BusinessMagazin

Tag: caz

  • EXPLOZIE de cazuri de COVID în Bucureşti în ultimele 24 de ore

    Autorităţile au anunţat, luni, că în ultimele 24 de ore s-au înregistrat 1.591 de cazuri noi de COVID-19 şi 45 de decese. În secţiile de Terapie Intensivă din ţară sunt 592 de pacienţi.

    Dintre aştia, numai în Bucureşti au fost confirmate 562 de cazuri. 

    Potrivit Grupului de Comunicare Strategică (GCS), până luni în România, au fost confirmate 137.491 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19). 108.526 de pacienţi au fost declaraţi vindecaţi.

    În urma testelor efectuate la nivel naţional, în ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 1.591 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19).

    Până luni, 5.048 persoane diagnosticate cu infecţie cu COVID-19 au decedat.

    De duminică, de la ora 10.00, până luni, la ora 10.00, au fost raportate 45 de decese, dintre care 27 la bărbaţi şi 18 la femei. Este vorba de pacienţi infectaţi cu noul coronavirus, internaţi în spitalele din Bihor, Bistriţa-Năsăud, Brăila, Buzău, Caraş-Severin, Cluj, Constanţa, Dâmboviţa, Dolj, Gorj, Harghita, Hunedoara, Iaşi, Maramureş, Mehedinţi, Olt, Prahova, Sălaj, Sibiu, Timiş, Tulcea, Vrancea şi Municipiul Bucureşti.

    Dintre acestea, două decese au fost înregistrate la categoria de vârstă 40-49 de ani, cinci decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 18 de decese la categoria de vârstă 70-79 ani şi 20 decese la categoria de peste 80 de ani.

    42 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienţi care au prezentat comorbidităţi, iar trei pacienţi decedaţi nu au prezentat comorbidităţi.

    În spitalele din ţară sunt internate cu COVID-19 un număr de 8.001 de persoane. Dintre acestea, 592 sunt internate la ATI.

    Până luni, la nivel naţional, au fost prelucrate 2.516.746 de teste. Dintre acestea 6.537 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 4.454 în baza definiţiei de caz şi a protocolului medical şi 2.083 la cerere.

    Pe teritoriul României, 11.283 de persoane confirmate cu infecţie cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 7.629 de persoane se află în izolare instituţionalizată. De asemenea, 23.014 persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituţionalizată se află 28 de persoane.

  • Reducerea consumului de resurse naturale si a emisiilor de CO2 prin recuperarea 100% a deseurilor de fier

    TenarisSilcotub

    Motivaţie:
    Recuperarea deşeurilor rezultate din producţia de oţel (Călăraşi) şi ţevi (Zalău) este parte din strategia de implementare a sistemului de economie circulară din TenarisSilcotub, dezvoltat pe mai multe planuri. Scopul final specific acestui proiect a fost atingerea gradului de 100% recuperare a materialelor considerate, până de curând, deşeuri, ceea ce urma să ducă la două efecte principale: impact zero asupra mediului (deşeurile nu mai erau stocate, reintrând în mod natural în circuitul economic) şi creşterea sustenabilităţii activităţii.

    Descrierea proiectului:
    Dacă resturile de ţevi sau şpanul rezultat din producţia de ţevi sunt reintegrate, automat, în procesul de producţie, în cazul deşeurilor precum zgura sau ţunderul (uleios sau uscat) a fost necesară găsirea unor soluţii particulare astfel încât acestea să îşi poată găsi o utilizare ulterioară. În cazul zgurii rezultate din topirea fierului vechi în cuptorul electric, care presupune doar o prelucrare mecanică, a fost nevoie de obţinerea unor certificări speciale care să-i confirme utilizarea ca agregat în construcţii civile. Considerat o lungă perioadă doar un deşeu, ţunderul uleios a putut fi recuperat după un proces foarte laborios ce a implicat oameni din 3 departamente cheie: HSE, producţie şi mentenanţă. Zeci de testări au reuşit să îl aducă la calitatea necesară pentru a deveni materie primă pentru cuptorul electric. Ţunderul uscat este, de asemenea, valorificat, succesul aparţinând echipei ce a reuşit să găsească la nivel national şi regional parteneri industriali din zona siderurgică sau producători de electrocasnice ce îl pot refolosi. Compania nu s-a oprit aici şi a identificat resurse adiţionale de valorificare şi proiectează un injector cu o tehnologie nouă care va da valoare: prafului de oţelărie, cauciucurilor, plasticului şi şlamurilor de neutralizare.  Începând cu 2019, TenarisSilcotub este parte din proiectul Retrofeed la nivel de EU, prin care compania proiectează şi testează tehnologii inovative şi performante. În prezent, derulează teste pentru valorificarea cauciucului din piaţa naţională, a plasticului din fluxurile interne şi cele industriale naţionale, a subproduselor aferente procesului de laminare la cald şi a şlamului care rezultă în urma epurării apelor uzate industriale şi a prafului de oţelărie.

    Efecte:
    TenarisSilcotub a reuşit, în 2020, să atingă un grad de 100% recuperare a deşeurilor de fier, mai exact reintegrarea anuală în procesul de producţie propriu sau a unor parteneri a 80.000 de tone de ţunder (uscat şi uleios) şi zgură. Alternativele folosite la resursele naturale în ultimii ani înseamnă decarbonizarea procesului: 5.946 tone de CO2 eliminate din proces şi 35.000 tone de deşeuri salvate de la depozitarea finală.

  • Mai pot obţine companiile credite în vremuri de pandemie? Ce spune cel care conduce acest segment pentru una dintre cele mai mari bănci ale lumii

    Criza determinată de pandemia de coronavirus este la început, iar efectele nu sunt pe deplin vizibile. Care sunt cele mai mari provocări pe segmentul creditării corporate în contextul crizei COVID-19, cât de mult pot băncile să crediteze companiile, economia, şi cât de mult poate să crească rata creditelor neperformante spune Yves Lallemand, director general adjunct global corporates al BRD-SocGen.

    „Încrederea este fundamentală în orice criză. Este un element esenţial, deşi complet imaterial, al soluţiilor care trebuie găsite, şi ea ar trebuie să revină cât mai repede. Dacă guvernul joacă un rol cheie, ca şi alte instituţii precum BNR, fiecare la nivelul lui ar trebui să contribuie la restaurarea încrederii, şi în spaţiul personal, şi în cel profesional. Această criză sanitară neobişnuită a dat loc multor temeri, în dauna raţiunii, dar fiecare dintre noi ar trebui să fie responsabil, şi social responsabil, de fapt”, apreciază  Yves Lallemand, director general adjunct global corporates la BRD-SocGen.
    În opina directorului din BRD, situaţia sanitară apărută în urma pandemiei de coronavirus (COVID-19) va determina condiţiile din societate şi din business pentru o bună bucată de vreme, astfel că fiecare ar trebui să acţioneze responsabil. „Cu cât vom fi mai disciplinaţi, cu atât vom putea face mai multe lucruri şi vom putea genera, împreună, mai multă creştere”, explică Yves Lallemand.
    Cert este că suntem încă la începutul crizei, iar efectele nu sunt pe deplin vizibile, după cum avertizează directorul adjunct pe corporate din BRD, a treia cea mai mare bancă de pe piaţa românească. Iar intrarea într-o a doua stare de urgenţă ar fi foarte problematică pentru economie şi, în consecinţă, şi pentru bănci, fiind necesar ca acest scenariu să fie evitat cu orice preţ.
    Făcând o radiografie orientativă la nivelul întregii economii se observă că unele sectoare au beneficiat temporar de pe urma situaţiei sanitare – cum ar fi retailerii, producătorii de alimente, farmaciile. Altele îşi revin foarte rapid, cum sunt cele care activează pe anumite segmente ale FMCG sau în agricultură. Însă, pentru alte sectoare, cum ar fi HoReCa, transporturile aeriene, anumite companii din industria auto, revenirea va mai dura, din motive evidente, explică directorul adjunct corporate din BRD.
    Principala problemă vine din durata acestei situaţii sanitare, de vreme ce companiile vor avea nevoie de rezerve suficiente de cash pentru a rezista în condiţiile unui nivel mai scăzut al activităţii. În acest moment, situaţia este gestionabilă datorită diverselor mecanisme de sprijin, inclusiv moratoriile băncilor, dar, la un moment dat, companiile vor trebui să opereze singure, mai spune Yves Lallemand.
    „În termeni simpli, riscul de credit cel mai înalt ar trebui să fie în zona sectoarelor economice celor mai expuse (precum HoReCa sau transportul de persoane, de exemplu), dar nu neapărat la toate companiile care operează într-un sector mai afectat. Pe de altă parte, câteva sectoare au crescut, cum ar fi retailul (food sau non-food), iar multe sectoare şi-au revenit foarte repede după  perioada dificilă din timpul stării de urgenţă.”
    Din perspectiva băncilor, nu există în acest moment nicio constrângere în a finanţa economia, este de părere Yves Lallemand. „Avem o bază de capital foarte solidă – de fapt, nu a fost niciodată atât de solidă – şi avem lichidităţi ample ca să acordăm credite. De la începutul crizei, am fost foarte activi în finanţarea economiei româneşti. Acest lucru este destul de evident prin implicarea noastră în programul IMM Invest, în cadrul căruia am sprijinit peste 1.300 de companii, urmând să facem acest lucru şi cu alte câteva sute. Vrem să implementăm şi celelalte mecanisme de sprijin, precum schemele de granturi guvernamentale (OUG 130), IMM Leasing… Desigur, în ciuda incertitudinilor economice, continuăm să acordăm credite în cursul normal al businesului, aşa cum am făcut-o şi până acum. Pentru noi este important să ne sprijinim clienţii de-a lungul crizei prin moratorii şi alte soluţii personalizate pentru companiile care au avut nevoie de astfel de soluţii.”
    Atunci când stabileşte strategia de creditare corporate, respectiv tipurile de businessuri care ar fi viabile, oportune pentru finanţare în România, BRD nu împarte economia în sectoare viabile şi neviabile sau clustere de companii, ci evaluează clienţii şi circumstanţele de la caz la caz, pentru că există companii cu perspective bune în fiecare sector, chiar şi în unele dintre cele mai dificile, susţine directorul adjunct corporate din BRD.
    „Nu plecăm de la premisa că unele sectoare ar fi bancabile, iar altele nu, chiar dacă sectoarele economice nu sunt afectate de criză în acelaşi mod. Mai degrabă acţionăm de la caz la caz, evaluând proiectele clienţilor şi luând în calcul toţi parametrii, începând de la capacitatea managerială. Unele companii care operează în sectoare care beneficiază de mai mult sprijin pot face faţă mai multor provocări decât altele. Pe de altă parte, suntem gata să sprijinim parteneri capabili şi de încredere, care operează într-o zonă a businesului cu multe provocări. Acelaşi lucru este valabil şi în ceea ce priveşte mărimea companiilor. Suntem deschişi să discutăm cu toate companiile atâta timp cât există perspective rezonabile.”
    Portofoliul de credite corporate al BRD a crescut cu 5,4% faţă de iunie 2019, creşterea fiind impulsionată atât de IMM-uri (+7,2% an/an), cât şi de marii clienţi corporativi (+4,6% an/an). În ceea ce priveşte dobânzile, aproape toate dobânzile la creditele corporate sunt indexate la indici (Robor / Euribor) şi, prin urmare, costul pentru client va varia potrivit politicii monetare a băncilor centrale (BNR şi BCE). De fapt, ca urmare a diferitelor acţiuni ale BNR menite să sprijine economia, dobânzile au scăzut cu aproape 1 punct procentual faţă de nivelul de acum 18 luni, a exemplificat Yves Lallemand.
    Vorbind despre programul IMM Invest, directorul adjunct corporate din BRD spune că este o iniţiativă foarte bună, pe care a sprijinit-o activ, analizând miile de cereri primite. „Am acordat până acum 1.300 de credite, în valoare de 700 de milioane de lei şi analizăm încă aproximativ 1.000 de cereri.”
    Iar în privinţa programului de susţinere a creditării companiilor mari, Yves Lallemand spune că BRD doreşte să participe şi la acest program pentru a-şi sprijini clienţii şi a ajuta economia României să repornească. „Sperăm că experienţa noastră recunoscută în finanţarea marilor companii româneşti şi multinaţionale vor contribui la succesul acestui program. Aşteptăm să vedem detaliile programului.”
    Referindu-se la modelul de business pe segmentul creditării corporate şi priorităţile BRD pe acest segment Yves Lallemand aminteşte că BRD şi-a adaptat abordarea clientelei de IMM-uri în anul 2018 prin crearea unor echipe dedicate în întreaga ţară, scopul fiind acela de a fi mai aproape şi mai relevanţi pentru clienţii.
    „Într-adevăr, tehnologia a avansat foarte rapid şi ne permite şi nouă, şi clienţilor, să ne gestionăm businessul mult mai eficient, însă tot tehnologia este cea care cere mai multă pricepere şi mai multă apropiere. Am investit şi în soluţii digitale, dar şi în echipele noastre pentru a le ajuta să ofere cel mai bun nivel de consultanţă pentru clienţii noştri. Ne bucură mult primele rezultate, dar suntem conştienţi că am început o călătorie lungă şi că mai avem multe lucruri de făcut ca să fim la înălţimea aşteptărilor clienţilor.”
    În ceea ce priveşte segmentul marilor companii, unde BRD consideră că este o referinţă de o bună bucată de vreme deja, Yves Lallemand spune că banca încearcă să crească nivelul serviciilor şi să se adapteze la cererile clienţilor, inclusiv prin soluţii personalizate, în zonele de plată a facturilor, cash collection (cu o soluţie care pune la dispoziţie automate de numerar direct la sediu, de exemplu), acceptare (cu sisteme de POS-uri) sau cash management. „Actuala criză sanitară nu ne afectează deloc ambiţia de a creşte pe zona corporate, pe IMM-uri sau mari companii, din contră. Şi aceasta include şi continuarea digitalizării ofertei noastre, dar şi acordarea de credite.”
    Problema este că, în timp, pandemia de coronavirusul are şi implicaţii economice şi, ca orice criză, aduce insolvenţe şi falimente, care afectează şi bilanţurile băncilor fiind posibil să crească rata creditelor neperformante în perspectivă.
    Nivelul insolvenţelor este astăzi extrem de scăzut în România, în comparaţie cu alte ţări, aminteşte Yves Lallemand. Însă, economia românească nu poate fi imună la încetinirea din Europa.
    „Într-adevăr, diversele măsuri luate de guvern au ajutat la depăşirea şocului determinat de starea de urgenţă, dar vedem, de asemenea, o revenire foarte rapidă a cererii în multe domenii. Totuşi, economia românească nu poate fi imună la încetinirea din Europa, care începuse înainte de criza COVID. Noi credem că România ar trebui să performeze mai bine decât alte ţări din Europa.”
    În al doilea rând, băncile sunt astăzi mult mai pregătite decât erau la începutul crizei din 2008 şi acelaşi lucru se întâmplă şi cu clienţii, consideră directorul general adjunct corporate din BRD. „Să sperăm aşadar că acest lucru ne va ajuta să găsim soluţia potrivită pentru cazurile cele mai dificile. În privinţa insolvenţelor, aceasta este, din nou, o zonă extrem de reglementată, în care nu avem marjă de manevră.”
    Riscul de credit a fost mereu foarte reglementat şi este încă şi mai mult după criza din 2008, spune Yves Lallemand. „De fapt, băncile nu au nicio marjă de manevră pentru că întreaga metodologie de marcare a riscului şi de provizionare este definită şi verificată de reglementator în cel mai mic detaliu. Acestea fiind spuse, reglementatorul a acordat recent o flexibilitate temporară în contextul crizei Covid. Băncilor li s-a permis să implementeze moratorii în anumite condiţii, fără să-i marcheze pe clienţii afectaţi ca fiind în default, însă această situaţie este, desigur, tranzitorie.”
    În opinia directorului adjunct corporate din BRD este prea devreme să avem o perspectivă precisă asupra evoluţiei ratei creditelor neperformante de vreme ce economia românească, dar şi economiile europene sunt încă în declin.
    „Logic, rata NPL ar trebui să crească de la nivelul foarte redus la care se află acum, dar credem că această creştere va fi foarte moderată în cazul BRD, dată fiind calitatea înaltă a portofoliului de credite. În orice caz, evoluţia acestui nivel nu va fi comparabilă în niciun caz cu ceea ce s-a întâmplat în timpul ultimei crize.”
    O altă consecinţă a crizei coronavirusului este legată de accelerarea digitalizării. Practic, criza coronavirusului a adus în prim-plan digitalizarea în toate domeniile, inclusiv în banking. „Am început să digitalizăm serviciile pentru clientela corporate deja de câţiva ani. Aşadar, avem acum o suită completă de soluţii digitale în businessul de Global Transaction Banking (pentru plăţi, trade finance şi factoring). Recent, cu ajutorul tehnologiei RPA (Robotic Process Automation), echipa noastră de Trade Finance a automatizat fluxurile de acreditive, după ce automatizase fluxul de scrisori de garanţie. În zona de plăţi şi cash management, am lansat aplicaţia de mobile banking pentru companii – BRD@ffice Mobile App & Mobile Token – în prima jumătate a acestui an şi am livrat dezvoltări semnificative precum conectarea API-urilor sau oferta digitală XML E2E ISO 20022.”
    Tot pandemia a determinat BRD să accelereze proiectele legate de semnătura digitală, care este acum operaţională în bancă.
    În privinţa activităţii de creditare corporate, fluxurile sunt mai complexe, în special în contextul de azi, explică directorul adjunct corporate al BRD.
    Banca lucrează şi la simpificarea substanţială a procesului de creditare pentru a-l face mai simplu şi mai rapid. „De pildă, am digitalizat complet procesul privitor la leasing anul trecut, dar a trebuit să reintroducem recent câteva etape făcute manual, din cauza mediului neobişnuit în care ne aflăm şi a inadecvării unor modele standard pe care se bazează digitalizarea. Acestea fiind spuse, lucrăm la simpificarea substanţială a procesului de creditare pentru a-l face mai simplu şi mai rapid. Diverse iniţiative în această direcţie se vor materializa în lunile următoare.”

    Cine este Yves Jean Guenole LALLEMAND, director general adjunct global corporates în BRD
    Are o experienţă profesională de peste 26 de ani în cadrul grupului francez Société Générale.
    1992
    În anul 1992 începe colaborarea cu Societe Generale, în cadrul departamentului Inspecţie Generală, în funcţia de inspector.
    1999-2005
    Ulterior a ocupat, pe rând mai multe funcţii de director în Société Générale pornind de la director – Finanţări Strategice şi Achiziţii (iunie 1999 – septembrie 2005).
    2014 2016
    De asemenea, el a exercitat următoarele mandate în cadrul Grupului Société Générale: membru al Consiliului de administraţie al Societe Generale Algeria (din august 2014), preşedinte al Consiliului de Supraveghere al SG Leasing Croaţia (august 2016 -mai 2017), preşedinte al Comitetului de Direcţie al Societe Generale Splitska Banka (septembrie 2016 – mai 2017).
    2017
    În mai 2017, a devenit consilier principal al Regiunii Europa, funcţie pe care o deţine până în august 2017.
    Începând din august 2017, s-a alăturat BRD -Groupe Société Générale în România în calitate de consilier al directorului general.
    2018
    Din iulie 2018 deţine funcţia de director general adjunct Global Corporates la BRD – SocGenx.
    Deţine o diplomă de Master în Administrarea Afacerilor la HEC (Hautes Etudes Commerciales).

    BRD-SocGen, plasată pe locul 3 în topul după active, a ocupat aceeaşi poziţie şi în topul celor mai profitabile bănci mari, cu un câştig net de
    405 mil. lei în primul semestru (S1) din 2020, în scădere cu aproape 50% comparativ cu S1/2019.

    La nivelul întregului grup BRD profitul net a fost în S1/2020 de 415 mil. lei, cu 47% mai puţin faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce venitul net bancar a ajuns la 1,5 mld. lei, în scădere cu 6% în S1/2020, comparativ cu S1/2019.

    Creditele nete ale grupului BRD, inclusiv creanţele din leasing, s-au majorat cu 1,2% faţă de finalul lunii iunie 2019, ajungând la valoarea de
    31 mld. lei.

    Finanţarea companiilor a crescut cu 5,4% în S1/2020 faţă de finalul lunii iunie 2019, evoluţie susţinută atât de creditele pentru IMM-uri, unde s-a înregistrat o creştere de 7,2%, cât şi de cele acordate companiilor mari, plus 4,6%.

    În acelaşi timp, portofoliul de leasing a crescut cu 16,6% faţă de S1/2019, fiind susţinut de finanţarea vehiculelor comerciale şi a echipamentelor pentru agricultură şi industrie.

    La finalul lunii iunie, activele totale ale grupului BRD se cifrau la 60,3 mld. lei, în creştere cu 4,3% faţă de 31 decembrie 2019.

  • Firma de design propune şi investitorul larg la pungă dispune

     În cazul de faţă i-ar trebui vreo 500 de milioane de dolari, în caz că i-ar plăcea să deţină un iaht luxos, proiectat de firma italiană Lazzarini Design Studio. Iahtul, numit Avanguardia, nu foloseşte combustibili fosili, ci este complet electric, fiind dotat cu piscină, două heliporturi şi poate găzdui 60 de pasageri.

    Elementul distinctiv al acestuia îl constituie forma sa de lebădă, al cărei cap serveşte drept turn de control şi poate fi coborât pe suprafaţa apei şi detaşat devenind ambarcaţiune auxiliară, la care se ajunge pe puntea formată de gât. 

  • Cronici din vremea coronavirusului

    Acesta, scrie CNN, şi-a propus să realizeze o cronică în imagini a pandemiei, înarmat cu hârtie şi creion mecanic. Subiectul său îl reprezintă persoanele care poartă mască în metroul din New York, artistul pornind proiectul la începutul lunii august şi concentrându-se pe feluritele măşti pe care le poartă oamenii şi felul în care aceştia le poartă.

  • NATO aşteaptă răspunsuri de la Rusia în cazul Navalny: este un atac asupra drepturilor democratice

    NATO cere o anchetă seriosă şi aşteaptă răspunsuri de la Rusia în cazul otrăvirii liderului de opoziţie Alexei Navalny. Şeful alianţei consideră că orice utilizare a armelor chimice arată o lipsă totală de respect faţă de vieţile umane.

    Reacţia vine după ce Germania, unde Navalny este internat, a anunţat că dizidentul rus a fost otrăvit cu Novichok.

    NATO a convenit vineri că Rusia trebuie să coopereze pe deplin pentru o anchetă imparţială în cazul otrăvirii liderului de opoziţie Alexei Navalny. Ancheta trebuie să fie condusă de Organizaţia pentru Interzicerea Armelor Chimice, a spus şeful NATO, Jens Stoltenberg.

    „Orice utilizare a armelor chimice arată o lipsă totală de respect faţă de vieţile umane şi este o încălcare inacceptabilă a normelor şi regulilor internaţionale. Aliaţii NATO sunt de acord că Rusia are acum întrebări serioase la care trebuie să răspundă. Guvernul rus trebuie să coopereze pe deplin cu Organizaţia pentru Interzicerea Armelor Chimice (OPCW) pentru o investigaţie internaţională imparţială”, a declarat secretarul general Jens Stoltenberg într-o conferinţă de presă.

    Navalny este cel mai proeminent adversar al preşedintelui Vladimir Putin, iar anunţul că a fost otrăvit cu un agent chimic a ridicat posibilitatea unor sancţiuni suplimentare împotriva Moscovei. Stoltenberg a declarat că aliaţii NATO au solicitat Moscovei să ofere OPCW informaţii complete despre programului Novichok.

    „Cei responsabili pentru acest atac trebuie să fie traşi la răspundere şi aduşi în faţa justiţiei. De nenumărate ori am văzut lideri de opoziţie şi critici ai regimului rus atacaţi”, a spus el.

    Descriind cazul Navalny drept „un atac asupra drepturilor democratice fundamentale”, el a spus că aliaţii NATO vor continua să se consulte cu privire la incident.

    Germania, unde Navalny este în spital, a declarat că dizidentul rus a fost otrăvit cu Novichok, relatează Reuters.

    Rusia nu a deschis până acum o anchetă penală şi a declarat că nu există încă dovezi ale unei infracţiuni.

     

     

  • Pandemia a afectat aproape tot globul, însă există 10 ţări care nu au raportat nici un caz de infectare cu COVID până acum

    Zece ţări care s-au ţinut departe de pandemia Covid-19, dar care au fost afectate oricum

    Un exemplu este Palau, o ţară insulară aflată în Oceanul Pacific, la 800 km est de Filipine. Străzile din Palau sunt pustii, iar prin restaurante şi hoteluri bate vântul. “Vor trece ani de zile în care vom analiza care au fost deciziile corecte”, spune Pryke

    Numărul cazurilor de coronavirus confirmate în lume a depăşit 23 de milioane. Pandemia a afectat aproape tot globul, însă există 10 ţări care nu au raportat vreun caz de infectare până acum. Cu toate că au fost feriţi de virus, oamenii de acolo au fost afectaţi oricum, scrie BBC.

    Un exemplu este Palau, o ţară insulară aflată în Oceanul Pacific, la 800 km est de Filipine. Autorităţile nu au raportat nici un caz de infectare, şi totuşi, pandemia a făcut ravagii. Cum a fost posibil?

    În 2019, 90.000 de turişti au venit la Palau, de cinci ori mai mult decât populaţia totală a ţării. În 2017, cifrele Fondului Monetar Interanaţionale (FMI) arătau că turismul a constituit 40% din PIB-ul ţării. Dar asta se întâmpla înainte de pandemie.

    La sfârşitul lunii martie, graniţele Palau au fost închise. Străzile sunt pustii, mai multe hoteluri şi magazine de suveniruri au fost închise, iar prin restaurante bate vântul. Singurii oaspeţi care păşesc pragul unui hotel, sunt rezidenţii care s-au întors în ţară şi stau în carantină.

    „Oceanul aici este mult mai frumos decât orice alt loc din lume”, spune Brian Lee, manager şi coproprietar al hotelului Palau.

    Înainte de Covid, hotelul său avea un grad de ocupare de 70% -80%. Dar, de când graniţele s-au închis, toate afacerea s-a năruit. Cu toate astea, Brian nu acuză guvernul: „Au oferit sprijin financiar rezidenţilor şi, până la urmă, ne-au ţinut departe devirus. Cred că au făcut o treabă bună”

    Ţările care nu au înregistrat cazuri de COVID-19

    – Palau

    – Micronezi

    – Insulele Marshall

    – Nauru

    – Kiribati

    – Insulele Solomon

    – Tuvalu

    – Samoa

     – Vanuatu

    – Tonga

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

     

  • Cazurile de COVID-19 explodează din nou în România în ultimele 24 de ore

    În România s-au înregistrat 1.409 cazuri noi de coronavirus şi 32 de decese, în ultimele 24 de ore, potrivit raportării de miercuri a Grupului de Comunicare Strategică (GCS).

    Potrivit GCS, până miercuri, în România au fost confirmate 73.617 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19). Dintre ei, 33.566 pacienţi au fost declaraţi vindecaţi şi 8.551 pacienţi asimptomatici au fost externaţi la 10 zile după depistare.

    În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 1.409 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19).

    Până miercuri, 3.106 persoane diagnosticate cu infecţie cu COVID-19 au decedat.

    De marţi până miercuri au fost înregistrate 32 de decese, dintre care 19 la bărbaţi şi 13 la femei. Este vorba de pacienţi infectaţi cu noul coronavirus, internaţi în spitalele din Arad, Bacău, Bihor, Brăila, Braşov, Caraş-Severin, Cluj, Constanţa, Dâmboviţa, Galaţi, Hunedoara, Iaşi, Mureş, Prahova, Timiş, Ilfov şi Municipiul Bucureşti.

    Dintre acestea, două decese au fost înregistrate la categoria de vârstă 40-49 ani, şase la categoria 50-59 ani, 11 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, şapte decese la categoria de vârstă 70-79 ani şi şase decese la categoria de peste 80 de ani.

    30 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienţi care au prezentat comorbidităţi, iar doi pacienţi decedaţi nu au prezentat comorbidităţi, potrivit sursei citate.

  • ANAF a publicat “lista ruşinii” pentru al doilea trimestru din 2020. Verifică dacă lucraţi la o companie cu datorii

    Agentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) a publicat în această lună lista cu datornicii care nu şi-au plătit obligaţiile fiscale în T2 2020, conform legislaţiei în vigoare.
     
    În “lista ruşinii” sunt incluse firmele care nu şi-au achitat obligaţiile fiscale către Fisc în T2 2020. ”Lista ruşinii” este reglementată de Ordinului Ministerului Finanţelor Publice nr. 558/2016 privind Procedura de publicare a listelor debitorilor care înregistrează obligaţii fiscale restante, precum şi cuantumul acestor obligaţii.
     
    Obligaţiile fiscale pentru T2 2020 sunt aferente perioadei aprilie – iunie 2020. În cadrul listei sunt incluse doar firmele care au datorii fiscale de la 100.000 de lei în sus.
     
    Ordinului Ministerului Finanţelor Publice (MFP) nr. 558/2016 privind Procedura de publicare a listelor debitorilor care înregistrează obligaţii fiscale restante, precum şi cuantumul acestor obligaţii, regelmentează faptul că aceste obligaţii fiscale trebuiau plătite.
     
    Pentru publicarea obligaţiilor fiscale restante, nu au fost avute în vedere sumele de rambursat/de restituit, întrucât art. 162 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, nu prevede acest aspect, conform site-ului ANAF.
     
    Sunt publicate obligaţiile fiscale restante totale care depăşesc următoarele plafoane:
    a) 500.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de mare contribuabil; 
    b) 250.000 lei, în cazul debitorilor care au calitatea de contribuabil mijlociu; 
    c) 100.000 lei, în cazul celorlalte categorii de debitori
     
    ANAF va efectua modificări “în termen de 15 zile de la achitarea integrală a obligaţiilor fiscale datorate, organul fiscal central operează, din oficiu, modificările pentru fiecare debitor care şi-a achitat aceste obligaţii, în sensul eliminării din liste”.

    Lista poate fi consultată AICI

     

     

  • Cazul bizar al unui medic din România: este declarat bolnav de COVID-19 la fiecare trei zile şi nu mai are încredere în teste

    Andrei, un medic specialist, a fost infectat cu COVID-19 în urmă cu o lună. Devenit pacient, a fost internat în spital şi externat cu un test negativ care ar fi trebuit să îi aducă libertatea

    La muncă i s-a cerut al doilea test negativ pentru a începe activitatea, iar de două săptămâni se retestează periodic şi iese pozitiv. Andrei are anticorpi, a scăpat de orice simptom, dar este „îmbolnăvit” de COVID-19 în cifre. Medicul nu mai are încredere în aparatele RT-PCR

    Andrei este medic şi a fost infectat cu COVID-19. Este şi unul dintre pacienţii care apar în raportări ca fiind caz pozitiv, deşi a fost tratat în spital şi a scăpat de orice simptom. La externare a plecat cu un test negativ şi nu a primit nicio recomandare: i s-a spus că este liber.

    A vrut să se întoarcă la muncă, dar nu a fost primit fără al doilea test negativ. De două săptămâni se retestează periodic şi primeşte doar rezultate pozitive. Epidemiologii spun că aparatele RT-PCR detectează şi viruşii morţi şi din această cauză, chiar dacă pacienţii sunt trataţi şi scapă de infecţia cu COVID-19, ies pozitivi, deşi nu mai reprezintă niciun pericol.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro