căutare de producători noi, dar şi de ţări pe care să ni le adăugăm în portofoliu.“

    În ceea ce priveşte România, după inaugurarea primului local la jumătatea lunii ianuarie 2023, există şi alte planuri.

    „Singura incertitudine legată de restaurantul Vié ţine de autorizaţii, mai exact de a le obţine la timp. Cred totuşi că vom reuşi să deschidem conform programului.“

    Odată ce acest restaurant va fi deja o destinaţie pentru bucu­reşteni şi nu numai, un al doilea proiect îi va urma, cel mai probabil tot în Capitală, deşi antreprenorii spun că nu exclud alte oraşe. „Depinde de ce parteneri locali vom găsi.“ Primul restaurant va fi lansat şi operat de Andreea şi Eric, dar în timp, ei sunt deschişi în a atrage în acţionariat un antreprenor autohton.

    Multă vreme, pentru Vié, fondatorii au căutat spaţiul potrivit în zonele posh ale Bucureştiului, mai exact în cartierul Primăverii şi în împrejurimi. Părea alegerea logică, spune Andreea.

    „În final, am realizat că audienţa noastră e posibil să nu fie doar acolo, mai ales că noi vrem să venim cu o abordare diferită a gastronomiei. Cartierul Nerva Traian pare alegerea potrivită, e efervescent, vedem că se mută în zonă tot mai multe cupluri tinere, cu venituri peste medie, care vor să îşi crească aici copiii.“ Plus că în apropiere sunt deja businessuri care mizează pe acelaşi tip de client, fie că e vorba de cafenele de specialitate, fie de supermarketuri de produse organice.

    „Îmi aminteşte într-o anumită măsură de Brooklyn, care s-a transformat dintr-un cartier newyorkez murdar într-unul la modă.“

    Andreea Barroca a şi locuit de altfel la New York timp de şapte ani. Un an l-a petrecut la Londra, iar acum Parisul este acasă pentru ea şi soţul său. Planul este ca în 2023 să se mute la Tokio.

    „M-am născut la Bacău, am studiat matematica la Universi­tatea din Bucureşti, iar în 2001 m-am mutat în Franţa cu munca, primind un job de inginer software.“ În timp, a trecut pe vânzări, acceptând ulterior poziţii de management. În 2011 şi-a creat propria firmă de SaaS Knowledge Management software.

    „Din 2018 mă dedic exclusiv Groupe Tamara, ocupându-mă de managementul restaurantelor şi de creionarea de noi proiecte.“

    Soţul său Eric a condus compania de software Nuxeo începând din 2009. În prima parte a anului trecut, aceasta a fost preluată de Hyland Software, aşa că acum şi el îşi dedică atenţia noului business al familiei, ocupându-se de importul de vinuri şi de marketplace.

    „Grupul nostru cuprinde mai multe concepte, precum restaurante de fine dining, wine baruri, import şi vânzare de vin. Ne dorim să completăm portofoliul şi cu un hotel butic construit în jurul unui restaurant.“

    Primul proiect de acest gen va fi implementat în apropiere de Paris, alături de Clément Vergeat, chef-ul Tamara. Dar mai multe despre asta? Va urma…

     

     

     

  • Un nou lanţ de restaurante vine în România tocmai de la Paris. Unul dintre proprietari este o româncă ce a decis să se întoarcă în ţara ei pentru a deschide un restaurant fine dining

    Harta gastronomică a Bucureştiului a început să se contureze cu adevărat în ultimul deceniu, însă ea este într-o perpetuă actualizare dat fiind că an de an noi localuri îşi deschid porţile pentru oaspeţii ale căror papile gustative au devenit tot mai pretenţioase. 

    Harta gastronomică a Bucureştiului a început să se contureze cu adevărat în ultimul deceniu, însă ea este într-o perpetuă actualizare dat fiind că an de an noi localuri îşi deschid porţile pentru oaspeţii ale căror papile gustative au devenit tot mai pretenţioase. Simultan – şi tot în număr mare – se şi închid restaurante, cafenele şi baruri care nu reuşesc să îşi găsească un făgaş propriu către inima (sau stomacul) oamenilor. Locul lor este ocupat rapid de cei care au o idee sau un vis pe care vor să îl transforme în realitate. Un astfel de vis au avut şi Andreea Barroca şi soţul său Eric, care se pregătesc să inaugureze la începutul lui 2023 primul lor restaurant din România, amplasat la parterul proiectului rezidenţial Roka Residence din zona Nerva Traian din Bucureşti.

    „Dintotdeauna mi-am dorit să deschid un business în România şi asta doar din considerentul că sunt legată de ţara mea mamă“, spune Andreea Barroca, managing partner al Groupe Tamara.

    Ea recunoaşte însă că, dacă e să privească pragmatic lucrurile, sunt şi alte motive care au încurajat această investiţie. România în general şi Bucureştiul în particular s-au bucurat în ultimii ani de o creştere economică solidă. Chiar dacă mai sunt multe probleme de rezolvat şi aspecte de îmbunătăţit, ea observă o maturizare a mediului de business şi o reducere a nivelului de corupţie.

    „E vizibil faptul că a înflorit o clasă de mijloc care are o mentalitate diferită de cea din era comunistă. Sunt oameni care au nivel de trai bun şi care călătoresc.“ Aceşti români sunt clienţii-ţintă ai Groupe Tamara, un grup de restaurante sub umbrela căruia sunt reunite mai multe branduri şi concepte.

    „Groupe Tamara este un business deţinut în mod egal de mine – o româncă ce locuieşte la Paris – şi de soţul meu Eric.“ După ce au activat în industria de IT (enterprise software, mai exact), cei doi antreprenori şi-au reorientat atenţia către ospitalitate, iar asta după ce amândoi şi-au vândut companiile pe care le fondaseră.

    „Am luat decizia de a păşi pe acest drum încurajaţi de pasiunea noastră pentru călătorii, gastronomie şi vin. Am hotărât că vrem să venim cu ceva nou în industria ospitalităţii, cu ceva diferit.“

    Groupe Tamara a apărut astfel pe piaţă în 2018, intenţia iniţială fiind ca anual să fie lansate unu-două proiecte.

    „Tamara este numele pe care îl purta bunica mea. Născută la Chişinău, ea a fost o femeie educată şi inteligentă, era profesoară într-o vreme în care multe dintre femei erau analfabete.“ Ea a decedat când Andreea Barroca avea doar doi ani, dar a fost şi a rămas o legendă în familie. „A fost o femeie care a trăit înaintea vremurilor ei“, spune nepoata sa.

    Primul restaurant Tamara a fost inagurat la aproape doi ani de la momentul în care a fost înfiinţat grupul, în februarie 2020, într-o perioadă dificilă pentru industria HoReCa, lovită în plin de restricţiile impuse din cauza pandemiei de COVID-19.

    „Am deschis într-o perioadă dificilă, dar până la urmă lucrurile s-au aşezat pe un făgaş bun pentru noi.“

    Tamara este un restaurant de fine dining, condus de chef Clément Vergeat, amplasat în inima Parisului, lângă muzeul Louvre şi lângă Palais Royal.

    În 2021, împreună cu un partener american, cei doi soţi au lansat şi Vintners, un marketplace pentru vin artizanal.

     Astfel, grupul s-a extins cu o divizie de import de vin, atenţia iniţială îndreptându-se către SUA şi Franţa. Japonia a fost adăugată ulterior şi ea ca piaţă-cheie.

    Anul acesta, proiectul Nellu şi-a deschis porţile, fiind amplasat tot în centrul Parisului, dar lângă primărie (Hotel de Ville).

    „Nelu a fost unchiul meu preferat, care a murit prea devreme. A fost un iubitor al mâncării bune, un bon vivant.“ În memoria lui a apărut Nellu, un wine bar cu componentă gastronomică, la cârma căruia se află chef Olivier Garcia, fostul sous chef de la Tamara. „Avem unul dintre cele mai interesante meniuri de vin din Paris, cu etichete emblematice, dar şi cu unele noutăţi internaţionale.“

    Următorul pas pentru Groupe Tamara este Vié, acesta fiind numele pe care îl va purta restaurantul de fine dining din Bucureşti, care la rândul său va avea un meniu generos de vinuri. Totodată, va exista şi o zonă de unde clienţii îşi vor putea cumpăra vinul pentru acasă. „Cred că mai e loc de dezvoltare în România pe segmentul restaurantelor elegante, care oferă mâncare bună şi vinuri pe măsură.“

    Localul va fi condus de chef Radu Iliescu, despre care Andreea Barroca spune că şi-a construit cariera lucrând în restaurante cu stele Michelin din Occident, mai ales din Belgia.

    „Vié va miza pe un meniu sezonier, bazat pe produse locale. Radu preferă să aibă furnizori autohtoni, de regulă producători mici din apropierea restaurantului.“ El este în permanentă căutare de noi parteneri, dar şi de inspiraţie, călătorind în zonele rurale din România în încercarea de a găsi reţete vechi şi preparate tradiţionale peste care s-a aşternut praful. „Ne vom concentra atenţia pe fermentare şi pe alte tehnici de conservare, încercând să folosim integral produsele pentru a reduce astfel risipa alimentară.“

    În ceea ce priveşte meniul de vinuri, acesta va cuprinde 60 de etichete iniţial, în special din Franţa. „Am remarcat că românii nu ştiu foarte multe lucruri despre vinurile franţuzeşti, dincolo de cele foarte cunoscute, care nu sunt întotdeauna cele mai bune.“ Treptat, meniul va fi completat cu vinuri din alte ţări.

    Antreprenoarea spune că misiunea Groupe Tamara a fost încă de la început aceea de a dezvolta localuri care oferă o experienţă gastronomică premium, dar totodată modernă.

    „Mizăm pe un lux relaxat, nu pe cel tradiţional, formal, replicat în masă.“

    Inspiraţia pentru proiecte vine din ţările nordice – care au restaurantele aparte –, din Europa Centrală – pe zona de vinuri naturale – şi din Japonia, o ţară cunoscută pentru artizanat şi pentru frumuseţea dată de simplitate în toate. Apropo de Ţara Soarelui Răsare, Andreea afirmă că după ce Vié se va deschide la Bucureşti, în toamna lui 2023 va veni rândul unui local Nellu la Tokio, o replică a celui parizian operat sub acest brand.

    „Vrem să lansăm anual 1-2 proiecte. Lucrăm totodată la a ne dezvolta businessul de import de vinuri, suntem în căutare de producători noi, dar şi de ţări pe care să ni le adăugăm în portofoliu.“

    În ceea ce priveşte România, după inaugurarea primului local la jumătatea lunii ianuarie 2023, există şi alte planuri.

    „Singura incertitudine legată de restaurantul Vié ţine de autorizaţii, mai exact de a le obţine la timp. Cred totuşi că vom reuşi să deschidem conform programului.“

    Odată ce acest restaurant va fi deja o destinaţie pentru bucu­reşteni şi nu numai, un al doilea proiect îi va urma, cel mai probabil tot în Capitală, deşi antreprenorii spun că nu exclud alte oraşe. „Depinde de ce parteneri locali vom găsi.“ Primul restaurant va fi lansat şi operat de Andreea şi Eric, dar în timp, ei sunt deschişi în a atrage în acţionariat un antreprenor autohton.

    Multă vreme, pentru Vié, fondatorii au căutat spaţiul potrivit în zonele posh ale Bucureştiului, mai exact în cartierul Primăverii şi în împrejurimi. Părea alegerea logică, spune Andreea.

    „În final, am realizat că audienţa noastră e posibil să nu fie doar acolo, mai ales că noi vrem să venim cu o abordare diferită a gastronomiei. Cartierul Nerva Traian pare alegerea potrivită, e efervescent, vedem că se mută în zonă tot mai multe cupluri tinere, cu venituri peste medie, care vor să îşi crească aici copiii.“ Plus că în apropiere sunt deja businessuri care mizează pe acelaşi tip de client, fie că e vorba de cafenele de specialitate, fie de supermarketuri de produse organice.

    „Îmi aminteşte într-o anumită măsură de Brooklyn, care s-a transformat dintr-un cartier newyorkez murdar într-unul la modă.“

    Andreea Barroca a şi locuit de altfel la New York timp de şapte ani. Un an l-a petrecut la Londra, iar acum Parisul este acasă pentru ea şi soţul său. Planul este ca în 2023 să se mute la Tokio.

    „M-am născut la Bacău, am studiat matematica la Universi­tatea din Bucureşti, iar în 2001 m-am mutat în Franţa cu munca, primind un job de inginer software.“ În timp, a trecut pe vânzări, acceptând ulterior poziţii de management. În 2011 şi-a creat propria firmă de SaaS Knowledge Management software.

    „Din 2018 mă dedic exclusiv Groupe Tamara, ocupându-mă de managementul restaurantelor şi de creionarea de noi proiecte.“

    Soţul său Eric a condus compania de software Nuxeo începând din 2009. În prima parte a anului trecut, aceasta a fost preluată de Hyland Software, aşa că acum şi el îşi dedică atenţia noului business al familiei, ocupându-se de importul de vinuri şi de marketplace.

    „Grupul nostru cuprinde mai multe concepte, precum restaurante de fine dining, wine baruri, import şi vânzare de vin. Ne dorim să completăm portofoliul şi cu un hotel butic construit în jurul unui restaurant.“

    Primul proiect de acest gen va fi implementat în apropiere de Paris, alături de Clément Vergeat, chef-ul Tamara. Dar mai multe despre asta? Va urma…

     

     

     

  • Ce spune un proprietar de restaurant despre legea bacşişului: Sorin Barbu, La Finca by Alioli: Impozitarea bacşişului va face ce nu a reuşit pandemia, ne va lăsa fără oameni

    Sorin Barbu, proprietarul restaurantului La Finca by Alioli, al lanţului de pescării La Pescaderia şi al băcăniei Jamoneria, spune că legea bacşişului în forma ei actuală va duce la o plecare a oamenilor către alte industrii.

    De la 1 ianuarie a intrat în vigoare legea bacşişului, astfel că acum această sumă de bani lăsată în mod voluntar de către clienţi este ilustrată separat pe bon şi este fiscalizată. Mai exact, angajatul plăteşte 10% impozit pe bacşiş, fie acesta achitat de client cu cardul, fie cash.

    „Fiscalizarea bacşişului cash este foarte grea. Plus că suma plătită de clienţi drept bacşiş va scădea pentru că oamenii, clienţii, vor zice că nu vor să dea bani la stat. Anterior, media era de 8% din valoarea comenzii drept tips.”

    Antreprenorul e astfel de părere că legea va reuşi să facă ce nu a reuşit pandemia – să lase restaurantele şi barurile fără ospătari şi bucătari.

    „Majoritatea angajaţilor din HoReCa trăiesc din tips. Nu doar material, dar şi psihologic, ei pot evalua o “zi bună”, care să îi motiveze, după bacşişul calculat la finalul zilei. Tipsul reprezintă banii de lapte pentru copil, lăsaţi pe masă soţiei înainte să plece la serviciu. Tipsul reprezintă banii din care părinţii cumpără copiilor “ceva bun” la finalul unei zi lungi de muncă în care nu au putut petrece mai mult timp cu familia.”

    Sorin Barbu adaugă că aproape o treime din angajaţii cu care a interacţionat în cei peste 10 ani de când activează în industrie au popriri pe salariu, iar bacşişul este sursa lor de venit pe care se bazează. Fiscalizarea şi impozitarea acestuia îi va determina pe mulţi oameni să plece. El spune că unii vor orienta către retail sau către curierat, industrii care angajează puternic, dar alţii vor pleca din ţară.

    „Într-o ţară în care salariile din industria ospitalităţii sunt printre cele mai mici din Europa şi unde impozitele nu sunt corelate în niciun fel cu ceea ce ne oferă statul, legile de acest fel ne îngreunează şi mai mult munca de zi cu zi.”

    Mai exact, el spune că angajatul nu vede de ce să plătească impozit pe bacşiş în contextul în care de banii aceştia el nu primeşte de la stat, ca în Occident, un sistem sanitar bun sau un sistem de învăţământ modern.

    „Sunt restaurante care au decis să susţină ele cei 10% aferenţi impozitului ca să nu piarda angajaţi”, spune antreprenorul fără a oferi nume.

    Din punctul de vedere al acestei legi, bacşişul este orice sumă de bani oferită în mod voluntar de client, în plus faţă de contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate de către anumiţi operatori: cei care operează pe codul CAEN de restaurante (5610) şi/sau baruri (5630).

    Proprietarul restaurantului cu specific spaniol La Finca spune că are 30 de oameni în restaurante. Temerea lui e că cei mai mulţi oameni din industrie care vor pleca vor fi ospătarii. De regulă, aceştia au salarii mai mici pentru că primesc o pondere mai mare din bacşiş. În cazul lui, Sorin Barbu spune că bacşişul se împarte egal între toţi oamenii, după modelul din Spania, unde el a trăit mulţi ani. Există însă restaurante unde se fac diferenţe, iar ospătarii ajung să ia 60% versus 40% oamenii din bucătărie. Şi salariile sunt diferite.

    „Noi împărţim bacşişul în fiecare seară pentru că oamenii sunt obişnuiţi cu modelul acesta. Am înţeles că sunt unele localuri unde bacşişul se va împărţi la final de lună, dar oamenii nu sunt obişnuiţi aşa, mulţi trăiesc de la o zi la alta.”
    Sorin Barbu adaugă că în Spania un ospătar ajunge să câştige 1.100-1.200 de euro, dar lucrează 5-6 zile pe săptămână. În România, oamenii lucrează două zile cu două zile şi atunci un ospătar ajunge să câştige 700 de euro salariu şi asta în Bucureşti doar. Dar, ca restaurant, ca să funcţionezi ai nevoie de doi ospătari.

    „În ţara noastră, a doua cea mai săracă din Europa după Bulgaria, meseria de ospătar nu e văzută bine. Nimeni nu se laudă aici că e ospătar. Dacă pe lângă asta mai şi impozitezi bacşişul, oamenii vor pleca. Plus că eu cred că suma încasată de oameni va scădea.”

    ZF a calculat ieri cât ar putea încasa statul din acest impozit. În 2019, cel mai bun an pentru industria HoReCa, încasările raportate de companiile care au declarat unul dintre cele două CAEN-uri s-au ridicat la 17,5 mld. lei. Ţinând cont că 2022 a fost un an bun, fară restricţii pentru industria ospitalităţii, şi că jucătorii din domeniu spun că este comparabil cu 2019, ZF a estimat încasări similare anul trecut pentru acest sector.

    Astfel, românii au lăsat anul trecut 17-18 mld. lei în restaurante, cafenele şi baruri. Ţinând cont că nu în toate unităţile de HoReCa se lasă bacşiş şi oricum nu toţi clienţii fac asta, pornind de la încasări de 10 mld. lei şi o medie de 10% a bacşişului, rezultă că suma totală ce intra anual în buzunarele salariaţilor e de 1 mld. lei. La un impozit de 10%, rezultă că statul ar încasa 100 mil. lei, arată estimările ZF.

    „Cu legea asta o să ajungem să avem doar fast-food-uri (unde bacşişul e mic sau inexistent – n.red.) ori restaurante care folosesc personal din Asia sau aplicaţii.”

    Totuşi, angajaţii din Sri Lanka sau din alte ţări din Asia nu sunt o soluţie pe termen lung, spune Sorin Barbu. Ei nu se vor integra aşa cum s-au integrat românii în Spania sau Italia pentru că ei nu vin aici cu gândul de a rămâne.

    În opinia lui, singurul avantaj al legii e că acum se poate lăsa bacşiş şi pe card, lucru care înainte nu era de multe ori posibil.

     

     

     

  • Cum se aplică legea bacşişului? Ce şi cât se poate plăti cu cardul şi ce se întâmplă în cazul în care clientul optează pentru cash?

    De la 1 ianuarie a intrat în vigoare legea bacşişului, astfel că acum această sumă de bani lăsată în mod voluntar de către clienţi este ilustrată separat pe bon şi este fiscalizată.

    Din punctul de vedere al acestei legi, bacşişul este orice sumă de bani oferită în mod voluntar de client, în plus faţă de contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate de către anumiţi operatori: cei care operează pe codul CAEN de restaurante (5610) şi/sau baruri (5630).

    Ca urmare a acestei legi, oamenii primesc un bon unde apare atât suma aferentă consumaţiei, cât şi cea aferentă bacşişului, cele două fiind ilustrate separat. În ceea ce priveşte bacşişul, operatorii din industria HoReCa, pot trece pe bon una sau mai multe variante pe care clientul să o aleagă, ca spre exemplu 5%, 10% şi 15% din valoarea consumaţiei. E posibil să fie trecută şi doar o variantă de bacşiş, cum ar fi 10%. Conform legii însă, suma aferentă bacşişului nu trebuie să depăşească 15% din valoarea consumaţiei.

    „Valoarea bacşişului este situată între 0 şi 15%. Clientul alege ce şi cât vrea să plătească. Noi, spre exemplu, pe bon, avem doar varianta de 10%, dar e la alegerea clientului dacă vrea această sumă, dacă vrea alta sau dacă nu vrea să lase bacşiş”, explică spune Dragoş Petrescu, fondatorul lanţului de restaurante City Grill, unul dintre cei mai importanţi jucători din domeniu.

    Ca urmare a acestei legi, oamenii pot plăti cu cardul şi bacşişul, nu doar valoarea consumaţiei, această măsură fiind una de bun augur pentru industria HoReCa, adaugă el. Anterior, oamenii puteau plăti nota fie card, fie cash, dar bacşişul se achita doar cash şi era nefiscalizat.

    „Clientul alege acum nu doar cât, ci şi în ce formă plăteşte bacşişul. E posibil să vrea să plătească totul pe card, dar e posibil ca în continuare să achite nota cu cardul şi bacşişul să îl lase cash. În acest caz, trebuie făcut un bon separat pentru bacşiş”, adaugă Petrescu. El precizează că, în mod normal, cei mai mulţi clienţi aleg fie să achite totul cu cardul, fie cash. Antreprenorul crede însă că bacşişul lăsat sub formă de cash va fi, iniţial, mai greu de fiscalizat.

    „Cum nu s-a fiscalizat până acum cash-ul, o vreme nu se va fiscaliza.” În timp, e de părere Petrescu, se va ajunge la situaţia din ţările dezvoltate precum Marea Britanie sau Franţa, unde oamenii plătesc cu cardul suma aferentă a 10% din bacşiş, dar lasă şi ceva cash pe lângă. „Dar asta în timp.”

    În România, astăzi, oamenii pot opta ca bacşiş pentru orice sumă, însă conform legii, ea trebuie să se încadreze în maximum 15% din valoarea consumaţiei. Acest prag a fost setat de autorităţile din domeniul spălării banilor, spune Petrescu, care adaugă că înţelege de ce a fost stabilit acest nivel.

    În final, la restaurant, un client poate alege dacă dă sau nu bacşiş – poate alege să nu, dacă acordă suma (sau una dintre sumele) propusă de restaurant sau dacă alege alta – caz în care trebuie emis un nou bon, şi dacă plăteşte cash sau card.

    „Tu, ca restaurant, fiscalizezi în funcţie de ce spune clientul”, conchide Petrescu.

     

  • Clienţii FTX vor să beneficieze de plăţi prioritare în cazul falimentului din SUA

     

    Avocaţii vor argumenta că utilizatorii exchange-ului falimentar FTX trebuie să fie trataţi mai degrabă ca deţinători de active decât ca şi creditori, scrie Financial Times.

    Un grup de clienţi FTX va încerca să asigure o rambursare mai rapidă pentru persoanele care au bani blocaţi în exchange-ul dispărut, convingând o instanţă din SUA că activele digitale ale clienţilor rămân proprietatea lor.

    Avocaţii care reprezintă un grup de clienţi FTX care aveau un total de 1,6 miliarde de dolari blocaţi când acesta s-a prăbuşit luna trecută spun că intenţionează să argumenteze că acele fonduri sunt deţinute de FTX ca active „de custodie”, ceea ce înseamnă că ar trebui să fie rambursate rapid, mai repede decât în procedura de faliment extinsă pentru imperiul crypto al lui Sam Bankman-Fried.

    Statutul depozitelor clienţilor a apărut ca o problemă juridică cheie în valul de faliment ale firmelor de criptomonede din acest an, inclusiv colapsul creditorilor Celsius Network şi Voyager Digital. Clienţii se confruntă cu includerea în categoria „creditori generali negarantaţi”, ceea ce înseamnă că ar avea probabil o lungă perioadă de aşteptare pentru a recupera banii şi ar putea primi mai puţin decât le este datorat.

    FTX se confruntă cu până la 1 milion de creditori în cadrul procedurii de faliment din capitolul 11 din Delaware, inclusiv clienţi, furnizori şi creditori, care vor trebui să concureze între ei pentru prioritate pentru a primi rambursarea din activele rămase ale companiei. Acţiunea clienţilor FTX este menită să evite ca aceştia să fie ultimii la rând pentru rambursare.

    „Dacă activele aparţin clientului, nu există nicio linie. Sunt doar activele lor”, a spus Erin Broderick, consilier al firmei de avocatură Eversheds Sutherland, care reprezintă grupul de clienţi FTX.

    FTX, fondată de Bankman-Fried, a îngheţat retragerile clienţilor în noiembrie, după ce un val de clienţi s-a grăbit să lichideze. Broderick susţine că termenii şi condiţiile exchange-ului sprijină clienţii care au „drepturi de proprietate” asupra fondurilor rămase în conturile lor. Ea a spus că firma plănuieşte să adreseze o cerere instanţei cel târziu la începutul noului an pentru a recunoaşte statutul clienţilor.

    FTX nu a răspuns la o solicitare de comentarii.

    La începutul acestei luni, un judecător care a supravegheat falimentul din SUA a cripto-creditorului Celsius a ordonat ca unui număr mic de clienţi să li se ramburseze activele care nu au fost niciodată amestecate cu alte sume de bani ale companiei. Judecătorul în cauză încă decide problema dificilă a modului de tratare a fondurilor altor clienţi.

    Celsius a cerut instanţei să trateze fondurile clienţilor care au fost ţinute în custodie ca fiind deţinute de clienţi, în timp ce activele promise să primească rate mari de dobândă în programul „earn” al creditorului ca fiind proprietatea companiei.

    Creditorul BlockFi a cerut luni unei instanţe americane să îi permită redeschiderea retragerilor de către clienţi a unor criptoactive, ceea ce le-ar permite „clienţilor să acceseze activele digitale care sunt deţinute de ei şi care au fost deţinute în conturile lor Wallet pe platforma BlockFi”, a transmis compania într-un comunicat.

    Drumul spre recuperarea de către clienţii FTX este şi mai complicat de acuzaţiile conform cărora până la 10 miliarde de dolari din cele aproximativ 16 miliarde de dolari pe care le-a deţinut exchange-ul au fost împrumutate sau transferate către Alameda Research, o firmă de tranzacţionare privată deţinută şi de Bankman-Fried.

    Fostul miliardar în vârstă de 30 de ani a negat faptele greşite intenţionate. El a fost arestat în Bahamas săptămâna trecută, după ce procurorii federali americani l-au acuzat de fraudă.

    Eversheds Sutherland va argumenta că, dacă unele active ale clienţilor nu mai sunt disponibile pentru a fi rambursate, clienţii ar trebui să primească în continuare prioritate în comparaţie cu alte grupuri de creditori.

    „Credem că este destul de clar că, în termenii furnizării serviciului, clienţii deţin titlul de proprietate asupra activelor lor”, a spus Sarah Paul, partener şi co-şef global al criminalităţii corporative şi investigaţiilor la firma de avocatură. „O consider una dintre primele probleme care trebuie rezolvate.”

  • Inflaţia record şi facturile de iarnă majorate nu îi ţin pe români departe de malluri. „Magazinele sunt pline de clienţi şi doldora de marfă. Oamenii aruncă în stânga şi-n dreapta cu bani“

    ♦ Pentru unele sectoare de retail, vânzările ajung în decembrie să fie duble faţă de o lună normală ♦ Pentru orice business de comerţ, ultima lună din an e cea mai bună.

    Consumul privat duduie de sărbători în pofida inflaţiei record şi a faptului că românii trebuie deja să plătească facturi majorate la utilităţi. Magazinele stau şi ele pe stocuri mari, spre deosebire de anii de pandemie, când existau probleme pe lanţul de aprovizionare.

    „În perioada sărbătorilor, capacitatea de autoapărare a românilor la shopping dispare. Oamenii îşi pierd discernământul. În lunile celelalte, în lunile normale, există un mecanism prin care clienţii pot să îşi tempereze apetitul de consum. De sărbători, acest mecanism dispare“, spune Feliciu Paraschiv, unul dintre cei mai puternici antre­prenori din comerţul alimentar, fonda­torul reţelei Paco Supermarkets. El adaugă că toţi comercianţii speculează acest mo­ment, fiind în interesul jucătorilor din dome­niu să nu stăvilească apetitul de shopping. În pofida faptului că inflaţia a ajuns la un nivel record, de aproape 17%, iar salariile nu au reuşit să ţină pasul, magazinele şi mallurile sunt pline în această perioadă. Astfel, deşi în octombrie şi noiembrie au apărut primele voci care spuneau că se vede o prudenţă în consum, în pragul sărbătorilor de iarnă această atenţie a fost dată uitării.

    „În weekend, în Mega Mall, am stat blocată în parcare. Erau cozi pe toate benzile spre ieşire şi am avut nevoie de vreo 30 de minute să ajungem în stradă“, spune Florentina. În cazul altui mall din Capitală, în ParkLake, coada de maşini pentru intrarea în centrul comercial se întindea pe două străzi, spune Amalia, o altă cumpărătoare. Oamenii se înghesuiau să meargă, printre altele, la primul magazin Primark din Bucureşti. Consumatorii locali au stat cu sutele la coadă pentru a putea intra să facă shopping la Primark, situaţie ce a confirmat încă o dată apetitul românilor pentru cumpărături în general şi pentru cumpărături de Crăciun în particular.

    „Când vine vorba de cadouri, oamenii aruncă în stânga şi-n dreapta cu bani. E cam ce se întâmpla în pandemie cu vacanţele. Deşi lumea vorbea de criză pe atunci, oamenii cheltuiau bani mulţi pe concedii scumpe, în destinaţii exotice. De regulă, când ceva nu funcţionează, oamenii refulează la shopping“, explică un executiv din modă care nu a dorit să fie identificat.

    4,5% a fost creşterea consumului privat în primele zece luni din an (ultimele date disponibile), faţă de perioada similară din 2021, potrivit INS.

     

  • Călin Popescu, un antreprenor cu experienţă în vânzarea de produse proaspete, vrea să ducă peştele din Marea Neagră în supermarketuri şi a intrat deja în Carrefour şi Auchan

    Călin Popescu, un antreprenor cu experienţă de peste un deceniu în vânzarea de produse proaspete în retail, a hotărât în urmă cu un an să parieze pe o nouă idee de business, peştele de captură din Marea Neagră. Astfel, a preluat o unitate de producţie din localitatea 23 August (jud. Constanţa) şi acum comercia­lizează produsele în reţelele Carrefour şi Auchan.

    „Mi s-a părut o provocare, dar şi o idee foarte bună, pentru că avem Marea Neagră lângă noi şi nu aveam produse din Marea Neagră în supermarketuri, în condiţiile în care clienţii caută peştele de captură, mai ales calcanul din Marea Neagră, considerat cel mai gustos din lume“, a povestit pentru ZF Călin Popescu, fondatorul Viva Prod Solutions.

    El are o experienţă de peste 10 ani în ceea ce priveşte vânzarea de produse proaspete, pe care le comercializează în Auchan, Carrefour, Profi şi Mega Image, iar din toamna aceasta a început să livreze şi peşte proaspăt către reţeaua Carrefour şi recent către reţeaua Auchan. Produsele sunt vândute sub brandul Viva Fish.

     


     

     

  • Ce se întâmplă la BRD Pensii? După cea mai mare fraudă din ultimii ani, francezii pregătesc acum schimbări care includ chiar o posibilă vânzare a BRD Pensii

     Iar asta după ce în vară au adus 23 mil. lei de acasă pentru a acoperi prejudiciul adus de fostul CEO al BRD Pensii. „Nu comentăm zvonuri“ Francezii de la BRD, cei care con­trolează BRD Pensii, pregătesc schimbări pentru administrarea pensiilor private, despre care unele surse ZF susţin că includ chiar şi o potenţială vânzare a operaţiunilor Pilon II şi Pilon III, pe fondul loviturii de imagine adusă de frauda financiară din vara anului, dar şi în contextul performanţei slabe comparativ cu restul fondurilor de pensii private obligatorii.

    ♦ Din toamnă banca BRD nu mai încheie contracte de aderare la Pilonul II şi Pilonul III pentru fondurile Pilon II l „BRD SAFPP se alătură practicii pieţei de a îşi desfăşura activitatea prin brokeri parteneri“ ♦ BRD Pensii (Pilon II) are active de 3,7 mld. lei, iar BRD Medio (Pilon III) circa 175 mil. lei ♦ BRD Pensii (Pilon II) este cel mai mic fond de pensii private obligatorii din România, având şi cea mai slabă performanţă de la înfiinţarea sistemului din 2008 încoace.

    Francezii de la BRD, cei care con­trolează BRD Pensii, pregătesc schimbări pentru administrarea pensiilor private, despre care unele surse ZF susţin că includ chiar şi o potenţială vânzare a operaţiunilor Pilon II şi Pilon III, pe fondul loviturii de imagine adusă de frauda financiară din vara anului, dar şi în contextul performanţei slabe comparativ cu restul fondurilor de pensii private obligatorii. „Nu comentăm zvonuri“, răspunde BRD Pensii.

    Astfel, la doar câteva luni după ce cea mai mare fraudă financiară a ultimilor ani i-a deter­minat pe francezii de la BRD să vină cu 23 mil. lei de acasă pentru a acoperi prejudiciul, despre care poliţia a spus că fostul CEO al BRD Pensii Alina Andreescu, dar şi alte persoane şi l-au însuşit prin crearea de conturi fictive şi la care auditorii fondului nu au avut nicio reacţie, banca BRD a anunţat că nu va mai „prezenta clienţilor aspecte relevante ale fondurilor de pensii şi nu va mai încheia contracte de aderare la fondurile de pensii“.

    Cu alte cuvinte, chiar dacă au acoperit prejudiciul de la BRD Pensii francezii au acum alte planuri pentru administrarea fondurilor Pilon II şi Pilon III, o decizie surprinzătoare date fiind schimbările din conducerea şi consi­liul de administraţie ale administratorului unui fond de pensii private obligatorii Pilon II cu acti­ve de 3,7 mld. lei şi circa 522.000 de participanţi.

    Cei jumătate de milion de români care cotizează la BRD Pensii au economiile de bătrâneţe asigurate, fără nicio schimbare pe fond, în contextul în care legea garantează activele participanţilor indiferent de ce se întâmplă cu administratorul. Depozitar al BRD Pensii este BCR. Ce răspunde BRD Pensii cu privire la planurile pentru perioada următoare?

    „Prioritatea pentru BRD Fond de Pensii în 2023, ca şi până acum, este administrarea responsabilă a fondurilor de pensii private ale companiei, astfel încât deţinerile participanţilor la fondurile de pensii Pilon 2 şi 3, administrate de SAFPP, precum şi activele acestora, să fie în continuare în deplină siguranţă pentru că trebuie să ne îngrijim, practic, de viitorul a peste 500 de mii de clienţi“, a transmis BRD Pensii la soli­citarea ZF. Răspunsul este semnat de Raluca Morar, noul director general al BRD Pensii.

    „De asemenea, pentru 2023, ne propunem să menţinem continuitatea afacerii pe baze solide. În acest moment avem o situaţie financiară şi operaţională îmbunătăţită şi beneficiem de tot sprijinul acţionarilor, existând astfel toate premisele că indicatorii de solvabilitate şi guvernanţă să fie îndepliniţi în mod corespunzător, iar activitatea să se desfăşoare în condiţii de siguranţă“.

    CEO-ul BRD Pensii din prezent, Raluca Morar, lucreză din 2001 la BRD iar din 2015 în cadrul BRD Asigurări.  Ea s-a alăturat Société Générale în anul 2001, pe poziţia de responsabil bancassurance, preluand succesiv alte poziţii de management în cadrul băncii, inclusiv director produse retail market. Începând cu 2015, Raluca Morar a ocupat poziţii de top management în cadrul BRD Asigurări de Viaţă, respectiv director prganizare şi şroiecte, director operaţiuni clienţi. Dar cum comentează informaţiile cu privire la posibila vânzare? „Nu comentăm zvonuri“.

    Potrivit informaţiilor de pe site-ul BRD, banca a încetat activitatea de marketing a fondurilor de pensii pentru fondul P2 şi P3 şi de la 1 octombrie nu va mai prezintă clienţilor aspecte relevante ale fondurilor de pensii şi nici nu mai încheie contracte de aderare la fondurile de pensii. De ce?

    „Începând cu acest moment, BRD SAFPP se alătură practicii pieţei de a îţi desfăşura activitatea prin brokeri parteneri, iar BRD – Groupe Societe Generale nu le va mai prezenta clienţilor aspecte relevante ale fondurilor de pensii şi nici nu va mai încheia contracte de aderare la fondurile de pensii“.

    Potrivit mai multor surse, o vânzare a BRD Pensii către un alt administrator Pilon II ar fi o variantă luată în calcule de francezi, însă cel mai probabil va depinde către cărui administrator din moment ce primii trei cei mai mari – NN Pensii, AZT şi Metropolitan – au deja 70% din piaţă iar ASF cel mai probabil nu va permite o consolidare pe o concentrare şi aşa destul de mare.

    În vara anului 2022 poliţiştii şi procurorii au spus că la BRD Pensii a fost descoperită o fraudă de 23 mil. lei şi au reţinut mai multe persoane, inclusiv CEO-ul de la acea dată, Alina Andreescu. Potrivit ZF, inclusiv această lovitură ar sta la baza planurile BRD pentru activitatea de administrare a pensiilor Pilon II.

    Publicaţia economica.net, cea care a relatat prima despre posibilele schimbări de la BRD Pensii, spune că deja angajaţii BRD Pensii au fost înştiinţaţi despre planurile francezilor şi că pe masa BRD mai este o variantă pentru administrator, pe lângă posibila vânzare şi transferul activităţii investiţionale la asigurări: administrarea să fie preluată temporar de Fondul de Garantare a Drepturilor din Sistemul de Pensii Private după OUG recentă care aduce modificări pentru Pilonul II. Economica.net spune că inclusiv performanţa slabă a fondului şi fraudă din vara lui 2022 au fost factorii care i-au determinat pe francezi la o astfel de mişcare.

    Aceasta ar fi prima schimbare în sistemul de pensii private Pilon II din ultimii ani, cel care acum numără 7 administratori – NN Pensii, Allianz Ţiriac Pensii Private, Metropolitan Pensii, Generali, Aegon, BRD Pensii şi BRD Pensii – prin faptul că numărul fondurilor s-ar reduce de la 7 la 6. Activele Pilon II au ajuns la circa 90 mld. lei iar numărul celor care cotizează la aproximativ 8 milioane de salariaţi.

     

  • Cum arată Declaraţia pe Proprie Răspundere care trebuie depusă de peste 5 milioane de români pentru a beneficia de preţuri la energie plafonate

    Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei a publicat miercuri un model de Cerere şi un model de Declaraţie pe proprie răspundere care trebuie depuse de anumite categorii de clienţi la furnizorul de energie electrică pentru a beneficia de preţul plafonat.

    Potrivit ANRE, cele două documente pot fi depuse la companii atât în format fizic, cât şi în format electronic, iar modelele pot fi descărcate de pe pagina Autorităţii.

    Categoriile de consumatori şi preţurile plafonate sunt stabilite prin Legea nr. 357/2022 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 119/2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022—31 martie 2023, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul energiei, publicată în Monitorul Oficial pe 13 decembrie.

    Vezi aici modelul de Declaraţie pe Proprie Răspundere şi modelul de Cerere

    Preţul final facturat plafonat de către furnizorii de energie electrică, pentru perioada 1 ianuarie 2023 – 31 martie 2025:

    • pentru cca. 5 milioane de clienţi casnici, preţul final facturat plafonat este de maximum 0,68 lei/kWh, cu TVA inclus şi se aplică următoarelor categorii de clienţi:
    1. al căror consum lunar este cuprins între 0 şi 100 kWh inclusiv;
    2. care utilizează dispozitive, aparate sau echipamente medicale necesare efectuării tratamentelor, în baza unei cereri şi a unei declaraţii pe propria răspundere; preţul final facturat plafonat se aplică de la data de întâi a lunii următoare celei în care s-au depus documentele menţionate;
    3. care au în întreţinere cel puţin 3 copii cu vârsta de până în 18 ani, respectiv 26 de ani în cazul în care urmează o formă de învăţământ, în baza unei cereri şi a unei declaraţii pe propria răspundere; preţul final facturat plafonat se aplică de la data de întâi a lunii următoare celei în care s-au depus documentele menţionate;
    4. familii monoparentale, care au în întreţinere cel puţin un copil cu vârsta de până la 18 ani, respectiv 26 de ani în cazul în care urmează o formă de învăţământ, în baza unei cereri şi a unei declaraţii pe propria răspundere; preţul final facturat plafonat se aplică de la data de întâi a lunii următoare celei în care s-au depus documentele menţionate;
    • pentru cca. 2,8 milioane de clienţi casnici, preţul final facturat plafonat este de maximum 0,80 lei/kWh, cu TVA inclus, pentru consumul lunar cuprins între 100,01 şi 255 kWh; consumul de energie electrică cuprins între 255 şi 300 kWh/lună se facturează la preţul de maximum 1,3 lei/kWh, cu TVA inclus;
    • în cazul în care consumul depăşeşte 300 kWh/lună, întregul consum se facturează la maximum 1,3 lei/kWh, cu TVA inclus, de acest plafon beneficiind cca. 0,8 milioane de clienţi casnici.

    ANRE subliniază că numai clienţii finali casnici care utilizează dispozitive, aparate sau echipamente medicale necesare efectuării tratamentelor, cei care au în întreţinere cel puţin 3 copii cu vârsta de până în 18 ani, respectiv 26 de ani în cazul în care urmează o formă de învăţământ, familiile monoparentale, care au în întreţinere cel puţin un copil cu vârsta de până la 18 ani, respectiv 26 de ani în cazul în care urmează o formă de învăţământ, precum şi clienţii finali casnici cu mai multe locuri de consum care vor să beneficieze de preţul plafonat pentru alt loc de consum decât cel de domiciliu/reşedinţă, trebuie să depună Cerere şi Declaraţie pe proprie răspundere la furnizor, restul clienţilor casnici beneficiază de preţ plafonat în mod automat fără alte formalităţi.

    De asemenea, în cazul clienţilor finali casnici, preţul final plafonat se aplică doar la locurile de consum de domiciliu/reşedinţă, astfel:

    • clientul final casnic cu un singur loc de consum, beneficiază automat de preţul plafonat la care se încadrează conform consumului lunar,
    • clientul final casnic care are atât adresă de reşedinţă, cât şi adresă de domiciliu, poate beneficia de preţul plafonat la care se încadrează conform consumului lunar, fie la adresa de domiciliu, fie la adresa de reşedinţă, pe baza unei declaraţii depuse la furnizorul de energie electrică, privind faptul că nu beneficiază de preţ plafonat pentru un alt loc de consum.

     

  • CEO-ul Walmart anunţă că va închide magazinele din Statele Unite dacă furturile comise de clienţi şi angajaţi nu se opresc. Cel mai mare retailer din lume pierde aproximativ 1% din veniturile sale din SUA din cauza acestei probleme

    Directorul general al Walmart, Doug McMillon, a lansat marţi un avertisment dur: Dacă problema nu se rezolvă, retailerul va închide magazinele din întreaga ţară, a raportat Business Insider.

    “Furtul este o problemă”, a declarat acesta pentru CNBC. “În prezent, acesta se află la un nivel istoric fără precedent.”

    El a adăugat: “Dacă problema nu este corectată în timp, preţurile vor fi mai mari şi/sau magazinele se vor închide.”

    McMillon nu a spus în timpul interviului câţi bani a pierdut Walmart în 2022 din cauza furturilor.

    Dar cel mai mare retailer din lume pierde probabil aproximativ 1% din veniturile sale din SUA – sau aproximativ 3 miliarde de dolari în fiecare an – din cauza furturilor comise de clienţi şi angajaţi, a raportat Reuters în 2015. 

    Potrivit lui McMillon, cheia pentru reducerea furturilor este ca Walmart să colaboreze cu agenţiile locale de aplicare a legii şi să se asigure că aceste agenţii sunt dotate cu personal complet.

    Gigantul cu sediul în Bentonville, Arkansas, nu este singurul retailer care a tras recent un semnal de alarmă cu privire la furturi.

    Stocurile lipsă au redus marja brută a Target cu peste 400 de milioane de dolari în 2022, comparativ cu anul trecut. Target se aşteaptă ca aceste pierderi de profit să crească la 600 de milioane de dolari până la sfârşitul anului fiscal, a declarat în noiembrie directorul financiar al companiei, Michael Fiddelke.

    Target a dat vina, în mod predominant, pe crima organizată pentru reducerea stocurilor. 

    “Împreună cu alţi retaileri, am observat o creştere semnificativă a furturilor şi a criminalităţii organizate în întreaga noastră afacere”, a declarat directorul general al Target, Brian Cornell..