Metanul este probabil substanţa care prezintă cel mai mare factor de risc în încălzirea globală. Deşi se descompune mai rapid ca dioxidul de carbon, încălzeşte planeta de aproximativ 30 de ori mai repede.
Nu a fost deloc o veste bună atunci când cercetătorii de la Queen Mary College London au descoperit imensa rezervă de metan. Întinderea acestui depozit este imensă.
Vezi aici cât de periculoasă este rezerva imensă de metan şi unde se află aceasta
Pentru prima oară, cercetătorii au descoperit suprafaţa care, tradiţional, este considerată a fi mormântul lui Iisus. Localizat în Biserica Mormântului Sfânt din Ierusalim, mormântul a fost acoperit cu plăci de marmură în secolul XVI, cel târziu.
Fredrik Hiebert, un arheolog al National Geographic Society, a afirmat că “plăcile de marmură ce acopereau mormântul au fost înlăturate şi am fost uimiţi de ce am găsit acolo”.
Statisticile colectate arată că părinţii optează pentru naşterea prin cezariană în număr tot mai mare. În acelaşi timp, numărul cazurilor cu probleme creşte în paralel cu popularitatea cezarienei.
Oamenii de ştiinţă ştiu că bebeluşii născuţi prin cezariană prezintă un risc sporit de a suferi de un număr de afecţiuni foarte periculoase. Acum, cercetătorii de la Universitatea Alberta din Canada au făcut un studiu extrem de amănunţit care scoate la iveală o realitate şocantă.
Vezi aici ce le lipseşte copiilor născuţi prin cezariană? Cercetătorii au aflat răspunsul
Experimentele conduse până în prezent în condiţii de gravitaţie zero s-au concentrat doar asupra comportamentului de creştere al seminţelor. Dacă răsadurile pot fi utilizate pentru cultivarea plantelor în spaţiu, eforturile pentru asigurarea hranei astronauţilor în misiunile spaţiale de lungă durată – spre exemplu, spre Marte – ar progresa semnificativ.
„Suntem extrem de încântaţi că am reuşit să trimitem răsadurile pe Staţia Spaţială Internaţională. Până acum nu s-a mai făcut nicio cercetare cu privire la efectul gravitaţiei zero asupra răsadurilor. Este un moment unic.”, spune Maria Koch.
„Acesta este cel mai interesant experiment de teren în care am fost implicat vreodată. Munca în cercetare înseamnă întotdeauna explorarea de noi idei, însă până în prezent, testele noastre nu au părăsit Pământul”, explică Dr. Sebastian Rohrer, Early Fungicide Biology, BASF Crop Protection. „Modul în care BASF abordează inovaţia se bazează pe asocierea cu alte entităţi şi organizaţii. Colaborarea cu elevii din Ravensburg este un foarte bun exemplu în acest sens – tinerii ca ei vor fi viitorul inovaţiei în agricultură.”
Pentru acest experiment, echipa de cercetare a utilizat un răsad de ficus pumila (ficus târâtor), de 15 mm. Planta îndeplineşte cerinţele stricte de călătorie în spaţiu: este suficient de mică pentru a avea loc într-un spaţiu limitat şi este rezistentă la diferenţe de temperatură între 4 şi 28°C. Maria, Raphael şi David au plantat răsadurile într-un mediu de creştere agar, creat în cutia experimentală de ultimă generaţie, AFEx Habitat. Cu 36 de ore înainte de lansare, eşantionul a fost livrat echipei de operaţiuni NASA. Concomitent cu experimentul din spaţiu, va fi realizat şi un eşantion de control pe Pământ, pentru a analiza influenţa gravitaţiei. Maria, Raphael şi David, care studiază în prezent agricultura, au început proiectul în 2015, în cadrul unui cerc de ştiinţă after-school, la liceul cu profil agricol Edith-Stein Ravensburg & Aulendorf. Eşantionul va sta în spaţiu timp de 30 de zile, înainte să se întoarcă pe pământ pentru analiza rezultatelor. Acesta a fost primul proiect şcolar din Germania acceptat în programul educaţional al NASA. „În viitor, când agricultura spaţială va deveni realitate, probabil că lumea ne va considera pionieri ai domeniului”, a spus
Până acum, se ştia că oamenii trec prin trei faze ale vieţii: copilăria, maturitatea şi bătrâneţea.
Sunt, însă, oameni de ştiinţă care susţin că există o a patra etapă.
După un studiu amănunţit, cercetătorii din cadrul Universităţii din California au descoperit o nouă fază a vieţii, care le-a permis să estimeze, cu o precizie de 80 de procente şi momentul morţii. Există, totuşi, alţi oameni de ştiinţă care pun la îndoială această informaţie.
Suntem deseori să îi ajutăm pe alţii înainte de a ne ajuta pe noi înşine, iar acest lucru se reflectă asupra modului în care relaţionăm cu colegii de muncă.
Dar cercetătorii atrag acum atenţia că acest lucru ar putea avea efecte negative.
Potrivit unui studiu realizat de către Adam Grant, profesor la Universtitatea din Pennsylvania, altruismul la muncă poate duce la epuizare şi, în mod ironic, îi poate afecta pe cei pe care încerci să îi ajuţi.
“Chiar dacă cei care lucrează mai mult decât li se cere sunt printre cei mai apreciaţi oameni din companie, ei sunt şi cei mai predispuşi la epuizare din cauza efortului”, a spus Grant într-un interviu acordat Harvard Business Review. “Atunci când nu se protejează, investiţia lor în a-i ajuta pe alţii poate duce la rămânerea în urmă în ceea ce priveşte propriile sarcini.”
Autorii studiului atrag atenţia că sunt trei lucruri importante atunci când vrei să-i ajuţi pe alţii: “alegeţi cu grijă modul în care îi ajutaţi, momentul în care îi ajutaţi şi mai ales oamenii pe care îi ajutaţi.”
Nu este loc pentru a argumenta importanţa relativă şi neprevăzută în istoria vieţii pe Pământ, care rămâne, de altfel, un subiect controversat şi astăzi.
Luc Bussiere, lectorul de la Universitatea din Sterling s-a ocupat de problema posibilelor specii şi cotele lor de a moşteni Pământul. Această întrebare a inspirat o mulţime de speculaţii, iar cercetătorii au oferit liste cu specii candidate.
În fiecare doză de cola se găsesc aproximativ nouă linguriţe de zahăr, în vreme ce doctorii recomandă cel mult şapte linguriţe zilnic. Analizându-i pe cei care consumă în jur de două pahare de băuturi cu zahăr adăugat (în jur de 600 de mililitri), cercetătorii au descoperit că organele lor prezentau semne ce ar fi trebuit să apară 4-5 ani mai târziu. Similar cu semnele apărute în cazul fumătorilor.
Pericolul se găseşte însă şi în dulciuri – biscuiţii, ciocolata, torturile sau îngheţata ar trebui consumate cât mai rar cu putinţă. În loc de o dietă bogată în zahăr, încercaţi să vă puneţi la punct una bogată în fibre şi proteine, recomandă specialiştii.
Vestea bună, însă, este că o ceaşcă de cafea dimineaţă este bună pentru sănătate. Cofeina reduce riscurile declinului cognitiv, a bolilor de ficat şi a altor boli.
După ce au inventat hârtia acum aproape 2.000 de ani, chinezii au dezvoltat acum o versiune îmbunătăţită a acestui material, potrivit go4it.ro.
O echipă de cercetători de la Institutul de Ceramică din Shanghai a prezentat hârtia rezistentă la apă şi foc. Nici petele provocate de lichide precum cafeaua sau ceaiul nu sunt o problemă pentru aceasta.
Mai mult, noul tip de hârtie rezistă la temperaturi de până la 200 de grade Celsius. Totodată, materialul poate fi curăţat cu apă fără ca scrisul de pe el să se deterioreze.
Noul tip de hârtie este realizat din nanofibre de hidroxipatit, o formă de calciu care se găseşte în oase şi dinţi. Hârtia este de obicei fabricată din pulpă lemnoasă.
Hârtia a fost inventată de chinezi în jurul anului 105. Abia în secolul 11 acest meşteşug a ajuns şi în Europa. În secolul 16, hârtia a început să fie confecţionată, printr-un procedeu mai simplu, din pulpă lemnoasă, fapt care a dus la răspândirea mai rapidă a cunoştinţelor în lume.